3,572 matches
-
Parada portului popular, ca o năframă primită dar.... XIV. TIMPUL, de Dan Ioan Groza, publicat în Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016. Timpul... calea omului prin viață, Un drum imens, nemărginit, Aproape în spate și departe-n față, Un înțelept al omului menit. Ei vieții să cunoască i-a fost dat: Sentimente și valori umane, Să simtă ce e cu adevărat păcat, Fericirea și durerea ca urmare. Trecere între ani e ca o poartă, În care noi, pionii vieții fiind
DAN IOAN GROZA by http://confluente.ro/articole/dan_ioan_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
fiind, Pășim spre Dumnezeu, spre soartă Și încrezători timpului... iubind. Dumnezeu este Totul... Iar Timpul e o parte din El. Citește mai mult Timpul... calea omului prin viață,Un drum imens, nemărginit,Aproape în spate și departe-n față,Un înțelept al omului menit.Ei vieții să cunoască i-a fost dat:Sentimente și valori umane,Să simtă ce e cu adevărat păcat,Fericirea și durerea ca urmare.Trecere între ani e ca o poartă,În care noi, pionii vieții fiind
DAN IOAN GROZA by http://confluente.ro/articole/dan_ioan_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
din volum în volum, aceleași semne exemplare. E greu, însă, de navigat prin nemărginirile profunzimilor cuvântului lui Vasile Latiș și, poate, nu va atinge nimeni limanul de echivalență dintre semnificant și semnificat. „Același aceluiași gând și multe-ar putea tâlcui / înțelepții. Într-adevăr: ei ajung până la cuvântul / din urmă dar nu-i al lor și nici nu trebui să fie”. Doar înfiorări de gând. „[...] O, morții cum acolo // se roagă și Domnul o dată cu ei și cel ce-i / din fire străin
POEZIE DE TAINĂ SEMNATĂ VASILE GRIGORE LATIŞ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_de_taina_semnata_vasile_grigore_latis.html [Corola-blog/BlogPost/367051_a_368380]
-
Shakespeare sau Goethe, stă mereu trusa de machiaj de calitate. Se simte chemată să accesorizeze o lume prea gri, atât prin vestimentația și accesoriile proprii, cât și prin atitudinea ei, optimistă și echilibrată. Istorie. Profesorul înțelept Profesorul de istorie este înțeleptul din agora cancelariei. Gândește, ca și la istorie, în cauze și efecte, vede în acțiuni incipiente dezvoltarea lor ulterioară. Este uneori de o contemplare, dacă nu pesimistă, măcar sceptică, rezervată. Cunoaște prea bine de ce e capabilă umanitatea și totuși încă
Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor by https://republica.ro/tipul-profesorului-ideal-din-perspectiva-unui-profesor [Corola-blog/BlogPost/338331_a_339660]
-
Top Form” din municipul București. Aprilie 2011 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Dumnezeiasca Euharistie - centrul vieții liturgice și duhovnicești a creștinului” - la Editura „Emia” din municipiul Deva, județul Hunedoara. Decembrie 2011 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Din cuvântul înțeleptului - la ceas de sfat și sfătuire...” - la Editura „Bunavestire” din municipiul Beiuș, județul Bihor. Septembrie 2012 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Armonii culturale și spirituale contemporane”, la Editura „Armonii Culturale” din municipiul Adjud, județul Vrancea. Septembrie 2012 - mi-a
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456480746.html [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
îl întâlnim căzut, trist, ori singur, dar niciodată învins. În romanul ,,Geamănul din oglindă” îl regăsim triumfător. Aici Al Florin Țene nu mai ezită, nu mai caută, nu mai întreabă, aici este întrebat, aici oferă răspunsuri, se relevă ca un înțelept care, prin harul lui Dumnezeu, a biruit toate obstacolele, are o operă vastă, a întemeiat o Ligă a scriitorilor cu sute de membrii, pe care o conduce, editează mai multe reviste, are câteva cenacluri literare fondate, deține nenumărate premii, se
FILOSOFIA-PERSONAJ PRINCIPAL ÎN ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Filosofia_personaj_principal_in_romanul_geamanul_din_oglinda_.html [Corola-blog/BlogPost/361709_a_363038]
-
lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor, avându-l cu ei slujitor, pe Ioan, au străbătut insula de-a lungul coastei de sud, ajungând în Pafos. Aici au întâlnit un vrăjitor - profet mincinos, iudeul pe nume Bar-Isus (Elima), ce-l însoțea pe înțeleptul dregător roman Sergius Paulus, proconsul al Ciprului în vremea aceea (sec.I d.Hr. sub domnia împăratului Claudius). Auzind cine sunt străinii ajunși la Paphos, romanul a dorit să asculte învățăturile prorocilor lui Dumnezeu și i-a chemat pe Barnaba și
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
