423 matches
-
Iași, Letea Bacău, Aro Câmpulung, Marmosin sau Intercontinental. INFO: Aproximativ 300 de societăți au fost privatizate între 2002 și 2008 de ADS și AVAS În multe cazuri este vorba despre mari investitori străini, care vor ajunge în anchetă din cauza legislației încâlcite din acea perioadă. Impactul asupra mediului de afaceri și al investitorilor străini ar putea fi unul extrem de nefavorabil, dar procurorii trebuie să acționeze cu aceeași măsură. Ținând cont de criza mondială și de reticența investitorilor, s-ar putea restrânge și
Toate privatizările din perioada 2002-2008, anchetate de DNA by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/37650_a_38975]
-
îndelungată, făcut bucăți și aruncat în vînt și întuneric. Între dărîmături clipește bulbul de aramă al unui stîlp de baldachin și agățat de el e un sutien alb, un model de dinainte de război, o îmbinare de satin și dantelă, lăsat încîlcit acolo. Preț de o clipă, într-un vertij pe care ea nu-l poate controla, toată mila strînsă în suflet se repede spre el ca înspre o mică vietate aflată la strîmtoare, uitată. Roger a deschis între timp portbagajul. Cei
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]
-
cel care în tinerețea multor promoții de compozitori moderniști și postmoderniști a fost ca și un idol, iar pentru bătrînețea muzicii savante a constituit unul dintre ultimii corifei. De acum în colo nu va mai purta pe umeri povara universului încîlcit de sunete (naturale și sinus) ori de forme (zăvorîte și deschise), adoptînd perplexitatea unui personaj în afară de timp și spațiu, care și-a pierdut metronomul, ambitusul, diapazonul... Mai bine de jumătate de veac s-a dovedit a fi un negativist și
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
un stol ciudat de lebede seara/ tulburându-mi amurgul și apa,/ nu chipul". Ion Mureșan: "De-a lungul mâinilor treacă privighetoarea roșcată,/ umble nestânjenite prigoria, neagra/ și lacoma mierlă, printre cearșafuri,/ salte peste capul meu păunul și gaița,/ și ciocârlanul încâlcească-și picioarele/ în părul capului". Ioan Es. Pop: "să mă îngrop în pat cu șapte perne deasupra?/ pentru că-i crăciunul și ar trebui să dorm/ și eu în sfârșit după poftă./ mult ? foarte mult, cât de mult ? toate aceste zile
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
atmosfera pămîntească; iar cînd aerul, astfel sorbit, era înapoiat cerului sub forma ruptă și zguduitoare a unei furtunoase note de trombon, musca țîșnea zăpăcită din nara Pisicuței și îi trebuia vreme să se dezmeticească și să se descurce din ierburile încîlcite în care fusese aruncată, spre a-și găsi din nou echilibrul de luptă... De la o vreme, musca își schimbă planul de atac și începu să bată în prățile mai slabe ale citadelei, ca și cum, adică, Pisicuța n-ar fi avut nici
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
se formează un ,grup" care se aventurează în spațiul de desfășurare al terorismului, sunt ca și răpiți, iar protagonistă este tot o femeie cu trei nume: Salma Simona Malinovschi. Tot ce se întâmplă în carte e la fel de dubios și de încâlcit ca și ceea ce se petrece în filmul real. Finalul, evident, este ,în coadă de pește", iar adevărul se va afla, mai e vorbă, peste... 50 de ani. De asemenea, nu se dau explicații clare despre ce s-a vrut, despre
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
de forme să le jefuim de conținut să le ridicăm ca piei de oaie în proțap să le facem culcuș în patul nostru în retină și-n suflet, pitindu-se printre idei ca ielele și strigoii. Scările lumii s-au încâlcit și răul a prins contur din abstracții. Le-am făcut altare și le-am ridicat idoli. Și-acum mai aud prin somn scâncetul lor stârnind rumegușul din păpuși în lemnul cerului. cronicile nu mai vor sî ne apere Cenușa ne
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
dintre noi a început să doară, sutele de kilometri dintre mine și tine devin, pe zi ce trece, mai greu de îndurat. Vezi tu, nu anii ne despart pe noi, așa cum, în repetate rânduri, ai afirmat, ci distanțele și împrejurările încâlcite în care ne-am întâlnit. Mă gândeam, la început, că va fi suportabil, scriindu-ne sau vorbind la telefon. Nu a fost chiar așa. Îți amintești? Spuneai odată că mie trebuie să-mi fie mai ușor, pentru că o am pe
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
