344 matches
-
face obișnuință dintr-o necesitate! 2. În pauză? Să nu uităm că ne aflăm la școală. Păstrăm curățenia și evităm să producem vreo stricăciune: nu spargem geamurile, nu scriem pereții, nu scrijelim mobilierul sau pereții, nu deteriorăm perdelele. Nu ne încăierăm, nu ne îmbrâncim, nu punem piedici colegilor căutând să ne amuzăm. Nu fluierăm, nu țipăm, nu vorbim urât; Pentru nici un motiv nu vom face glume pe seama colegilor bolnavi sau care suferă de vreo infirmitate. Dimpotrivă! Cu aceștia trebuie să avem
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
mai mult decât o înzestrare firească. Ele par un fel de a fi dobândit prin stăpânire de sine. Patrocles, încă adolescent, în Opuntul lui de baștină, jucând arșice cu un băiat de seama lui, și-a ieșit din fire și, încăierându-se cu el, l-a omorât fără să vrea (așa a și ajuns, pribeag cu tatăl lui, să ceară azil la curtea lui Peleu). Putem crede - deși, firește, Homer nu spune asta explicit - că omorul săvârșit din imprudență i-a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
mai mult decât o înzestrare firească. Ele par un fel de a fi dobândit prin stăpânire de sine. Patrocles, încă adolescent, în Opuntul lui de baștină, jucând arșice cu un băiat de seama lui, și-a ieșit din fire și, încăierându-se cu el, l-a omorât fără să vrea (așa a și ajuns, pribeag cu tatăl lui, să ceară azil la curtea lui Peleu). Putem crede - deși, firește, Homer nu spune asta explicit - că omorul săvârșit din imprudență i-a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
a simplificat contrastul dintre noi... la început. Apoi am intrat în acțiune umăr la umăr și primele mele gânduri în legătură cu Lee și cu mine însumi s-au distorsionat. Era începutul lui iunie ’43. Cu o săptămână în urmă, marinarii se încăieraseră cu niște tineri șmecherași mexicani în costume zoot pe faleza de la Lick Pier, în Venice. Se zvonea că unul dintre marinari și-ar fi pierdut un ochi. Altercația s-a extins și a adus față în față personalul de la baza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
te-a văzut luptând la Olympic și mi-a zis că ai fi tare frumușel dacă ți-ai aranja dantura și că, poate, ai fi în stare să mă învingi. Nu-mi dădeam seama dacă omul ținea morțiș să ne încăierăm acolo, pe loc, ori voia să-și facă un prieten sau dacă mă punea la încercare, mă lua peste picior ori încerca să mă stoarcă de informații. Am arătat cu degetul spre Tomas Dos Santos, care tresărea spasmodic în somnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mult mai multă agitație decât Într-o seară de miercuri obișnuită. Oriunde privea Logan, era plin de polițiști și de polițiste care-și beau echivalentul greutății În alcool. Dispoziția era una festivă, ca de Anul Nou, numai că nu se-ncăiera nimeni. Imediat ce Logan fu recunoscut, țipetele se Înmulțiră și deveniră În scurtă vreme versiunea de stadion a lui „For He's A Jolly Good Fellow“. Nenumărate mâini Îl bătură prietenește pe spate, băuturi fură Împinse spre el, oamenii Îi strânseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
am să mă pierd definitiv, am să mă predau ție“ (mâna mea lovește); „nu te mai iubesc, acum sunt lucidă“ (mâna mea coboară); un vacarm de voci, vocile ei, de azi, de ieri, de acum, se reped În auz, se-ncaieră, se anulează, se continuă; nu mai aud nimic decât voci, vocea ei Într-o mie de variante sughițând, scrijelind, nechezând, râșgâind, șoptind, urlând, silabisind, bubuind, demarând, frânând, lovind, tăind, Înjunghiind, mângâind, mârâind, mototolind, morfolind, psalmodiind, dorind, refuzând, susurând, simulând, cerând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
funingine albă așezându-se În golul astral Fierb formele neîncleiate În cuptoarele-nghețate ale timpului Orice respirație miroase a catran și a smoală. Ninsori negre se prăvălesc dinspre jgheaburi metafizice Albind interiorul vid al lucrului și dându-i ființă Se-ncaieră ideile să intre-n porii materiei Sudoarea acră-a singurătății alungând-o departe Cu bubuituri se despică hruba-nchisă a eului meu. 15.10.1960 Păsări de pradă spânzură noaptea În visele cărnii Miresme bolnave adie suav din stârvul căutărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vreme am început să ne intuim unul pe celălalt, de când ai început să te ciondănești cu mama ta. Știi, așteptam momentul acesta, am stat cu brațele încrucișate atâția ani. Ai întâlnit zâmbetul meu la ieșirea din baie, pentru că acolo vă încăierați întotdeauna, în chiloți, cu fardurile de ochi răsturnate în chiuvetă. Ți-am zâmbit. Și tu mi-ai zâmbit. Mama ta s-a enervat: — În sfârșit, aveți aceeași vârstă, a spus. Ea nu vroia să-ți cumpărăm scuterul, nici eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