Aprilie 2011. Fără de Scriptură casa nu e casă, Nicio Bibliotecă fără ea nu îi, Fericit drumețul ce în urmă lasă Măcar o potecă din viața lui... Pe acel ce crede nimeni nu-l obligă, Fiecare simte ceea ce există, Nu e înțeleptul insul care strigă, Nu e mântuitul cel cu fața tristă! Cel care își teme nașterea de moarte Nu știe vreodată Învierea ce-i! Orișice poruncă din această Carte Dinspre bucurie arde slova ei. Fără de Scriptură nu e mănăstire, Fără de Scriptură
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Din_scripturi_.html [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
fuziona cu obiectul: îl percepe instantaneu și din afara lui, fără să apeleze la analiză. De aceea, de multe ori, auzim aprecieri la adresa unui copil, de genul:”vorbește ca un om atât de mare la minte și la inimă”. Ceea ce mintea înțelepților nu vede practică un suflet de copil în simplitatea lui. Tudor Arghezi l-a căutat pe Dumnezeu toată viața lui. L-a găsit în ultimile clipe ale vieții sale, când, stând întins pe pat, a exclamat: Te-am găsit ca
FII MOŞ CRĂCIUN PENTRU O ZI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fii_mos_craciun_pentru_o_zi_stefan_popa_1387022033.html [Corola-blog/BlogPost/363334_a_364663]
-
DE NOAPTE (VIII), de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016. Motto: Înțelepciunea este baza oricărei virtuți. Jean-Jacques Rousseau *** Deșteptăciunea ține exclusiv de minte. Înțelepciunea, de “ceva” ce... gravitează mintea. Deșteptul arar intră în echipă cu înțeleptul. Iar amândoi în unul e o întâmplare și mai rară. * Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților. Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
din 27 noiembrie 2016. Motto: Înțelepciunea este baza oricărei virtuți. Jean-Jacques Rousseau *** Deșteptăciunea ține exclusiv de minte. Înțelepciunea, de “ceva” ce... gravitează mintea. Deșteptul arar intră în echipă cu înțeleptul. Iar amândoi în unul e o întâmplare și mai rară. * Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților. Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) Dacă lumea ar
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
exclusiv de minte. Înțelepciunea, de “ceva” ce... gravitează mintea. Deșteptul arar intră în echipă cu înțeleptul. Iar amândoi în unul e o întâmplare și mai rară. * Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților. Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) Dacă lumea ar fi condusă de înțelepți, n-ar fi prea mare șomajul în rândul deștepților. Cei
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
unul e o întâmplare și mai rară. * Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților. Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) Dacă lumea ar fi condusă de înțelepți, n-ar fi prea mare șomajul în rândul deștepților. Cei din urmă ar popula repede birourile din preajma primilor. Citește mai mult Motto: Înțelepciunea este baza oricărei virtuți.Jean-Jacques Rousseau
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților. Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) Dacă lumea ar fi condusă de înțelepți, n-ar fi prea mare șomajul în rândul deștepților. Cei din urmă ar popula repede birourile din preajma primilor. Citește mai mult Motto: Înțelepciunea este baza oricărei virtuți.Jean-Jacques Rousseau***Deșteptăciunea ține exclusiv de minte. Înțelepciunea, de “ceva” ce... gravitează mintea
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
în rândul deștepților. Cei din urmă ar popula repede birourile din preajma primilor. Citește mai mult Motto: Înțelepciunea este baza oricărei virtuți.Jean-Jacques Rousseau***Deșteptăciunea ține exclusiv de minte. Înțelepciunea, de “ceva” ce... gravitează mintea.Deșteptul arar intră în echipă cu înțeleptul. Iar amândoi în unul e o întâmplare și mai rară.Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților.Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
primilor. Citește mai mult Motto: Înțelepciunea este baza oricărei virtuți.Jean-Jacques Rousseau***Deșteptăciunea ține exclusiv de minte. Înțelepciunea, de “ceva” ce... gravitează mintea.Deșteptul arar intră în echipă cu înțeleptul. Iar amândoi în unul e o întâmplare și mai rară.Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților.Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) Dacă lumea ar
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
exclusiv de minte. Înțelepciunea, de “ceva” ce... gravitează mintea.Deșteptul arar intră în echipă cu înțeleptul. Iar amândoi în unul e o întâmplare și mai rară.Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților.Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) Dacă lumea ar fi condusă de înțelepți, n-ar fi prea mare șomajul în rândul deștepților. Cei
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
