1,203 matches
-
conferă peisajului autumnal o notă originală prin bonomie și jovialitate: „Dac-ați ști cât e de greu/ Să rămâi în ploi și soare,/ Câmpul să păzești mereu!/ Nici fărâmă de mâncare,/ Niciodată, nu mi-au dat,/ N-am nimic de încălțat/ Și, vedeți, m-au îmbrăcat/ Doar în haine de-aruncat!” (Sperietoarea); altul, greierele, se înscrie în viziunea corectivă, marcând despărțirea de cea clasică à la Jean de la Fontaine: „Greierașul din poveste,/ Despre care am aflat/ Că e leneș, astăzi este
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
raze dulci, idol eleat sub apii, vine seara să te culci în liturgige agapii. delf plutind pe ape grele, luna beată de alcool, împânzită de zăbrele, lasă-n urmă turnul gol. lujere de fum se-nalță, plopi ogive verticale, se încalță, se descalță, urmărind aceeași cale. seara în oglinzi atol, în azurul viorelii, lasă cerul parcă gol și e rupt din Boticelli. ca și somnul serii calme, palidul azur se pierde, între cerurile alme de albastru și de verde. pajuri sacre
PEISAJ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384474_a_385803]
-
proaspăt bărbierită, încă mai persista mirosul de after shave folosit după bărbierit, îmbrăcat într-un pantalon subțire din doc gri și peste cămașa în carouri, cu un pulovăr bej, din lână, cu mâneci lungi, cam larg pentru constituția sa și încălțat cu pantofi negri din piele. Avea ochii albaștri și plini de vioiciune, în ciuda faptului că tocmai părăsea un pat de spital. Poate că tocmai acest lucru îl umplea de speranță că va reveni la o viață normală, fără restricțiile din
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384542_a_385871]
-
tanti a mea, nu a ta. Îmi iau toată răspunderea! - Și pantofii? Cu pantofii ce ai? Uite numai ce talpa au. - Da, sigur... Două kilograme de talpă, pantofi antiderapanți îți trebuie? Stau de ani de zile și nu i-ai încălțat niciodată. Și ăștia împletiți? S-au îndoit și s-a dezlipit ștaiful de când nu i-ai pus. De ce îi ții? Numai ca să prindă mucegai și să-mi pută dulapul? Afară cu ei! - Unde afară? - La vechituri, la gunoi! Să nu
SCHIŢE UMORISTICE (13) – AFARĂ CU VECHITURILE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384611_a_385940]
-
cu flori și lumânări, și un meniu respectabil. Aștepta, împreună cu fiica sa, pe o băncuță din fața restaurantului, cu telefonul aproape, cu inima strânsă. Îmbrăcase o rochie alb-negru, mulată și un blaizer asortat deasupra. Totul era nou. Până și pantofii îi încălțase pentru prima oară. Străbătuse drumul printre blocuri susținută de Mona. Pantofii, puțin mai largi, se încăpățânau să iasă din picioare, iar ea se încăpățâna să ajungă încălțată la restaurant! Îi apelă, pe rând, pe toți invitații. Era vineri seara, dar
ANIVERSARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382342_a_383671]
-
mulată și un blaizer asortat deasupra. Totul era nou. Până și pantofii îi încălțase pentru prima oară. Străbătuse drumul printre blocuri susținută de Mona. Pantofii, puțin mai largi, se încăpățânau să iasă din picioare, iar ea se încăpățâna să ajungă încălțată la restaurant! Îi apelă, pe rând, pe toți invitații. Era vineri seara, dar numai ea avusese program scurt la serviciu. Se hotărî să intre. Plouase cu o seară înainte. Când stabilise rezervarea, i se spusese că va fi închisă terasa
ANIVERSARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382342_a_383671]
-
în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului când ai început să-ți dichisești mașina și mi-ai înapoiat-o pe a mea deși mureai să te vezi la volanul ei am știut că plecările s-au încălțat și așteaptă nerăbdătoare la ușă la urma-urmei iubitele se pot înlocui ca maneta schimbătorului de viteză cumpărat de pe net ca jențile vară-iarnă de pe un logan pe altul pe când elevatorul cedează strivindu-ți o ultimă inimă ce-ar fi să fii
INIMA DIN ELEVATOR de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382502_a_383831]
-
dar vede că timpul a trecut și se sperie. Stă, uimită, în fața ciorapilor cu care trebuie să se încalte, erau ciorapi fini de matase ce se asortau cu rochia, că doar era acum fetiță mare. - - Ce faci Catinca nu te încalți? - - Ba, mă încalț! Dar... dacă ciorapii sunt rupți... o sun pe mama. - - Lasă nu o mai sună că întîrziem. Nu ai încercat ciorapii, și spui că sunt rupți... - Când îi trage pe picior, observă că nu sunt rupți, ba, îi
DE LA COPII ÎNVĂŢĂM..., POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384131_a_385460]
-
