1,000 matches
-
secundare ale lui Rainer și ale Annei, care ies aici mai mult în evidență decât de sub îmbrăcămintea de fiecare zi. Dar în ambele cazuri par destul de pipernicite. Ca în toiul unui uragan, se agață frățește unul de altul și‑l împroașcă cu venin pe un tip care face paradă de mușchii lui și nu știe cine sunt Sartre și Camus și unde trăiesc (în Franța). În capătul opus, unde‑i apa adâncă, Sophie înoată craul, îmbrăcată într‑un bikini alb, impecabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
face necazuri sau de care aș putea profita, deși ei se opun, în fond, idealurilor mele. Și apoi mai am nevoie de 1. disciplină personală ha‑ha‑ha‑hi‑hi‑ha‑ha! Frații se prăvălesc unul peste altul și se împroașcă cu salivă de atâta râs. Iar ultimul lucru ar trebui să fie un proces care să se realizeze mereu ca replică la mediul înconjurător, îți poți închipui că eu am scris cândva chestiile astea? Nu, spune Anna. Oricum e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
trebuie. Flori care au început deja să înflorească anormal de devreme se văd ca niște pete luminoase în grădină; grădinarul mai taie pe ici pe colo ca să obțină o formă perfectă. Porsche‑ul demarează, pietrișul scrâșnește sub roți și e împroșcat în toate părțile când motorul atinge turația maximă. Rivalul dispare în grabă, așa cum se cuvine. Sophie și‑a deplasat toată greutatea pe un picior și stă totuși așa, într‑un singur picior, mai bine decât pe amândouă. În poziția asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Distrugi nevoile propriei tale clase sociale, Hans. Nu există nimic universal. În loc să‑i dorești unitatea și, astfel, forța, tu vrei să fărâmițezi această clasă în molecule separate, fiecare pentru sine. Mama a devenit agresivă ca o viespe, în curând o să împroaște cu griș și o să se refere pentru a cincizecea mia oară la tăticul ucis care știa mai bine ce să facă. Se vede în prezent cu ce s‑a ales din asta. Iar mai înainte a avut nespus de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și am fost la un pas de moarte. Copiii se mai scufundă din când În când, se știa asta, așa că nimeni nu ar fi observat cum mă duceam liniștit la fund. În cele din urmă am Început să mă zbat Împroșcând cu apă În jur, ceea ce a atras atenția supraveghetorului, care mi-a sărit În ajutor. Însă această Întâmplare a rămas adânc Întipărită În inima mea de copil. Durerea pe care o resimți când te Îneci Îți dă puterea să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Capete de Pisică, pentru că datorită Domnului existăm toți. Fără Domnul, nici voi n-ați exista. Numai El știe de ce-o fi înfăptuit asemenea lighioane ca voi. Auzind asta, Capetele de Pisică se repeziră spre îngeri cu botul, lovind și împroșcând cu venin în stânga și în dreapta. Îngerii începură să se apere cu aripile mari și puternice, lovindu-i cum apucau pe Capete de Pisică. Apoi balaurii se repeziră spre animale, oameni și înghițiră tot ce putură. În puțin timp, din Țara
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
care veniseră înainte, ținându-i isonul. Primii veniți erau obosiți, sătui și deranjați de larma ce se auzea din burțile lor. Se mișcară greu, pregătindu-se de un atac contra celorlalți. Săriră unii la alții, lovindu-se cu capetele și împroșcându-se cu venin. Dar primii veniți nu rezistară atacului prea mult și fură doborâți la pământ, unii din ei fiind răniți. Îngerii care rămăseră neputincioși în Țara Lalelelor, suspinau de durere. Unii aveau răni pe aripi, alții pe față. Lacrimile
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
promis că mă împrumută să-mi iau un calculator? Gigi s-a ridicat de la masă, șuierând : -Vasăzică...asta faci! Mă înșeli. -Cum te înșel? -Păi, cine-i ăla care te împrumută? A început o discuție stupidă în care Gigi a împroșcat-o cu zoaie de gelozie. Ea plângea și se jura că nu-l înșeală, că face economie la sânge, că mămica și tăticu le trimit mereu de-ale gurii, că... -Ba, mă-nșeli, mă-nșeli...cu ăla...pe bani!.. -Stai
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
la o altă glumă sinistră și prostească. Nimic altceva decât urmele legăturilor de pe corpul meu cu care fusesem țintuit și tatuajul cu secera și ciocanul. În rest, puteam respira lejer, nu mă stânjenea nimic. În cadă, apa curgea peste mine, împroșcând faianța, iar aburul ce se ridica înecăcios din baie acopereau pereții și oglinda. Brusc apa începu să miroase a praf iar trupul prinse o năclăială cenușie care se scurgea lăsând în urmă dungi verticale. Ce dracu mai e și asta