din lemn tare. Tramvaie electrice stacojii, semănând cu niște vaci burtoase, se clătinau pe șine. În 1929 țara a intrat în faliment. Noi vâsleam pe apele lacului de agrement și ne citeam unul altuia din Keats în timp ce ramele ni se încâlceau în ierburi. Chicago nu era nicăieri. N-avea niciun amplasament. Era ceva aruncat în spațiul Americii. Aici era locul unde veneau trenurile, locul unde se aducea poșta.” (p. 361) Filiera Bellarosa și alte povestiri este o carte melancolică, fermecătoare tocmai
Micro-romane à clef din interbelicul american by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5512_a_6837]
-
și moartea și nașterea eroului la jumătatea drumului îvezi și KINGSLEY) și procesul îmbătrînirii întîmplătoare a oamenilor cu o rapiditate spectaculoasă într-un spațiu scurt al paginii. MacDOUGALL, CARL Cap. 41, par. 1. Poxy nongs este expletivul favorit al problemei încîlcite din drama colocvială în versuri A View from the Rooftops. McGRATH, TOM Cap. 48, par. 22. Seducerea lui Dumnezeu de către un circuit de android este din piesa The Android Circuit. MacNEACAIL, AONGHAS Vezi Nicolson, Angus. MANN, THOMAS Cap. 34, par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să-mi spună o vorbă și am făcut amândoi, pe jos, cel mai lung drum de până atunci. Nici când mergeam la tanti nașa, ca să mâncăm găluști și să ne uităm la televizor, nu făceam mai mult pîn-acasă. Ne-am încîlcit în străduțe pustii și sonore, am trecut pe lângă vile umbrite de tecari, pe lângă garduri de fier forjat, pe lângă autogări și stadioane pustii, ca și când mama ar fi avut nevoie de timp ca să se gândească la cine știe ce. Ca-ntotdeauna, străzile și clădirile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
dreptate. A fost provocat să-i omoare, deși sunt convinsă că, dacă frații ar fi știut de ce e în stare, ar fi fugit mâncând pământul. S-a petrecut ceva magic. Abatele se așeză pe un scaun modest. Barba îi era încîlcită, iar ochii roșii și împăienjeniți de somn. Alcool? Neurostimulente? ― Rimio de Vassur, slujitor imperial! O să trec cu vedere acest nou incident violent în care ai fost implicat. De asemenea, mâine dimineață voi da ordine clare ca nimeni să nu te
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se antreneze la fugă. Totuși, continua să alerge, cu plămânii stând să i se spargă și încercând să se gândească la o altă cale de ieșire; frica și oboseala, ca și teama de a nu rămâne prins în capcana vegetației încâlcite în cazul că ar fi părăsit cărarea, erau însă atât de mari, încât nu reușea că găsească o soluție. Se îndepărta, așadar, de moarte, continuând să gonească spre prăpastie. în sfârșit, se văzu dincolo de marginea pădurii, pe terasa largă, acoperită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să-ți ard fața asta de mortăciune ce ești, ai înțeles? întorcând capul ca să scape de flacără, omul strigă că nu, nu fusese el la conducerea grupului, și arătă spre trupul unuia dintre tovarășii săi aflat pe jumătate în apă, încâlcit într-un rămuriș de răchită. Din doi pași, Divicone se apropie și îl întoarse; îndreptându-se imediat, cu o expresie de adâncă tristețe, pronunță abia deslușit numele celui ucis: „Bassianus!“. Sebastianus, trăgând înapoi cu mâna brațul lui Metronius care încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Găsi din memorie o bifurcație și o apucă, alergând nebunește, pe aleea ce ducea direct la villa, cu speranța că urmăritorii săi o vor alege pe cealaltă. Vălul de mătase ce îi cobora de la fibula de aur a tunicii se încâlci într-un tufiș de trandafiri și se sfâșie, dar ea nici măcar nu băgă de seamă. Trebuia să dea alarma, să-i avertizeze pe toți că barbarii erau de acum în perimetrul edificiului. Poate că încă reușea să-i ajungă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Nu merită riscul, adăugă pregătindu-se să iasă. — Atunci afară odată, jigodie trădătoare, scrîșni Roja din dinți, simțind un frison de gheață străbătîndu-l din creștet pînă în tălpi. Te împiedici în stative, ești orbit de reflectoarele din tavan, ți se încîlcesc picioarele printre cabluri, cordoane, fire de microfon, inspiri adînc aerul îmbîcsit, putoarea de nădușeală, dacă te-ai descurcat și-ai reușit să ajungi pînă aici, n-ar fi cea mai mare prostie să te lași păgubaș tocmai acum? Lasă-te
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pe cât de banal, pe atât de bizar. Și totuși, nu ar fi imposibil ca tabloul pe care Îl gândesc eu să fi Început să se constituie pentru un public fie și restrâns, deocamdată. Sunt destule semne. Multe nevoi ale conjuncturii Încâlcesc harta, Însă pentru mine ea rămâne foarte limpede. Aștept cu cel mai mare interes următoarea Dumneavoastră carte, pe care o bănuiesc de multă importanță În construcția la care lucrați. Vă strâng mâna cu toată prietenia, Radu Petrescu ș12ț București 23
