1,704 matches
-
de comuniști echivala în parte cu luarea în proprietate de către capitalul internațional a capitalului național al acestor țări. Cea mai importantă consecință este faptul că forțele politico-economice ale retrocedării și cele ale internaționalizării se suprapuneau în mare măsură. În raport cu acestea, împroprietărirea populației și etatizarea defineau mai degrabă o orientare politică ușor de taxat drept „nostalgică”, „neocomunistă” sau „naționalistă”. Rezultatul a fost o societate definită drept „capitalism fără capitaliști”, care nu înseamnă altceva decât dominația capitalului străin în asemenea măsură, încât noua
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de etatizare, prin care aproape jumătate din economia românească a fost, prin decizie politică, sustrasă privatizării. România este relativ singulară între țările foste comuniste în înființarea de regii autonome, proprietate a statului scoasă din circuitul privatizării. În al doilea rând, împroprietărirea populației a devenit, cel puțin pentru primii ani ai privatizării, principala politică de transfer a proprietății statului în proprietate privată. În al treilea rând, în loc ca principala confruntare politică a privatizării să fie purtată, încă de la începutul perioadei de după comunism
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
IAS-urile și SMA-urile, rămâne în funcțiune. Presiunea politică a țărănimii pentru pământ în proprietate și pentru autonomizarea gospodăriei individuale în raport cu statul este însă atât de mare, încât, în anul următor, are loc o primă reformă agrară constând în împroprietărirea țărănimii cu terenurile pe care le deținuse la intrarea în CAP-uri. Consecința socio-economică a acestei decizii politice este uriașă. În esență, ea determină refacerea gospodăriei individuale țărănești de la începuturile comunismului, prin aplicarea unui principiu echivalent cu restituția proprietăților naționalizate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
grupuri politice pentru a face populară și retrocedarea terenurilor urbane și a clădirilor naționalizate, acestea din urmă având o valoare de piață imediată net superioară celei a tuturor retrocedărilor făcute gospodăriilor țărănești. În același timp, retrocedările de terenuri, ca și împroprietăririle s-au făcut de fiecare dată prin restricționarea vânzării de către împroprietăriți a terenurilor agricole căpătate. O asemenea restricție nu a fost însă impusă în cazul retrocedărilor de proprietăți imobiliare în mediul urban, ele fiind din capul locului destinate pieței. Privatizarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
etică (vezi secțiunea 2.5.2.). Trebuie să ținem seama, în același timp, că deși antropologii au în sistemul terminologic o grilă eficientă de lectură a organizării sociale, el are tendința de a rămâne în urma schimbărilor sociale efective. Regulile de împroprietărire, de rezidență și de relații interpersonale se transformă mai rapid decât terminologia, așa cum de altfel a constatat încă din secolul al XIX-lea L. Morgan (vezi secțiunea 1.5.2.). Capitolul 5tc "Capitolul 5" Social și psihosocial în alegerea partenerului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
practicile primelor secole de existență ale Principatelor), calitatea (protocronică) de „om liber și cetățean” a acestora În Evul Mediu, degradarea progresivă a condiției „locuitorilor” prin reglementările instituite de Codul lui Caragea, Regulamentul Organic și legea din 1851, În fine, necesitatea Împroprietăririi prin răscumpărare a țăranilor pe pământul lucrat . Sursele pe care juristul Își fundamenta argumentația sunt, de altfel, elocvente: este suficient a menționa că una dintre cele mai importante era lucrarea lui Nicolae Bălcescu, Question economique des Principautés Danubiennes . Diferențele față de
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
de altfel, elocvente: este suficient a menționa că una dintre cele mai importante era lucrarea lui Nicolae Bălcescu, Question economique des Principautés Danubiennes . Diferențele față de concepțiile clasicului pașoptist sunt totuși vizibile; dincolo de modalitatea concretă În care trebuia să se realizeze Împroprietărirea țăranilor, punct În care opiniile lui Boerescu se detașau explicit de cele ale predecesorului , sunt de remarcat atât divergențele privind condiția sătenilor Înainte de sfârșitul secolului al XVI-lea (pe care mai tânărul autor prefera să o idealizeze vizibil), ca și
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta cuprindea revendicări care solicitau schimbări structurale moderne: autonomia puterilor și precizarea rolului statului, responsabilitatea miniștrilor, autonomia locală, desființarea robiei, abolirea boierescului (iobăgiei), împroprietărirea țăranilor, votul universal, egalitatea drepturilor politice, încurajarea comerțului și a industriilor (Lovinescu, 1924/1972, pp. 117-118, 140-144). Valorile care susțin aceste programe exprimă raționalitatea capitalistă a muncii eficiente caracteristică liberalismului economic și politic: proprietatea privată, individul, libera concurență, economia de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
