295 matches
-
și pe Laura în clipa aceea în aceeași măsură în care o iubeam. Balta era pustie. O lună, pe jumătate îndoliată acum de nori, plutea pe fundul bălții printre alge și broaște. Cerul se înnora, se apropia ploaia, atmosfera devenise înăbușitoare. Vâslele clătinau apa neagră, putredă, adormită. Ceva ca o spaimă ușoară înfiora în jur balta. Dinspre maluri se auzeau țârâituri de greieri care ciuruiau noaptea și din când în când țipete scurte de pasăre. Umbre lungi atârnau de trestii. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mai mult, nici mai puțin, minut cu minut și, cu toate că Încercă prin toate mijloacele să-și bea cu chibzuință apa potabilă, dușmanul de care se temea cel mai mult pînă atunci, setea, Îl asaltă În cele din urmă, din pricina căldurii Înăbușitoare și a apei sărate. MÎinile, complet jupuite, Îl ardeau cu o durere surdă, pulsatilă și insuportabilă și scotea un geamăt de fiecare dată cînd avea nevoie să apuce ceva sau să se prindă de stînci. Văzu soarele coborînd la orizont
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
greu pentru ea și, încetul cu încetul, s-au lăsat amândoi la pământ. Și așa, Harry Brightman, odată cunoscut drept Harry Dunkel, tatăl Florei și fostul soț a lui Bette, a murit pe un trotuar din Brooklyn într-o după-amiază înăbușitoare a anului 2000, ținut în brațe de M.F.P. Contraatacul Tom a condus repede și am ajuns înapoi în Park Slope în mai puțin de cinci ore, trăgând în fața magazinului chiar când soarele începea să coboare. Rufus și Nancy ne așteptau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
iunie -, am lăsat-o pe Lucy cu o bonă și am plecat pe jos spre parc împreună cu Tom, care ducea cutia de metal într-o sacoșă verde, cu însemnele anticariatului pe ea. De când începuse weekendul, vremea fusese oribilă, un val înăbușitor, opresiv, de temperaturi de treizeci și cinci de grade și lumină orbitoare, iar duminică a fost cea mai rea dintre toate zilele, unul dintre momentele acelea aproape nerespirabile, când New Yorkul devine un avanpost al junglei ecuatoriale, cel mai fierbinte și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
la trafic, se află pe primele locuri în ierarhia nemulțumirilor locuitorilor capitalei, așa cum rezultă din noua ediție a „cartografierii sociale a Bucureștiului” realizată la SNSPA de către colegul meu Alfred Bulai. Există, desigur, diferențe între cartiere, traficul fiind perceput drept mai înăbușitor în zone precum Drumul Taberei și Militari sau Colentina și Pantelimon și relativ mai acceptabil în Berceni sau Rahova. În ansamblu însă, „traficul” rămîne o problemă obsesivă atît pentru cei care circulă cu mașina personală, cît și pentru cei care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
era prea mult deja. Situația scăpase grav de sub control, nu mai era demult în limitele normalului. Priveliștea aceea grozavă îl scăldase-n toate spaimele și-i suci cu totul mintea. Aproape că nu mai putea respira; tot aerul îi devenise înăbușitor. Covârșit de un sentiment de oroare crescândă, indescriptibilă și de neîndurat, scoase la iveală în grabă, dintr-un ungher dosnic al încăperii, un ciocan - sau dracu’ știe ce era - și, presimțind parcă cum măreața oglindă se clatină pe tronul ei
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sufletească și trupească, până la capăt. Și totuși, acea experiență dăunătoare fericirii din trecutul lor sunt aproape pe deplin convins că niciodată nu li s-a șters vreun pic din amintire. Niciodată. octombrie, 2012 Istorisiri nesănătoase fericirii 29 Bătrân frustrat ilele înăbușitoare de vară aduc mereu, în zona de climă temperat-oceanică, ploi scurte, dar năsprasnice, chiar atunci când te aștepți cel mai puțin, stricând, astfel, oamenilor ocupați, adică celor de ispravă, treburile, iar visătorilor, adică trântorilor, promenadele fără sfârșit. Aceasta este o situație
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
are cum să fie real, nu-l cred, nici gând!” 1 Lucrare muzicală scrisă de către compozitor între anii 1837 și 1839 la Nohant-Vic, în Franța. 64 Rareș Tiron Însă, de atunci, sufletul i se întunecă, ca afundat într-un întuneric înăbușitor. Conștiința sa, topită într-o formă nouă, eliberată de cătușele spațiului și ale timpului așa cum le știm noi, i se manifestă prin crize spasmodice tot mai violente, ajungând uneori chiar până la atacuri de apoplexie. Iar mintea-i sclipitoare, pe care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