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
se dovedise un om „superior”, cum visase, ci doar un biet rătăcit, prea atașat de mărunta supraviețuire. Trecerea de la starea de contracție, din Rinoromânia deceniului 9, la dilatarea de pe marea scenă a Carnavalului liber nu fusese ușoară. Naufragiul eliberator fusese Încâlcit, un ghem de sinusoide. Abia În vara 1989, ghemul se descâlcise, dintr-o dată, În stenice raze solare, sub un cer limpede și tânăr. 9 iulie 1989 marcase o zi glorioasă În calendarul pribeagului! Micuța Honda brună, paradită și tenace, intrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
împărtășea dragostea. Pur și simplu nu puteam să-i zic adio și să încep una nouă cu o altă folie de aluminiu. Era noiembrie, frig crâncen, respirația mea scotea aburi eleganți în aer. Fațada casei era acoperită de o pânză încâlcită de crengi, ca un șal aruncat lejer peste umeri. Frunzele moarte de pe jos erau îmbibate de ploaie, întunecate și triste, fără pic de roșu în ele. Nu m-am gândit niciodată că toamna putea fi atât de cuminte și palidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Dar aceste lucruri au dat sufletului meu un ton veșnic de nostalgie, de melancolie - o privire îndărăt - un sentiment de singurătate, de degajare de lumea reală. Ce-a urmat după aceea, până la vârsta de 7 ani, nu țin minte, e încîlcit în amintirea mea. Am stat la țară cu bunică-mea, apoi la altă moșie, cu tatăl meu și mama mea a doua, apoi iar la bunică-mea. Mi-aduc aminte de priveliști și peisagii, care se numesc Sălăveștri, Berbenceni, sate
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mă duc acasă, când un cerșetor de pe marginea drumului a sărit la mine cu cuțitul. — Îl cunoșteai ? L-ai mai văzut vreodată ? — Nu... Stătea acolo, pe marginea străzii, cred că cerșea. Îți amintești cum arăta ? — Avea o claie de păr încâlcit în cap. Și mirosea foarte urât când am trecut pe lângă el. A urină. Când m-a lovit a scos un fel de grohăit... — Ce poveste stranie, comentă Grasu’. Cât timp va trebui să stau în spital ? i-am întrebat eu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și unde erau femei ușoare care cântau... Între timp, Lefty Își punea costumul ce nou, cu dungi, și Își Împăturea batista roșie care se asorta cu cravata roșie... și ea simțea ceva ciudat Înăuntru, mai ales În stomac, ceva era Încâlcit printre sentimente complicate, tristețe, mânie și Încă un lucru pe care nu-l putea numi, dar care durea cel mai tare. ― N-am plătit chiria, dragă, și nici n-avem mașină, fredonă Lefty cu vocea dulce, de tenor, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
le bagă În cazan. Luminile se transformă În roșu și Încep să clipească, iar profesorii amestecă În cazan. Scena se umple de aburi. În cazan bărbații stau Înghesuiți. Își dau jos vestimentația de emigranți, Îmbrăcându-se cu costume. Brațele se Încâlcesc, picioarele se calcă unele pe altele. Lefty spune: ― Pardon, scuzați-mă. Și se simte cât se poate de american când Își pune pantalonii albaștri de lână și haina. La el În gură: treizeci și doi de dinți periați În stil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și nesfârșit de înaltă, cu pereți de culoarea cadavrelor, am văzut-o pe mama spălând rufe în chiuvetă, în miez de noapte. Udă fleașcă, înfășurată în spumă și-n duhoarea săpunului de rufe verzui, cu sânii goi și părul ud încîlcit peste spatele lung și slab, cu omoplații ascuțiți, era ca o statuie de o mărime neomenească, umplând cu totul 18 singura odaie luminată din univers. Da, Bucureștiul meu o avea în centru pe mama. Abia terminând cu ambițiile primelor mele
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
așa cum nu mai există în mintea mea înrăită loc pentru dragoste), cu case roz, cu marchize de geam colorat, cu leandri înfloriți, cu curți, cu pisicuțe răsucindu-se-n iarbă. Ne opream să zgândărim păianjenii grași, atârnând între trandafiri, ne încîlceam prin fundături uitate de Dumnezeu, cu construcții spectrale, cu gorgone sprijinind ferestre oarbe, cu lei de piatră și dragoni de ciment, sparți și îngălbeniți, călăriți de fetițe cu ochelari. Când mai trec astăzi, din întîmplare, prin vreunul din acele locuri
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]