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
știu! Unul din polițiști mă împinge cu violență, făcându-și loc să intre în casă. - Ce-ai făcut mă aici, ce-i cu apa asta care tot curge? Mă tot împingeau și mă loveau scurt. Apa aflată pe podea ne împroșca pe toți. Apoi, încătușat mă duseră la poliție. Nici până astăzi nu cred c-aș fi avut vreo vină.Preotul psalmodie ceva ce necesita sa faci semnul crucii și să îngenunchezi.Cel puțin așa le șopti gardianul.Căzu în genunchi
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
Pentru că în anii când scena este nesemnificativă în comparație cu piețele orașelor și teritoriile statelor se joacă autentice tragedii din viața reală. Ce este teatrul pentru noi? Loje și balcoane aurite, fotolii de catifea, culise murdare, voci forțate sau invers - boxe negre, împroșcate cu noroi și sânge, în care sunt o mulțime de trupuri goale înfuriate. Ce ne poate spune teatrul? Totul! Teatrul ne poate spune totul! Și cum trăiesc zeii în cer, și cum deținuții suferă în grote, și cum patima te
MESAJ PENTRU ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363327_a_364656]
-
de română ... ) Personal, am trăit ani de-a rândul lângă personagii oculto-securiste, care nu știau altceva decât să-ți scuipe aproape zilnic obrazul și demnitatea. „Ce tot atâta puritate?” - mi s-a urlat într-o zi dintr-o gură ce împroșca bale de câine turbat la orice silabă articulată dur, atunci când puținele sale forme lingvistice lipsite totalmente de semnificații adânci țâșneau cu o viteză ametitoare din propriile-i corzi, moment teatral pentru care l-ar fi invidiat orice actor amator sau
ARTA MIZERIEI PE PLANETA BĂSESCU-BOC-UDREA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362431_a_363760]
-
să scoată „Manualul de ataraxie”, pentru a se înlocui gustul citirii plăcerii banilor cu gustul citirii plăcerii cuvintelor; ideologia acestui partid să fie cea de integrare a României în istorie a căror pagini multe dintre ele au rămas albe, ori împroșcate cu o cerneală amorfă a genezei. Altfel, infernul politicii sterile își va contura noi culmi ale neantului și generațiile viitoare vor fi înțesate de tentaculele tenebre ale aceleiași lumi abisale 26. După ce am adunat atâta izolare îmi este aproape cu
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
și mențin o stare de tensiune, vrajbă, război printre cei din jur; extrem de abili, vicleni, ipocriți, ei reușesc să stea într-o funcție (dacă au de câștigat) destul cât să se sature lumea de ei, iar veninul pe care-l împroașcă, sub diferite forme, reușește, de cele mai multe ori, să-și atingă scopul murdar. De asemenea, pot fi foarte virili și adesea pot dezvolta fixații și obsesii sexuale, iar filmul „Sărbătoarea Țapului” stă mărturie în acest sens cu un Trujillo libidinos, siluind
LIDERI LATINO-AMERICANI: TRUJILLO de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368377_a_369706]
-
moțăia cu furca la picior, urmărind zborul muștelor grase din grajd. Sunt prea multe animale bolnave aici și voi atâta știți, să dați din umeri! Înșfăcase furtunul, îl derulase în nervi de-a lungul grajdului și rotise robinetul la maxim, împroșcându-l pe îngrijitor cu apa încărcată de mizerie. Nea Ion sărise în spate câțiva pași, surprins de gesturile viguroase ale noului director. Flăcăul nu glumea deloc. Nu glumise nici cu celălalt îngrijitor, pe care-l găsise în spatele grajdului, vrăjind-o
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
masterat. În teatru.(?!) Și-apoi se umflă sub piele, De te miri că-l mai încape, Înălțându-și către stele „Aria” lui, dintre ape. Iar de se găsește unul Să-l mai mustre, că greșește, Se comportă ca nebunul, Îl împroașcă, -l porcăiește... Și-ntre oameni am văzut Inși „umflați” de greul cărții, Ușor de recunoscut: Toți „cântă” ca Boul-bălții! Referință Bibliografică: BOUL-BĂLȚII / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1813, Anul V, 18 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
BOUL-BĂLȚII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368525_a_369854]
-
pe plajă și fata nudă de care ei toți se bucuraseră pe rând, nemaifiind destul de vigilenți împrejurul lor, oricât încercau să conteste acest lucru. Făcuseră multe greșeli fiind prea siguri de reușită. Mergând de-a lungul mării ale cărei valuri împroșcau nisipul cu stropi înspumați lovindu-se de țărm, masa verde de apă cu o inteligență ancestrală le sorbea vorbele și ducea cu sine esența gândurilor lor mârșave, departe în larg, înregistrându-le intențiile. Ei erau prea mărunți și ignoranți și