timpul a trecut și se sperie. Stă, uimită, în fața ciorapilor cu care trebuie să se încalte, erau ciorapi fini de matase ce se asortau cu rochia, că doar era acum fetiță mare. - - Ce faci Catinca nu te încalți? - - Ba, mă încalț! Dar... dacă ciorapii sunt rupți... o sun pe mama. - - Lasă nu o mai sună că întîrziem. Nu ai încercat ciorapii, și spui că sunt rupți... - Când îi trage pe picior, observă că nu sunt rupți, ba, îi vin foarte bine
DE LA COPII ÎNVĂŢĂM..., POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384131_a_385460]
-
splendide ,, loggia'', dar pentru a accede la acest cerdac trebuie să treci mai întâi de o ușă de lemn negru, cu ,,ivărul'', după expresia elevilor, ,,din vremea străbunicii'', apoi să urci o scară pe care însă ai acces abia după ce încalți o pereche de papuci textili, legați de glezne. După ce urci scara pridvorului , în stânga se află un hol din care intri în cele patru camere: biroul savantului, dormitorul său, apoi alte două încăperi amenajate ca și saloane de oaspeți. Interesante și
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]
-
splendide,, loggia'', dar pentru a accede la acest cerdac trebuie să treci mai întâi de o ușă de lemn negru, cu ,,ivărul'', după expresia elevilor, ,,din vremea străbunicii'', apoi să urci o scară pe care însă ai acces abia după ce încalți o pereche de papuci textili, legați de glezne. După ce urci scara pridvorului, în stânga se află un hol din care intri în cele patru camere: biroul savantului, dormitorul său, apoi alte două încăperi amenajate ca și saloane de oaspeți. Interesante și
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
cu frenezia celui care descoperă lumea , eu... ba nu ! mami mi-a cumpărat astăzi adidași pentru la toamnă, știi, la școală , păi da... i-a luat puțin mai mari, că mai cresc ! da’ Raul a râs de mine că eram încălțată cu ei prin casă ; aveam telecomanda în mână și căutam după ea, peste tot ! efectiv nu știam că e la mine, eu credeam că-i telefonu’... Și buni, stai să-ți zic ! buni mi-a dat niște bani, mie și
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
fost extrem de dăunătoare. Când mai ieșea câte un specialist cu atenționări și propunea măsuri ample pentru combaterea efectelor înfiorătorului monstru natural, invariabil, toți ridicau din umeri, cu zâmbete ironice: de unde bani? Și când dezastrele erau evidente, ca niște eroi, politicienii încălțau cizmele de cauciuc și luau măsuri „ferme” de reparat daunele. Bineînțeles, cu niște costuri uriașe. Dar oamenii aplaudau, pentru că...luau măsuri. După ce trecea catastrofa, lumea iar uita. Și tot așa. Scenariul se repeta periodic, cu aparentă neregularitate, spre uimirea și
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > COPIII NEBUNI AI PENULTIMEI LUNI Autor: Camelia Florescu Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se-ntoarce natura cu florile toate Să-ncalțe condurul penultimei luni S-adune suspine din flori îmbatate S-alunge pe lacuri bâtlanii nebuni M-aș duce spre iarnă , da'n suflet e soare Și valul înalt pe faleză se sparge Se spune-ntre oameni că dorul nu moare
COPIII NEBUNI AI PENULTIMEI LUNI de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385336_a_386665]
-
arcuș de viori E-n noi întrebarea , ghicind adevărul În ochi saltă toamna, în suflet -lumina Dezleagă-mi, tu, toamnă și gandul și părul Și smulge-mi din piept și păcatul și vina Se-ntoarce natura cu florile toate Să-ncalțe condurul penultimei luni S-adune pe-alei crizantemele-n noapte Și-n taină sa-și serbeze copiii nebuni Referință Bibliografică: Copiii nebuni ai penultimei luni / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2151, Anul VI, 20 noiembrie 2016. Drepturi
COPIII NEBUNI AI PENULTIMEI LUNI de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385336_a_386665]
-
am știut că ne vor aține calea și că, pe ori unde am trece se vor lua după urmele noastre, de oarece era iarna și deci ne trăda zăpada. Și atunci, iată ce am făcut; ne-am descălțat și am încălțat opincile întors, adică cu gurguiul la călcâi și la fel am încălțat și vacile. Trecând granița pe intuneric, a doua zi noi veneam spre Valea Iepii, iar finanții mergeau după urmele noastre spre graniță... Cu toate că Moș Damaschin vedea bine din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
