1,038 matches
-
în lanul de sulfina.Noaptea cerul mi-e cupola,Stelele îmi sunt busola.Stau sub streașina când ploua.Si de ce v-ar pasă vouă?!Cei crescuți în vârf de blocNu știți nici ce-i un boboc.Voi credeți că rata-mpunge.Nu știți cum vacă se mulge.... VIII. SUNT MÂNDRĂ CĂ VIN DE LA ȚARĂ !, de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1194 din 08 aprilie 2014. Sunt mândră că vin de la țară! Am aer proaspăt în priviri. Și de e iarnă
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
imediat, stârnind un zâmbet complice al partenerei, care ridică capul și-l privi insistent în ochi. Parcă dorea să-i spună: - "Prostuțule, lasă-le acolo unde au coborât singure. Vreau să le simt forța cum îți simt virilitatea ce mă împunge atât de plăcut în abdomen." Se lipi și mai tare de el. Văzând răspunsul fetei, lăsă totul în voia sorții. Știa că se expune dezaprobării Gloriei care desigur că era cu ochii pe ei. Ridică capul și se uită spre
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
și, în general, transparente, nu putea să apară așa printre muncitori sau chiar printer săteni, fie bărbați, fie femei. Cum ar fi stat sânii săi obraznici fără sutien nu-și făcea probleme. Erau zvelți și frumos ridicați cu vârfurile mugurilor împungând în materialul rochițelor. Familia la care era găzduită era o familie tânără, puțin mai în vârstă ca ea, dar nu cu mai mult de cinci-șase ani. Nu aveau copii și acesta era un avantaj: nu se trezea prin camera ei
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
Te-au pus, Defăimându-Te pân’ la apus. Fiere, oțet, ei Ți-au dat, Cu spini, făcutu-Te-au împărat, Cu trestie și cu toiag Te-au lovit, Și Doamne, cât Te-au umilit! Cu sulița-n coaste Te-au împuns, Și sângele Sfânt Ți s-a scurs. Soarele s-a-ntunecat, Și luna-n roșeață s-a schimbat. Catapeteasma bisericii s-a despicat, Întuneric mare s-a aflat, Cutremur în lume a dat. Tatăl Tău s-a mâniat. Iosif și
PARAFRAZARE A ,,VISULUI MAICII DOMNULUI” de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354048_a_355377]
-
catifelată de istorie și tradiție, ca vinul Cotnariului de doage și vechime. Îl cântă așa cum l-a cules și așa cum o poruncește respectful față de folclor. Dar îl ascultă mai rar etnomuzicologii cărora li se irosesc împuternicirile, câtă vreme comerțul a împuns până la măduvă muzica și al căror număr este vizibil în scădere. Ultimul dintre cei cu înălțime profesională și talie de expertiză s-a pierdut dintre noi contopit în etern - este vorba despre Marioara Murărescu. Oare cum de se poate ca
ANTON ACHIŢEI. NU-I GRĂDINĂ PENTRU CÂNTEC, MAI ÎNSORITĂ CA MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354047_a_355376]
-
răcorite de apa care o înconjura din toate părțile își admira, ca de fiecare dată, icoana vie oglindită de luciul lacului. Și era, pe drept, o adevărată icoană, cu toate că era lipsită de sfânta aureolă. Două cornițe negre ca pana corbului împungeau mânecuțele lucitor de albe ale iei brodate cu fir verde de arnici. Ele încadrau o față veselă bine luminată de ultimele raze ale soarelui. Ochii strălucitori ca două luminițe reflectau o inteligență ieșită din comun. Este și normal deoarece era
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
respire pe măsura nevoilor corpului. Pe de altă parte, aceste lovituri în fluierele picioarelor îi asigură pe cei care fac asta că acel om a murit, dacă nu reacționează în vreun fel. Apoi, dacă totuși chinuitorii nu sunt siguri, aceștia împung toracele sau inima celui răstignit cu o lance. Dar, pentru ca suferințele celui de pe cruce să fie atenuate cumva, romanii dau celor osândiți înainte sau în timpul supliciului vin sau oțet amestecat cu fiere sau cu smirnă, care prin efectul lor asupra
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
bufni râsul și porniră liniștite mai departe prin grandioasa piață. - Mama mia! Che splendide belleze! Mama mia che bele fanculle! (Mama mia ce frumusețe, mama mia (aoleu) ce fete frumoase), juca italianul rolul disperatului în urma lor, ridicând mâinile în sus împungând cerul cu penelul. Fetele continuau să râdă manifestându-și satisfacția că prin fizicul lor au trezit atâta entuziasm din partea pictorului piemontez, continuându-și vesele mai departe plimbarea prin piață. Acea secundă în care privirile pictorului s-au intersectat cu cele
CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353193_a_354522]
-