apă“, glăsuia o veche zicală, și în fața ochilor săi se afla confirmarea proverbului, căci, întinzându-se până îi pierdeai din ochi în depărtare, își înălțau frunzele spre cer peste douăzeci de mii de palmieri, fără să le pese de zăduful înăbușitor, fiindcă rădăcinile lor se adânceau în apa clară și răcoroasă a sute de izvoare și nenumărate puțuri. Era, într-adevăr, un spectacol frumos, chiar și cu soarele ce te bătea în cap, drept și imparțial, dezolant și copleșitor, pentru că înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
să-și redobândească forțele sau să se întoarcă în minte la ai săi. în sfârșit, în zorii tulburi ai celei de-a treia zile, când un vânt insistent și lipicios, ce-ți sufla în față nori de praf cenușiu și înăbușitor, te împiedica să distingi conturul obiectelor mai departe de cincizeci de metri, străbătură un grup de căsuțe de chirpici, o matcă secătuită și o piețiucă urât mirositoare și se opriră chiar în mijlocul a ceea ce fusese un vechi bazar, acum părăsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
căpitanului Scott către ai săi, povestirile despre Oates În luptă cu viscolul, despre nu mai știu ce savant care și-a pierdut ambele mîini făcînd experiențe cu radium, sau despre Damien și leproșii... Și chiar și aici, În această cămăruță Înăbușitoare din marea clădire cenușie a Scotland Yard-ului, Îi veneau În minte cu o uimitoare prospețime o sumedenie de amănunte Îngropate sub pulberea anilor. Simțea că-și descarcă sufletul vorbind. Îmi amintesc de Cartea isprăvilor de aur scrisă de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Urecheru părea mai independentă. Închipuindu-mi că pot schimba păreri cu dînșii, într-o seară le-am făcut o vizită. În odaie domnea o duhoare de scutec nespălat. Plictisind-o pe mama cu veleități de cochetă, un plod zbiera întruna. Înăbușitor, aerul îmi întoarse stomacul pe dos, de parcă aș fi înghițit mațe. Femeia se scuză jenată: „Noi, știți, copilul...” Conviețuirea familiei se întemeia pe pretenții nu tocmai bine armonizate: ca singură datorie a sa, bărbatul consimțise în întrețină focul deși doamna
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
strigăte pline de nerăbdare adresate zgomotoșilor ocupanți ai cabinelor, toate avînd cam același conținut: „Mai ieșiți odată de acolo, ce dracu’, și lăsați-ne și pe noi!“. Era o noapte sufocant de caldă, pe la mijlocul lui august: pe coridor aerul era Înăbușitor, istovitor, Încărcat de o abureală soioasă. Pretutindeni plutea fumul de tutun greu, apăsător, stătut și Împuțit, mirosul bărbaților, mirosul de pudră și parfum ieftin al femeilor și, Încă mai puternic decît toate, pătrunzător, cleios, aspru, proaspăt, de neuitat, nestăpînit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nestăpînit ca natura și ca dorința primitivă a omului, se simțea mirosul lemnului de brad nou, alb, nevopsit, din care era alcătuită toată această construcție dărăpănată și ciudată. În cele din urmă, după o așteptare lungă și obositoare În coridorul Înăbușitor, timp În care ușile cabinelor se deschiseseră de multe ori, mulți bărbați și femei ieșiseră și mulți alții intraseră, băiatul și femeia de lîngă el ajunseseră În față și erau primii din șirul gălăgios și nesfîrșit. Curînd, ușa la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
femeie și-i spuse: — Să fii drăguță cu el, Fay... E de la mine de-acasă... La revedere, „Georgia“! CÎnd mai treci pe-aici, Întreabă de Margaret! — La revedere, spuse el, iar ea ieși pe ușă și porni pe culoarul mic, Înăbușitor, unde domnea dorința animalică, nestăpînită, Îndreptîndu-se spre piața unde avea să-și ofere din nou spre vînzare, pentru a mia oară, trupul tînăr și zvelt oricui ar fi dispus să-l cumpere; unde avea să ceară, să ia, să primească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
războiului. Din nou războiul cu graba, goana, ironia sa crudă și forța sa de decizie rapidă: oră de amiază arzătoare pe marile diguri cu muniții din Newport News, unde băiatul lucrează acum ca magazioner. În magazia de pe dig, tăcere, căldură Înăbușitoare de aproape patruzeci de grade, aer greu, murdar, Încețoșat de praful auriu al ovăzului ce curge pe un tobogan uriaș, ca un șuvoi nesfîrșit, și este Încărcat În saci și stivuit, alcătuind metereze impresionante de la un capăt la celălalt al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