PETRECERE NEFASTĂ(2-CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368508_a_369837]
-
ce e vinovată - zic - biata urzică? Abia ce a ieșit și tremură de frică. În săptămâna mare, în pripă-i acuzată C-a înțepat cândva un fiu născut din fată. Până ieri, sărmanii, te căutau sub frunze, Dar astăzi te împroașcă cu venin pe buze; Ai ridicat din pat bolnavi de anemie Și ai hrănit pre mulți ajunși la ananghie. Barabas de aș fi, ațâțător de gloate, Sfâșietor de fuste, hoț de nestemate, N-aș destupa cavouri, n-aș trece peste
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366888_a_368217]
-
l-a scos în cale! Săraci suntem,când bogăția,frați dezbină, Și osândim pe-acela ,ce cu noi la masă,a mâncat, Săraci suntem,când stăm,cu ochi-închiși către Lumină, Căci sufletul,trăiește-n bezna negrului păcat! Săraci suntem,când,împroșcăm cu ură, Prin vorba neînțeleaptă,ce-o rostim, Săraci suntem,când ne învrăjbim peste măsură, Uitând porunca Domnului:să ne iubim! Sărac voi fi,când trupul îmi va fi țărână, Și sufletul,se va-nălța la ceruri,cât mai sus
SĂRACI SUNTEM..... de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367519_a_368848]
-
din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului RĂSCUMPĂRAREA Stele căzătoare în formă de inimi fierbinți din iubire pentru prințul divin îmbrățișîndu-și destinul străbat unghiul universului dintre două maluri pe-o cruce cu spini până la cei doi munți lunari ce se împroșcă cu jar Ares și balaurul cu ochi de luceferi-pumnale se bat cap în cap strivind vieți și destine în nesfârșite șuvoaie sângele stelelor căzătoare se revarsă În eternul fluviului cu apele de smoală de sub munții războinici Caron le duce spiritele
RĂSCUMPĂRAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367742_a_369071]
-
cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce am îndepărtat două lopeți de omăt din alcătuirea așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându-mă cu pulberea rece a cerului. Mi-am astâmpărat sperietura și am intrat să văd cum a reușit galinaceea mea să înfrunte singură gerul nopții, într-un loc nepotrivit iernării vietăților înaripate ale gospodăriei. Găsesc acolo un petic de paie
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
sângele de barbarii nordului și de roțile căruțelor cu câinii acestora. Neuronii se zbat în ceaune mari când sunt pregătiți de un popă îmbrăcat în sutana întunericului, vampir în fața uriașelor camere și aruncați pe ecrane ciclopice, ca apoi să fie împroșcați ca un lichid limfatic în fiecare lăcaș în serile vieții. Am aterizat în mileniul neputinței și “vom fi religioși s-au nu vom fi deloc” căci dumnezeirea ne-a fost furată pentru ca să trăim fără zile. Oare nebunia umilinței pentru o
INTROSPECȚIE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367005_a_368334]
-
și cum să mă port... - Lecții vrei? Cine să creadă că ești chiar om de zăpadă? Șic nu ești, rotund nu ești, mă mir chiar că îndrăznești Iarna s-o privești în față în această dimineață. Spunând acestea, Ominus îl împroșcă pe Ominomi cu un strat de zăpadă și se îndepărtă râzând alături de Omonis. Rămas tare în urma ultimului șir de oameni de zăpadă, Ominomi se opri din mers. Oare chiar atât de rău arăta? Oare chiar atât de urât vorbea? I-
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]
-
timp mohorât, că frumosul nu-l apăr, ci-l chinui când îi cer să triumfe-n urât. Rinocerii se-adună în turme și urlând, sub copite zdrobesc cu o ură cumplită-orice urme de-armonie, de pur, de firesc. Toți farseorii împroașcă gunoaie și ne cer să cădem în extaz, când mocirla în care se laie li se pare că este un iaz. E o vreme cumplită, stupidă, înțesată de semeni perverși, când un flutur se crede-orice-omidă, când ți-e scârbă și-
VREME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368659_a_369988]
-
în univers, al luminii vis zălud ... Ramona Roman - O floare pentru Eminescu Un Eminescu am și, martor îmi e cerul, Aș da orice, și-ar fi mult prea puțin, Să pot să am puteri și să dezleg misterul Atâtor aberații împroșcate cu venin Ce te-au hulit! Degeaba fac mătănii, Habar nu au de „Plopii fără soț”, N-au auzit nicicând de ”Epigonii”, Barbarii..! Neam de huni și vizigoți ... Un Eminescu am și-mi este căpătâi, Mi-e primul vers și
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]