unul e o întâmplare și mai rară.Înțeleptul tolerează proștii. El le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților.Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) Dacă lumea ar fi condusă de înțelepți, n-ar fi prea mare șomajul în rândul deștepților. Cei din urmă ar popula repede birourile din preajma primilor.... XX. CASTANUL DE LA POARTA ÎNVĂȚĂTORULUI, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
le înțelege neputința. Mai degrabă se miră de poticnirile deștepților.Înțeleptul nu folosește unități standard de lucru. Altfel ar fi doar... deștept. (sau: Deșteptul poartă mereu “cheile” asupra lui. Înțeleptul le meșterește pe loc.) Dacă lumea ar fi condusă de înțelepți, n-ar fi prea mare șomajul în rândul deștepților. Cei din urmă ar popula repede birourile din preajma primilor.... XX. CASTANUL DE LA POARTA ÎNVĂȚĂTORULUI, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016. Drumul spre Biserica părinților și
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
pe subiectul ingineriei covergente, oglindește, pe firul cunoscutei poezii compuse de poetul englez John Godfrey Saxe (1816-1887), „The six men and the elephant” niște răsfrângeri umoristice foarte agreabile în conținut și deopotrivă reluminate de meditații proprii: „Au fost odată șase înțelepți din Industan cu multă vrere de a ști Ce merseră să vadă-un elefant (deși nici unul vedere nu avea), Ca observând direct, curiozitatea să și-o satisfacă. Primul se-apropie de elefant și, nimerindu-se să fie Lângă masivul său
ION ARDELEANU. ÎN CONUL LUMINII LUI FIREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1495858923.html [Corola-blog/BlogPost/364770_a_366099]
-
nu poate să se ascundă cetatea din vârful muntelui; nici aprinde cineva făclie și o pune sub obroc(2), ci în sfeșnic, și ea le luminează tuturor celor din casă” (Anania VII, NT, Cap.5:14, 2011:2131). Acest mesaj, înțelepții satului îl legaseră spiritual de întregul ritual al desfășurării vieții de fiecare zi, din zorii dimineții, de când se trezeau și își spuneau unul altuia ”bună-dimineața” și până seara târziu, când încetau activitățile zile și își spuneau, ducându-se spre locul
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
-i totuna leu să mori Ori câine-nlănțuit. (G Coșbuc - Decebal către popor) Acest mesaj a lui Decebal, regele dacilor m-a purtat fulgerător pe tunelul istoriei, și scanner-ul memoriei căuta, căuta acea rugăciune a unui dac, cu siguranță un înțelept cu a cărui gânduri numai Eminescu a putut intra în rezonanță anulând veacurile, aducându-l în prim planul presei sfârșitului de secol nouăsprezece, ca prin intermediul acesteia să ajungă la popor, să-l trezească, pentru că Eminescu a fost un trezitor al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/eminescu-in-eternitate/ [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
În mantaua de ploaie/Trece pacea îmbrăcată“(Între două războaie ), sau “Trudind pe cale de iubire/ Răsplata e în mântuire;/ La poala crucii lui Hristos/ Ajungi ducând crucea pe jos. (Semne ). Poet al nordului, din Ardealul sufletului nostru, el ilustrează spiritul înțelepților ardeleni, pentru care Divinitatea este Judecătorul suprem, și paradisul cu o lume de rânduială armonică și inatacabilă, unde poporul de suflete se încredințează universului înfrățit, unde se află Semănătorul:” Au rămas semințele neîncolțite/ nu pentru că/ nu ar fi trecut/ prin
TEOFIL MÂNDRUȚIU-POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1454608813.html [Corola-blog/BlogPost/340279_a_341608]
-
se da vina pe altcineva în caz de ghinioane. Astfel, floarea de lotus ne reamintește de „legea cauzei și a efectului”. Viața splendidei flori durează doar 4 zile, ceea ce simbolizează efemeritatea vieții la fel ca și la om. De aceea, Înțelepții, susțin că floarea de lotus simbolizează „legile universale”. Când vom respecta „legile universale”; puritatea, adevărul și frumusețea ne vor însoți pe Calea vieții. Floarea de lotus produce, în același timp, flori și semințe, reprezentând simultaneitatea „cauzei și a efectului”. În
JAPAN-FLOAREA DE LOTUS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1404810302.html [Corola-blog/BlogPost/349183_a_350512]
-
Timișoara, 2006, p. 220-221; Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu, Timișoara literară. Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor Filiala Timișoara, Editura Marineasa, Timișoara, 2007, p. 41; Livius Petru Bercea, Scriitori și cărți, Editura Nagard, Lugoj, 2008, p.155-158; Ion Arieșanu, Printre înțelepți, Editura Eubeea, Timișoara, 2008, p. 138-145; Lăcrămioara Ursa, Pecetea destinului. Creatori în Banat, Editura Eurovest, Timișoara, 2009, p. 205-210; Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Editura Porțile Orientului, Iași, 2011; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi
IN MEMORIAM OLIMPIA-OCTAVIA BERCA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/confluente_literare_1422537222.html [Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736]