am trece se vor lua după urmele noastre, de oarece era iarna și deci ne trăda zăpada. Și atunci, iată ce am făcut; ne-am descălțat și am încălțat opincile întors, adică cu gurguiul la călcâi și la fel am încălțat și vacile. Trecând granița pe intuneric, a doua zi noi veneam spre Valea Iepii, iar finanții mergeau după urmele noastre spre graniță... Cu toate că Moș Damaschin vedea bine din râsul meu nestăpânit că negustoria lui nu mă interesa decât dintr-un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
la trei străzi distanță, să vină cu sania, să o ducă pe mama la spital. Dar fratele spune : Bunicul este plecat, nu e acasă. Mama, după mari eforturi și sprijinită de ambii copii se ridică totuși din pat. Fiica o încalță, o îmbracă, în timp ce femeia geme tot mai intens. Tu rămâi acasă, îi spune fiica fratelui. Plec doar eu cu mama. La oră târzie , în noapte de duminică cele două siluete mamă și fiică se târăsc spre spital. Ajung într-un
MAMA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383256_a_384585]
-
de ceasu morții. Se scoală Mădălina, se piaptănă, își pune ea, cătrința și brâul ăl roșu, că nu ieșea oricum, chiar lup să fi fost, se uită oleacă într-un ciob, mai netezește ici, mai îndreaptă colo și până la urmă, încălțându-și botforii, iese. Afară, cine era, așa, cam la zece-douăzeci de pași? — Ursu! - mormăi Stejeran. — Dar ce urs, fraților, ce urs! Mădălina, ce-i drept, mai văzuse ea urși la viața ei, dar ăsta, veac! Stătea desfășurat în două picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Rudi, din vechea țară Bucovina. Înainte de a termina ce avea de spus, toți izbucniseră în râs. - Rudi a fost un fustangiu! Chiar și rabinul râdea, povestind despre ghetele lui pe care nu și le mai scotea din picioare pentru că era încălțat cu ele când o întâlnise pe o fată cu care dorea să se însoare. - Ha, ha, ha! Natanael se înroșise din cauza râsului colectiv. Apoi se retrăsese tulburat, dar hotărât să nu se mai ducă niciodată la sinagogă. Dar nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
om la disperare sau la furie. Această nedreptate este substanță fierbinte, făcută anume pentru om, substanța care, invadându-i ființa, nu produce acolo o explozie distrugătoare, ci arde cu o lumină egală și liniștită. Mă uitam la picioarele lui Burkeviț încălțate în bocanci vechi și murdari, la pantalonii lui lustruiți și cu genunchii ieșiți dizgrațios în afară, îi vedeam pomeții obrajilor turnați parcă în sfere de oțel, ochii minusculi, cenușii și fruntea osoasă sub buclele de culoarea ciocolatei și percepeam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
privind în ochii ei albaștri, mijiți într-o linie oblică din cauza soarelui care bătea în aripile lăcuite ale echipajului, am simțit o asemenea fericire, încât m-am uitat fără regret la capul cărunt, la haina văruită și la picioarele umflate încălțate în niște cizme uzate și pășind greoi pe partea cealaltă a trotuarului. A doua zi dimineață, trecând pe coridor spre baie, am dat peste mama. Fiindu-mi milă de ea și neștiind ce să-i spun în legătură cu ziua precedentă, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
pot face altceva decât să-mi încleștez mâinile una de cealaltă. Rămân în această stare mult timp. Apoi, smulgându-mi o mână din cealaltă (le strânsesem atât de tare una de cealaltă că mi se lipiseră degetele), încep să mă încalț. E greu; șosetele mi-au putrezit, picioarele îmi miros îngrozitor, șnururile sunt rupte, numai noduri. Dezgustat de murdăria și de mirosul propriului trup, mă ridic în picioare, îmi îmbrac paltonul, îmi pun șapca și galoșii, îmi ridic gulerul; apoi mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
urcă în mașină și porni spre casă. Voia să se echipeze de munte și să plece cât mai repede acolo. Se îmbrăcase cu un tricou și o pereche de blue jeans decolo rați. Nu prea avea cu ce să se încalțe, pentru că atunci când venise la Baia de Sus nu se gândise că va face ascensiuni. Avea la el doar niște pantofi de sport care nu erau cine știe ce echipament pentru munte, dar se declară mulțumit și cu aceștia. Închise ușa de la cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
regelui Decebal. Asemănarea însă se oprea acolo, barba și mustățile stufoase îl deosebeau de original, iar țigara din care trăgea cu sete nu se potrivea de loc cu obiceiurile celor din vechime. Prin tălpile pantofilor de sport cu care era încălțat, Cristian simți iarăși vibrația slabă a solului. Pământul fremăta ușor, ca și cum ceva se mișca pe dedesubt. Tresări și îl privi întrebător pe Calistrat. Începe să se trezească, spuse calm acesta, acuși va ieși afară. Să știi că numai păzitorii pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]