glasurile pline, firești, ușor stridente, ale oamenilor de la țară și foșnetul unei rochii de femeie și liniștea Încărcată de așteptare, glumele obscene rostite Încet și furișat urmate de rîsete Înfundate, sunetul coapselor pline lovite cu palma și hohote dezlănțuite și Înăbușitoare? Iar În căldura prăfoasă și amorțită, În care timpul bîzÎia Încet ca o muscă, oare Garfield, Arthur, Harrison și Hayes nu simțiseră mirosul umed, ușor putred, de o prospețime subtilă, al rîului și nu se duseseră cu gîndul la pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și vânturile limpeziră hăul, cu-n stânjen se săltase Ceahlăul... Legenda Pietrelor Detunate (folclor) Oamenii de prin partea locului spun că Detunatele ar fi fost, la început, o stâncă îngemănată dar, într-o bună zi de vară, pe o arșiță înăbușitoare, s-a pornit din senin un potop ca la începuturile lumii, cu tunete și fulgere care mai de care mai înspăimântătoare. Și în toiul furtunii, cu o bubuitură asurzitoare un trăsnet s-a năpustit asupra stâncii, despicând-o și dându
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Ar fi demonstrat amatorilor de bârfe că grupul era deschis și bărbaților, cu condiția să fie inteligenți, nu niște animale care asudă la vederea unei femei. Dar Julius a refuzat-o politicos, pretextând că statul în bibliotecă, într-un aer înăbușitor, îi dă mari dureri de cap care-l obligă să se culce devreme. 43. N-am mai visat nimic. Asta e tot. Tot? Cerul e blând azi. 44. Dimineață mohorâtă din septembrie 1937. Cerul e acoperit de o pâclă care
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
vedeai? Am mijit ochii în lumina amurgului de afară. Nu vedeai mare lucru. Se aprinseseră câteva lumini răzlețe de-a curmezișul curții și bolboroseala înăbușită a televizoarelor și a aparaturii stereo ieșea prin ferestrele deschise. Era o seară de august înăbușitoare, absolut tipică pentru o vară care părea să aibă plăcerea cinică de a duce londonezii până la limita răbdării, scăldându-i zi și noapte în nădușeala provocată de zăpușeala lipicioasă a orașului. Privind în jos, am observat o umbră mișcându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a dreptul enervant. Și mai grav era că nu avea un sfârșit propriu-zis; se termina cu o bruschețe chinuitoare. Când m-am ridicat în cele din urmă de la birou, la sfârșitul acelei după-amiezi de sâmbătă a unei veri fierbinți și înăbușitoare, obstacolele care stăteau între mine și încheierea cărții căpătaseră cel puțin contur și o oarece claritate. Trebuia să mă hotărăsc odată dacă s-o prezint ca pe o lucrare de informare sau ca pe o ficțiune și să-mi reînnoiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Nu se descurajă și urcă din nou sus și rătăci pe coridoare vreo zece minute până când auzi râzând glasuril celor doi frați din spatele unei uși întredeschise. O împinse și se pomeni într-o încăpere mare, friguroasă și în același timp înăbușitoare. Roddy și Hilary stăteau în fața mapei ei deschise pe masă și o răsfoiau rapid, abia uitându-se la o pictură pentru a trece apoi la următoarea. Hilary își ridică privirea și se opri din răsfoit văzând-o pe Phoebe în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
domina un colț al dormitorului. A durat aproape un minut până s-a încălzit. — Fabricat în anii ’70, explică el. Abia-și mai trage sufletul. Ceața din ziua precedentă se risipise și se arăta a fi o dimineață însorită, dar înăbușitoare. Nu că ne-ar fi deranjat lumina soarelui de afară: camera lui Graham era tot timpul întunecată, având doar o fereastră minusculă acoperită cu o perdea din dantelă care dădea spre curtea din spate a lui Joan și în curțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
îngrozitor. Și chiar înainte de a se întoarce Fiona să ne audă, adăugă: Să sperăm că nu te termină. Ne-am încercat norocul la cârciuma pe care ne-o recomandase. În zona meselor era foarte cald, foarte aglomerat și aerul era înăbușitor, dar când am menționat numele lui Norman, patronul a reușit să ne așeze la o masă într-un colț, ocupată de o familie de opt membri, toți foarte gălăgioși cu execepția unui adolescent cu o răceală lichidă. Nu apuca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
chitanță în regulă”) „enorma” sumă de 10400000 lei (vechi), după care am plecat din nou la gară. Gara prin care va fi trecut de atâtea ori, cândva, și scriitorul P.H.Lippa. Acum, singur în compartiment, pe o căldură de amiază înăbușitoare, am scos din geantă, cu o anume voluptate „compensatorie” (la tot ce am „suportat” până la această oră), caietul cu scoarțe negre. Rememorez ultimele pagini citite (printr-o rapidă răsfoire) și trec la episodul următor, al întâlnirii celor doi la vechiul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]