cu grijă în hol călcând din greșeală pe Martha. În vârstă de 2 ani. Așa-i trebuia dacă plânsese tot timpul la nunta mea și-l făcuse pe Mark să nu-și mai dorească copii. Copiii erau doar în chiloți, încăierându-se pe podea, urlând isteric, lovindu-se și pocnindu-se unii pe ceilalți și țipând după mama lor. Tally veni în hol și mă ignoră până separă monștrii, îi controlă să nu aibă răni grave și-i trimise în sufragerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
arse din cartofii prăjiți ai Jocastei. —De ce nu stai până la sfârșitul zilei? O să pierzi partea cea mai interesantă. Două ore până-i convingem pe copii să adoarmă, fugind în sus și în jos pe scări ca să-i despărțim când se încaieră, false dureri de gât și ursuleți de pluș pierduți. Apoi, după ce vom fi curățat legume mediteraneene pentru cină, putem să ne așezăm și să ne gândim la toate lucrurile pe care vrem să i le spunem lui Phil despre ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
nici usturoi n-a halitără, nici gura nu le puțește. Dăcât Fainberg și-o slugă, În han iera aproape toți când s-a comis măcelu. Apoi s-a dovedit că nici Zarlenga nu venise la Întâlnirea dă onoare, că să Încăierase În Saavedra, unde tomna pusese În luptă cocoșu cu pene plumburii și linii albe a lu părintele Argañaraz. II După opt zile, Tulio Savastano a dat buzna În celulă, agitat și fericit. Abia de-a putut bâigui: — V-am tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
vreo primejdie, și-ar fi făcut apariția doctorul, ca o telegramă, cu ghiveciul cu flori și tot tacâmul. A doua zi, au plecat cu toții și te-au lăsat mai singur ca un monoclu. Tai An s-a prefăcut că se Încaieră cu Nemirovsky. Eu Îi atribui două intenții: prima, să arate că nu era Înțeles cu rusnacul și că nu era de acord cu incendiul; a doua, să-și ia dama și s-o ducă departe de rusnac. Dar ăla a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
era Înțeles cu rusnacul și că nu era de acord cu incendiul; a doua, să-și ia dama și s-o ducă departe de rusnac. Dar ăla a continuat să-i tragă clopotele damei, și atunci cei doi s-au Încăierat pe bune. Te aflai În fața unei chestiuni Încurcate: talismanul putea fi pitit oriunde. La prima vedere, singurul loc care părea mai presus de orice bănuială era casa. Și asta din trei pricini: acolo te instalase pe tine; acolo ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
U.P.I. Întors din deplasare La nevăstica-i voluptoasă, Când vine mai devreme-acasă, Constată soțul fistichiu, Că totuși este...prea târziu. După stațiunea balneară C-o soră-naltă la statură Am „respirat” doar gură-n gură Și-acum cu soața mă încaier, Că veșnic nu-mi ajunge aer... Efectele modei În minijupă cam nurlie, Când merge fata parcă scrie, Așa încât și eu mă prind, Că merg în urma ei citind.. Soția infidelă Cu altul prinsă-n loc dosit, Devine-aproape adevăr, Că dânsa e
GHEORGHE B?LICI by GHEORGHE B?LICI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83931_a_85256]
-
cu un copil, Kathy. Nu-l pui să mintă pentru tine. Și a lăsat-o baltă pe mama când nu i-a mai mers cum voia. Nu. — Nu? Și cine s-a dus jos să-i distragă atenția când se Încăieraseră ca nebunii? O fetiță pe nume Katharine. Ei, Începi să-ți amintești? —Jules, cum se chemau acadelele alea cu numere de o sută și o mie pe ele? Nu schimba subiectul, ce naiba. —Mai ții minte? — Sigur că țin minte. Fab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cu picioare lucii, precum o piele de mătase, avea, de mai sus de genunchi și în continuare, un păr abundent, tot atât de flocos cum se întâlnește, de obicei, pe Muntele lui Venus. Când terminară de miorlăit, de zbătut, de înfipt ghearele, încăierându-se, nu se mai miră că, în înfierbântarea luptei de pisici, Melania se eschivă, apelând la o stratagemă: E timpul să facem ca iepurașii, zise ea, printre aprigi gâfâieli. Nu mai băură decât o carafă de whisky, pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un pistol într-o mână și lopata de infanterie în cealaltă Caraiman se repede peste șanțuri, sare dincolo de sârma ghimpată și cade exact în clipa când, întors către soldați, strigă un nou îndemn pentru ei. Peste puțin timp companiile se încaieră cu nemții. Corp la corp. Baionetele înjunghie, paturile armelor sfarmă maxilare și țeste. Cazematele sunt cucerite una după alta. Urletele și vaietele se împletesc cu rafalele armelor automate și detunăturile seci ale puștilor. Romulus trântește un subofițer neamț la pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
