9,025 matches
-
dintre cunoscuții noștri. Paul era un neîntrecut umorist, abia puteai să-ți tragi aerul în piept între glumele lui care curgeau spontan în cascade. Ne-am urcat apoi în trenul care se forma din gară. La clasa I compartimentul era încălzit, luminat, cu un pluș roșu, ca de sărbătoare. Ne-am instalat comod, am desfăcut pachetele cu mâncăruri și băuturi și ne-am continuat potopul de glume. Nici nu am băgat de seamă când a plecat trenul. A venit conductorul să
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
din centul orașului. Vecinii și prietenii veneau la mine ca să îmi împărtășească marea bucurie. Ei îmi povesteau, despre marea masă de oameni, despre veselia cu care cântau și jucau. Oamenii se mai duceau pe rând pe acasă, mâncau se mai încălzeau, de bucurie mai luau câte o pălincuță și, ca trași de ață, se întorceau la hora cea mare din centru sau la altele mai mici de pe margine. Au cântatat și au jucat neîntrerupt toată ziua, până seara târziu. Nu era
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
își vor găsi locul noțiuni complexe precum ntertextualitatea, interculturalul sau învecinate politicului precum rasismul, xenofobia. Despre toate acestea Alain Montandon a avut amabilitatea să ne vorbească la Saint-Denis (Réunion), spațiu paradisiac, scăldat de Oceanul Indian, înmiresmat de orhidee, vanilie și vetiver, încălzit de soarele tropical și de vulcanul Fournaise, frecvent în activitate, unde a fost organizat unul din colocviile despre ospitalitate. Domnia sa a avut amabilitatea să ofere cititorilor români acest eseu - din care publicăm mari fragmente - despre ambivalența și ambiguitatea pragului, temă
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
în pădure, ea zări o căsuță la fereastra căreia erau trei pitici. Ea le dădu bună ziua și bătu încet la ușă. Ei îi strigară să intre, ea intră în încăpere și se așeză pe o bancă aproape de sobă, ca să se încălzească și să-și mănînce pîinea. Piticii îi spuseră: "Dă-ne și nouă o bucată. - Bucuroasă", spuse ea și tăie în două pîinea și le dădu lor jumătate.[...] Cînd ea termină de mîncat, piticii îi dădură o mătură și îi spuseră
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
boierești. Abia din secolul al XVI-lea începe să fie folosită piatra. Casele țărănești obișnuite aveau o singură încăpere, destul de mică și aceasta, servind drept adăpost atît oamenilor, cît și, uneori, animalelor, de care oamenii profitau și spre a se încălzi. Clădirile-anexă (hambare, grajduri etc.) sînt caracteristice inițial doar reședințelor boierești. Din majoritatea caselor țărănești, mobilierul lipsea. Oamenii dormeau pe paie sau pe blănuri. Se mînca, stîndu-se pe jos. Lavițele, lăzile, mesele, scaunele se răspîndesc din mediile superioare ale societății spre
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
Ziarul financiar, "Banca Internațională a Religiilor crede într-un salvator". De curînd această bancă a dat niște premii și prin intermediul romancierului Dinu Săraru. Iar unul dintre premianți a fost directorul general al Ziarului financiar. * Campania electorală pentru locale s-a încălzit brusc în Capitală, după ce PD-ul l-a cam obligat, pare-se, pe Traian Băsescu să își verifice popularitatea printre bucureșteni în calitate de candidat la funcția de primar general. Potrivit Tiei Șerbănescu însă, care îl citează pe Traian Băsescu în Breful
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
mîngîia cu mîna pînza pictată de Domnul Baugin și își trăgea cămașa. Mergea să șteargă praful în baracă. Era un om bătrîn. Apoi uda florile și arbuștii pe care-i sădise Madeleine înainte de a se spînzura. Apoi aprindea focul și încălzea laptele . Scotea o farfurie adîncă de faianță în care-și pregătea terciul", notează egal, spre sfîrșitul povestirii sale, Pascal Quignard; și nu ne putem împiedica să remarcăm că în această înșiruire, voit monotonă, de fapte cotidiene, umile și prozaice, se
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
De atunci totul s-a schimbat ca prin farmec. Zidul singurătății s-a prăbușit, bărbații, femeile, ba chiar și copiii au început să se apropie unii de alții, să se adulmece, să se mîngîie și să se giugiulească, să-și încălzească sufletele și trupurile, să-și cînte osanale și imnuri de slavă, să-și închine poeme de dragoste și nemărginită prețuire. N-a fost ușor, pentru că, precum spuneam, ipocrizia presupune multă stăpînire de sine, trudă, acea imaginație care, în cuvintele unui
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
care �era și rămăsese insula sigură a lui Jonathan într-o lume nesigură, reprezenta reazemul său stabil, locul său de refugiu, iubita lui, da, iubita lui, căci seara, cînd Jonathan se întorcea acasă, ea, cămăruța lui, îl îmbrățișa drăgăstos, îl încălzea și îl apăra, îi hrănea trupul și sufletul, era întotdeauna prezentă cînd avea nevoie de ea și nu-l părăsea niciodată�. Pentru a răsplăti o astfel de fidelitate, Jonathan intenționează să �eternizeze relația dintre ei� - cumpărînd odaia. Din monotonia căutată