administrație, În organele de justiție, În școala primară și secundară. Se cerea, de asemenea, libertatea conștiinței, „libertatea cuvântului scris și vorbit”, inviolabilitatea persoanei, votul universal, direct și secret. Se preconiza ca tinerii basarabeni să-și satisfacă serviciul militar În Basarabia. Împroprietărirea țăranilor cu pământ urma să se efectueze prin răscumpărarea acestuia. O altă tentativă de constituire a unei formațiuni politice În Basarabia a Întreprins-o un grup de boieri de viță românească, În frunte cu Leonida Stamati (fiul lui Constantin Stamati-Ciurea
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
a criticat lipsa de promptitudine a Guvernului Provizoriu în rezolvarea problemei țărănești, a susținut necesitatea înarmării populației și a atragerii tuturor păturilor sociale în revoluție, a demascat falsul patriotism. Au apărut în P.s. studii privind chestiunea țărănească (N. Bălcescu, Despre împroprietărirea țăranilor, I. Ionescu de la Brad, Proprietatea muncii și a pământului este sfântă), precum și lucrarea Drepturile românilor către Înalta Poartă de N. Bălcescu. Articolele (aparținând lui D. Bolintineanu, I. Ionescu de la Brad, Cezar Bolliac, N. Bălcescu) sunt nesemnate. Deși P.s. s-
POPOLUL SUVERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288958_a_290287]
-
Poporul în artă și literatură, Social-democratism sau poporanism? etc.). În ultimă analiză - susține Stere - de vreme ce programul social-democrat este „o imposibilitate și un nonsens”, se optează pentru un „socialism țărănesc”, realizat prin reforme, culturalizare, răspândirea cunoștințelor practice, utile în lumea satului, împroprietărire, desființarea marilor latifundii și sprijinirea micilor proprietari, vot universal, egalitate în fața legilor etc. Pe plan literar p. argumentează teoria specificului național. Ideea esențială este „întoarcerea la popor”, având ca modele vechea școală moldovenească, pe Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Alecu Russo
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
autonomie, își inaugurează o carieră diplomatică eminentă. Agent al țării la Constantinopol, se preocupă de chestiunea mănăstirilor închinate. Revine la Iași în 1856, fiind integrat în Comitetul Unirii. În 1857 devine deputat la Galați. Vicepreședinte al Adunării Ad-hoc, pledează pentru împroprietărirea țăranilor. La un moment dat (1858), erau de partea sa cele mai multe șanse să fie ales domn, dar renunță la candidatură. Va rămâne un sfetnic apropiat al prietenului său Al. I. Cuza, cu deosebire în problemele de politică externă. Din nou
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
Cipariu, George Barițiu, Cezar Bolliac, C.A. Rosetti și mai ales în opera lui Nicolae Bălcescu. Principalele revendicări din proclamațiile pașoptiștilor moldoveni și munteni sunt aceleași: independența administrativă și legislativă față de Imperiul Otoman și Rusia, abolirea Regulamentului Organic, emanciparea și împroprietărirea clăcașilor, dezrobirea țiganilor, emanciparea evreilor și acordarea de drepturi politice tuturor cetățenilor, indiferent de limbă și religie, emanciparea mănăstirilor închinate, instrucție egală și completă pentru toți cei în stare să și-o însușească, gardă națională, adunare legislativă formată din reprezentanți
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
îndatorire de conducere: „Așa cum vine de la primărie. Tinerii nici atât, bătrânii mai puțin” (pensionară, 61 de ani); „Nu știu dacă avem oameni capabili să facă asta. Nu se implică” (muncitoare, 31 de ani). Este vorba despre problemele curente (diferite acte, adeverințe, împroprietăriri etc.) pentru care sătenii caută rezolvare la primărie. Având în vedere situația administrativă oarecum atipică, primarul mai discută unele probleme individuale sau de interes „comunitar” acasă la el. Nu se poate vorbi despre formularea unor petiții ca formă de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Arăpilă), face parte dintr-o comisie executivă aleasă de comitetul revoluționar român. Colaborează la redactarea proiectului de constituție și a Proclamației, insistând, într-o dispută neîntreruptă cu mulți dintre conducătorii mișcării, pentru menținerea articolului 13 privitor la desființarea clăcii și împroprietărirea țăranilor. După izbânda revoluției, la 11 iunie 1848, este numit în fruntea Departamentului relațiilor externe, dar renunță repede și preferă funcția de secretar al Guvernului Provizoriu. În tot timpul evenimentelor din 1848, el a reprezentat, în opoziție cu majoritatea noilor
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
mai intransigentă, atât în relațiile cu puterile străine care amenințau cu invazia (Rusia și Turcia), cât și în aplicarea reformelor sociale anunțate în Proclamația de la Islaz. Este adeptul rezistenței armate în cazul unui atac străin, cere în ședințele Guvernului Provizoriu împroprietărirea țăranilor prin despăgubiri, eliberarea țiganilor robi, votul universal și direct. În același scop, colaborează la redactarea ziarelor „Învățătorul satului” și „Popolul suveran”. După înlocuirea Guvernului Provizoriu cu o Locotenență domnească, B. este propus în deputăția care va pleca la Constantinopol
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