Levantului cu mulțimea de temple și de statui ale zeilor străjuind piețele și răspântiile, la amfiteatrul de lângă mare sau la hipodromul unde îi plăcea să asiste la aprigele curse de care, ori în circul unde gladiatorii își aruncau plasa și împungeau aerul cu tridentul. Abandonând dintr-odată aceste gînduri, procuratorul reveni în încăperea sa de lucru. Își spuse din nou pentru a câta oară, că ura Yerushalaimul cu revoltele lui și cu obiceiurile sale ciudate și de neînțeles. Dintr-o dată firul
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
dragoste așa de aprinse, ca cele de dinainte de plecarea sa în Austria, că ceva se schimbase în felul lui de-a vorbi cu ea și ușor i se strecură în suflet ideea că poate cunoscuse pe cineva. Ghimpele geloziei o împunse, dar își spuse în gând că e doar închipuirea ei, că nu n-are cum să se fi întâmplat așa ceva. Seara, încercă din nou să vorbească cu el la telefon, dar Jean îi închise a treia oară telefonul în nas
CEALALTĂ MIRELA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353615_a_354944]
-
nepoțeii, Iar vorba-ți este alinare. Cand se întuneca afară, Cănd luna iese pe coline, Ne spui în fiecare seară Povești cu Feti Frumoși și zâne. Tu pe balauri îi alungi, Cu matură de dupa ușa, Pe zmeii cu fusul îi împungi, Pe Baba-Cloanța--- rea mătușa... În visul nostru zână ești, Cu părul alb că de zăpadă Și toate tu le potrivești, Le scoți frumos că dintr-o lada. Sipetul cu povești ți-e casă, Palat, ce zânele-o transform Și flori
BUNICA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353682_a_355011]
-
lanul de sulfina. Noaptea cerul mi-e cupola, Stelele îmi sunt busola. Stau sub streașina când plouă. Și de ce v-ar pasă vouă?! Cei crescuți în vârf de bloc Nu știți nici ce-i un boboc. Voi credeți că rata-mpunge. Nu știți cum vacă se mulge. Nici când canta-n prag cocosu’, Nici de ce s-a trezit moșu’. Și va credeți șmecheri mari Și cei făcuți orasani... Dar, la tara-nfloresc pomii, De la țară vin și domnii. Referință Bibliografica: ÎN
IN PLETE AM STROPI DE ROUA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353700_a_355029]
-
agonic. Deodată proteza unui picior, proteza unei mâini și o perucă bărbătească se detașează de grosul masei. Mâna, suprapusă piciorului vârât într-un bocanc militar, se cațără pe coama unui gnais, fluturând în degetele rășchirate peruca decolorată. Un glas cavernos împunge zarea, făcând uriașul convoi să se oprească și să asculte Inspirata Tripletă: „Încotro te îndrepți, Popor al Protezelor, spre ce țel iluzoriu îți porți pașii? Lumina aceea e înșelătoare, Universul spre care ne ademenește, fals. Oprește-te, Popor al Protezelor
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
Deminescu Publicat în: Ediția nr. 510 din 24 mai 2012 Toate Articolele Autorului l-am privit în ochi așa cum era gol de iubire ciutură spartă înțelepciunea fântână cu lanțul rupt cum să te mai cațeri înspre izvoare ploaie curată? se-mpungea cu sfinții în stele de-așezat pe umărul drept avan despletit oglindă opacă printre firidele umblătoare ale mării cu-o mână atinsese o fărâmă de cer cu cealaltă fura trepte spre adânc mințind de a nu-i fi spus nimeni
ORGOLIU de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347053_a_348382]
-
o clipă. - Vai, esti fascinantă... îmi spunea Monica în bar, la o cafea. - Ești tu prea drăguță. - Mi-am luat notițe că în studenție... I-am zâmbit. Vali era foarte încântată de prestația mea, dar n-a ezitat să mă împungă cu o ironie: - Și când te gândești, Mirela, ca Monica e de o vârstă cu mine și e tot fosta colega cu mama ta... Abia ai văzut-o și i-ai și spus pe nume... - Mă faceți să mă simt
UN TU DOAR ÎN SCRIS de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347210_a_348539]
-
pentru că se oprea în loc și își scutura coarnele în toate direcțiile. Numai când îi auzea vocea lui tataie care o îndruma la drum, începea să meargă. -Bre, a început Sica, vaca asta este cam sălbatică! Ai grijă să nu o împungă pe nepoată-ta! Tataie se uita când la mine, când la vacă. -Tataie, să nu te apropii prea mult de ea, să stai la distanță! mi-a spus când ajunsesem în capul tarlalei noastre. -Ce vrei, tataie, de la Sica?! i-
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
current de istoaria din prun. Abia acum li se luminară mintea de ce Mia nu se oprise la ei, ci trecuse val vârtej prin fața casei? Numai mami, când a venit să mă ia acasă, a râs mulțumită că nu m-a împuns vaca și apoi a râs în hohote, când a aflat povestea cu mătasea de porumb. Cel mai fericit părea tataie, pentru că nimeni nu-i ceruse să mă despăgubească pentru rochia ruptă de vacă. La plecare însă, când să ieșim din