uman decât mă crezi. Rânjetul ironic al SS-istului biciuie nervii și așa foarte încordați ai lui von Streinitz. Comportamentul tău este o rușine pentru armata germană! Un scurt moment cei doi se înfruntă, ca doi dulăi gata să se încaiere. Militarii din spatele maiorului se grupează amenințători lângă el. Toți se așteaptă ca situația să degenereze într-o înfruntare directă, dar deodată totul căpătă o turnură mult mai neașteptată. Nemișcat, cu ochii holbați, imaginea perfectă a celei mai adânci perplexități, Schultz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
aud vaietele celor loviți. Atenția nemților se mută către cei care atacă frontal scările. Cu fața lucind de sudoare, Marius încearcă să urce, dar este întâmpinat cu foc viu de armă automată. Se trage înapoi. Oamenii lui Mâțu s-au încăierat cu cei din camerele de la parter, pe care le curăță mai mult cu patul puștii și baionetele. Cel care barează scările coboară două trepte, pentru un câmp mai larg de tragere, dar asta face din el o țintă ușoară. Ascuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Regrete eterne, Petrică! Voi veni la înmormîntarea ta și îți voi depune pe mormânt o coroană de flori... În ziua când ieșii din spital tăria gândirii mele, care țâșnise cu putere în ultima mea ciocnire cu Matilda (cînd ne și încăierasem) și se micșorase iar sub amenințarea unei boli în al cărei prognostic fatal crezusem, reînvie antrenând toate forțele sufletului meu retrase atâta vreme în adâncuri. Revenii în casa părintească, unde tata mă primi cu toate sentimentele de odinioară topite, supărat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care coborau din camion și spărgeau noaptea asfaltul în diferite zone, după care o întindeau, lăsând niște șanțuri uriașe; deteriorau apometrele (făcându-i pe vecini să nu mai știe câtă apă au consumat și, în cele din urmă, să se încaiere); defectau sistemul de semnalizare al semafoarelor (după ora 23, toate clipeau pe galben intermitent); plăteau gunoierii să ridice tomberoanele noaptea (zdroncănea toată strada, când ți-era somnul mai dulce); își încercau eșapamentele dimineața (erau preferate motoarele de Aro, negre, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mă opream și râdeam de bucurie privind la piciorușele lor mici, sprintene și veșnic în goană, privind băieții și fetele care alergau împreună, văzându-le râsul și lacrimile (pentru că mulți, înainte de a ajunge de la școală până acasă, apucau să se încaiere, să plângă, iarăși să se împace și să se joace), și atunci îmi uitam toată tristețea. Apoi, în toți acești trei ani, n-am putut nicidecum înțelege cum și de ce sunt triști oamenii. Întreg destinul meu s-a legat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a invitat la înmormântarea lui, observă Evgheni Pavlovici. A vorbit atunci cu atâta elocință despre zidul casei vecine, încât neapărat va începe să tânjească după acest zid, poți fi sigur de asta. — A spus adevărul: o să se certe, o să se încaiere cu tine și o să plece, și cu asta, basta! Și, cu demnitate, Lizaveta Prokofievna trase mai aproape coșulețul cu broderiile ei, uitând că deja toți erau gata să plece la plimbare. Mi-aduc aminte că tare se mai lăuda cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu vor să o vadă. Sunt momente în care demonstrativitatea filmului coboară până la nivelul scenetelor satirice ale unei brigăzi artistice de amatori - Sandu (Marin Moraru) și Vasile (Valentin Uritescu) se acuză reciproc de fățărnicie, carierism, lașitate, prostie, după care se încaieră burlesc sub privirea calm dezaprobatoare a Puștiului. Este simbolizat chiar și Ceaușescu, de un Jorj Voicu în costum și purtând pălărie, așezat pe un fotoliu și întorcând lent, ritualic, capul către șoptitorii din stânga și din dreapta lui. Securitatea e și ea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]