includerea acestora în procesele de luare a deciziilor, traversate de combaterea discriminării și promovarea egalității de gen. Cele opt obiective ale PNAinc vor contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață ale romilor, provocările-cheie fiind stabilite în domeniile: sănătate, educație, economic, locuire, împroprietărire și reglementarea juridică a proprietății și cetățeniei (acte de identitate), traversate de combaterea discriminării, reabilitarea imaginii de sine și continuarea formării resurselor umane rome. În sfârșit, odată cu semnarea Memorandumului de Incluziune (JIM) la 20 iunie 2005, acesta a stabilit ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
1937. Director: Al. Tissescu. În articolul Către cititori mărturisire, se arată intenția autorilor de a scoate la Brașov „prima gazetă românească pentru întreaga Românie”, în care să apară știri imparțiale din cele mai importante centre ale țării. Publicație politică (susține împroprietărirea țăranilor din Transilvania, unificarea legislativă, alegeri democratice etc.), C. are și sporadice preocupări literare și culturale, mai ales în primii ani. Acum apar numere speciale, cu bogat material documentar, dedicate unor personalități sau evenimente (Gh. Lazăr, Avram Iancu, familia Mureșenilor
CARPAŢII-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286123_a_287452]
-
românești dintre Dunăre și Marea Neagră au fost luate măsuri pentru înlăturarea distrugerilor materiale provocate de conflictul militar desfășurat aici în anii 1877-1878, în acest sens, fiind inițiat un proces de repopulare a regiunilor pustiite. Astfel, au fost inițiate legi privind împroprietărirea cu pământ a foștilor combatanți din 1877-1878, precum și a celor ce doreau să se stabilească în regiunile izolate din Delta Dunării și din regiunile centrale ale Dobrogei, slab populate ca urmare a condițiilor dificile de trai. În același sens, au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și modificările apărute în virtutea legii din 10 martie 1884"714 Profitând de prevederile legii din 3 aprilie 1882, între anii 1882-1884 au fost împroprietăriți mulți bulgari și lipoveni, în special, în județul Tulcea. În schimb, în județul Constanța, operațiunile de împroprietărire au fost coordonate de către domnul C. I. Stoicescu, cea mai mare parte a celor împroprietăriți fiind români 715. Conform prevederilor legii de organizare a Dobrogei, județul Tulcea avea o suprafață de 8 626 de km2, fiind compus din plășile: Babadag
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dorința de a evidenția eforturile făcute de către prefectul județului Tulcea de la acea dată, domnul Ioan Nenițescu, eforturi vizând înființarea unor sate și comune populate de către români pe tot cuprinsul județului și, în special, în Delta Dunării. Totodată, ineficiența procesului de împroprietărire derulat de către diferitele guverne în Dobrogea era evidențiată prin constatarea că "unor indigeni" li se atribuiseră de către comisiile de împroprietărire "câte 50 până la 200 de hectare"2166, în timp ce, "în satele românești, legea [ce prevedea parcelarea terenurilor în loturi de câte
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sate și comune populate de către români pe tot cuprinsul județului și, în special, în Delta Dunării. Totodată, ineficiența procesului de împroprietărire derulat de către diferitele guverne în Dobrogea era evidențiată prin constatarea că "unor indigeni" li se atribuiseră de către comisiile de împroprietărire "câte 50 până la 200 de hectare"2166, în timp ce, "în satele românești, legea [ce prevedea parcelarea terenurilor în loturi de câte 10 hectare, n.n.] se aplica cu strictețe"2167. În aceste condiții, "locuitorilor plugari care veneau de peste Dunăre să ceară împroprietărirea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
împroprietărire "câte 50 până la 200 de hectare"2166, în timp ce, "în satele românești, legea [ce prevedea parcelarea terenurilor în loturi de câte 10 hectare, n.n.] se aplica cu strictețe"2167. În aceste condiții, "locuitorilor plugari care veneau de peste Dunăre să ceară împroprietărirea în acest județ, li se refuza și se puneau pe goană, iar terenurile rămâneau necultivate și neproductive"2168. În acest sens, era prezentată o metodă folosită pentru "a-i opri pe români să se așeze în Dobrogea"2169. Aceasta avea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pământ să fie reprezentate în corpurile elective ale acestei provincii potrivit numărului alegătorilor, drept care autoritățile locale dintr-o plasă întreagă a județului vecin, Tulcea, cu capitala județului cu tot, de la descălecarea românilor, au fost constituite numai de bulgari"2250. În privința împroprietăririi cu pământ a locuitorilor Dobrogei se aprecia că "la delimitarea și parcelarea terenurilor statului s-a făcut muncitorilor bulgari o parte așa de largă (...) permițându-li-se formarea atâtor sate noi, până și de câte 5 000 6 000 hectare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de plasă. În ultimii ani ai secolului al XIX-lea s-au făcut demersuri pentru modernizarea și igienizarea sediilor existente ale prefecturilor, cât și pentru realizarea unor sedii noi. Pentru soluționarea problemelor agrare, în Dobrogea au fost aplicate legi de împroprietărire atât a localnicilor, cât și a unor români veniți din stânga Dunării sau chiar români din teritoriile românești din vecinătatea regatului României (Transilvania, Bucovina, Basarabia, Macedonia, Epir, Tesalia etc.) dar aflate sub stăpânire străină. Ca urmare directă a acestei politici de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]