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
ideea că nu ar fi rău să mă prindă din urmă. Eu fugeam și țipam iar berbecul după mine. M-am împiedicat și am căzut; când a ajuns în dreptul meu, m-a fixat o clipă și a început să mă împungă cu coarnele. După câteva împunsături în spate, Mia a reușit să-l prindă de coarne și împingându-se el pe ea și ea pe el, a reușit să-l ducă în grajd, închizând ușa. Stăteam jos și urlam din ce în ce mai tare
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
berbecul și mămica te tămâiază să-ți treacă frica, mi-a șoptit Mia. Atunci am închis ochii. Mi-am amintit de morții mamaiei și speriată să nu ajung la capătul satului, am început să plâng la fel de tare ca atunci când mă împungea berbecul. -Vreau la mamaie! le-am spus urlând. -Acum noaptea? Toți câinii sunt slobozi pe drum! mi-a spus Kati speriată că s-ar putea să nu tac așa ușor. Tot plângând, în mirosul de tămâie care se pierdea încet
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
așa ușor. Tot plângând, în mirosul de tămâie care se pierdea încet, am uitat de berbec și de cimitit și am adormit. A doua zi m-am trezit în zgomotul făcut de tataie. Aflaseră de la o vecină că m-a împuns berbecul lui Kati și venise să mă ia acasă. Mia îmi făcea semn să stau cu ea. Era prima ei zi de vacanță de primăvară, dar teama că voi petrece ziua în preajma nărodului cu coarne era mai puternică, așa că, fără
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
un țăran cu pălărie de paie, plimbînd de lesă o capră, așa cum orășenii (în special doamnele) plimbă câinii. Vă închipuiți ce tărășenie ar ieși dacă un Rotweiler ori un Ciobănesc german ar lătra capra iar aceasta ar încerca să-i împungă cu coarnele pe agresorii canini, și ce efort ar depune stăpânii patrupedelor ca să-i stăpânească. Asemenea povestiri năstrușnice și „Scrisori către Vintu” a publicat George Peagu în revistele Luceafărul și Rebus spre deliciul cititorilor.” (Lucian Gruia) sau „Iată că a
COLECŢIA EPOSS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GEORGE PEAGU- CU CAPRA PRIN BUCUREŞTI (POVESTIRI UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357398_a_358727]
-
Fănuș Neagu. „101 sonete - Opera omnia”, o veritabilă antologie de poeme din specia lirică a Sonetului,se păstrează pe o constantă lirică existențial-nostalgică, pentru că poetul Aurel M. Buricea are dorul, nostalgia câmpiei largi a Bărăganului cu cumpene de fântână, care împung Cerul cu semeții de „coloană infinită” brâncușiană; își acordează bătăile inimii și zvâcurile sufletului său generos în cântec de dropie; își reglează ritmul profesional de intelectual rasat și de elev al lui Pitagora, doar după cântecul cucului, când țăranul român
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
tufiș se apropie o căprioară și, după o clipă de ezitare, se îndreaptă spre ei. Și puiul a apărut direct gudurându-se de piciorul lui Klaus. Dan întinde mâna să mângâie. Căprioara nu s-a speria ci, din contră, îl împungea cu capul ca un cățel. Idila a durat câteva secunde bune după care căprioara a ridicat capul a atenție apoi a zbughit-o urmată imediat de pui. - Cum i-a comunicat puiului un posibil pericol? Nici nu s-a uitat
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
trecând un pix elegant dintr-o mână în alta. Cât ar fi fost de bucuroasă de șansa angajării, Adriana nu putea scăpa sclipirea pofticioasă a avocatului, care-i fixa genunchii în acele momente, după ce zăbovise cam mult asupra sânilor, ce împungeau tinerește bluza subțire de vară. Și-a strâns involuntar picioarele mai tare în împreunarea ce o aveau deja, a fixat un punct în podea și a înclinat ușor din cap a neîncredere, în semn de "vom trăi și vom vedea
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
fi prost, că n-am nimic cu mamă-ta, că-i de-o samă cu bunică-mea ... Ș-o respect, mai frate ... Da' am eu o curiozitate ... - Și care-i nevoia asta mare a ta, de-i spune ... curiozitate, îl împunge Ion. - Lasă-l pi el, Ioane, că-ți tălmăcesc eu numaidecât, se repede-n vorbă Crăciun. Budacea ăsta n-o s-apuce prea divremi să se holbeze la o fată goală, așa că se mulțumește și cu goliciunea unei babe ... Ca să știe
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]