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
întîlnit, în acest spectacol de absolvență al clasei Eusebiu Ștefănescu-Rodica Mandache, din cadrul Universității Hyperion. Regia pare mai degrabă o ilustrare ad litteram a ceea ce se spune, fără nuanțe și idei, iar pentru actori, un exercițiu de anul doi. S-au încălzit greu, și-au tratat personajele fără evoluție, plat, n-au construit relații între ei decît exterior și superficial. Un merit poate fi doar acela al adaptabilității de a juca într-un spațiu nou și ne-teatral. Sînt curioasă dacă la
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
Joyeuses Pâques", "Feliz Pascua" etc.), întărită și de modelul deja asimilat "Crăciun fericit", urarea se răspîndește tot mai mult, chiar prin intermediul publicității care își actualizează anunțurile. Din această zonă stilistică provin de exemplu mesajele: "Un Paște Fericit cu Sankt Petersburg. Încălzește inima!" (RL 2154, 1997, 20); "Dorna (...) vă urează un Paște fericit!" (RL 2149, 1997); "Departamentul Publicitate al Societății "R" urează tuturor colaboratorilor un Paște fericit!" (RL 2154, 1997, 14); "Cel mai nou mod de a spune celor dragi "Paște fericit
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
neocomuniștilor să mimeze decența, pentru ca îndărătul perdelei de fum să-și facă mendrele. Ce importanță are, de fapt, că Iliescu a fost sau nu kaghebist, când întreaga lui concepție politică derivă din învățăturile kaghebisto-bolșevice ale anilor '50? De ce ne-ar încălzi inocența în materie de Securitate a lui Adrian Năstase, când premierul e un fan înflăcărat al lui Priboi, securistul cu carte de muncă despre care presa internațională a ajuns să scrie c-a fost complicele lui Carlos-Șacalul? Să fie sănătoși
"Cipăndeil"-ii au psihicul labil by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16346_a_17671]
-
trebuit să-i ies înainte ca din întâmplare, cu dezinvoltura femeii bine coafate, și să-l însoțesc o bucată de drum. Zâmbetul lui de întâmpinare, strângerea de mână și umerii noștri alăturați o clipă în îmbulzeala străzii mi-ar fi încălzit ziua iar cele câteva cuvinte schimbate ar fi căpătat apoi semnificații simbolice." Scenariul, bineînțeles, nu se transformă în realitate, dimpotrivă, este spulberat de realitate, impetuoasă în trivialitatea ei. Altă schiță, antologică, Vizită în casa unui bărbat în absența soției sale
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
Fidel scenei, scîndurii de lemn mai presus de orice, Generalul, fie el Cearnota, poartă în priviri freamătul personajelor, dar și melancolia existenței lor. Îl văd astăzi, traversînd seren o întindere albită de zăpadă, într-o sanie fantastică, ca un boier încălzit de o blană rusească sub cerul înstelat. La mulți ani, Ștefan Iordache!
Farmecul generalului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16414_a_17739]
-
dumnezeiești trebuie să aibă atâta dragoste față de aceea, câtă dragoste are trupul față de ceea ce-i este înrudit și de aceeași fire, dar mutând pasiunea spre nepătimire; căci stingându-se toată simțirea omenească, mintea arde numai cu duhul din puterea dragostei, încălzită fiind de focul acela pe care a venit Domnul să-l arunce pe pământ”81. Cântarea Cântărilor descrie etapele ce preced unirea deplină a sufletului cu Dumnezeu, adică starea de logodnă ce anticipează marea nuntă dintre „împărăteasă”82 și Cel
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
a elogiului solar, a muncilor câmpului, o poezie a celebrării naturii și a anotimpurilor. Uneori e adoptat modelul folcloric, ca într-un fel de invocație sau descântec: "Ieși, sfântule soare!/ Ieși din închisoare!/ De ne adu zorile,/ Cu privighetorile,/ ?i-ncălzește florile!/ Ieși din nor, de după nor!/ Dă verdeață luncilor!/ Loc de joc copiilor!" (Cântecul soarelui, p. 89). Am regăsit cu bucurie textul unui cântecel din copilărie, Vânătorul: "Iepurași, fugiți acum!/ Hai la crâng, nu stați în drum!/ Vânătorul dacă vine
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
din întîmplări rememorate tandru, din acelea cu happy end, ca poveștile depărtate ale copilăriei. Între tînărul ofițer, a cărui fotografie se odihnește în camera fiicei, de la Paris și bătrînul care odihnește în micul cimitir din Focșani, "unde la amiază soarele încălzește pietrele și miroase dulce a miere de albine", umbrele cresc din ce în ce...Din ce în ce mai tăcut, din ce în ce mai înșelat, trecut prin decepțiile războiului și prin "școala" comuniștilor "de bine", este, în amintire, o siluetă îndepărtată, după care degeaba fugi, la ani
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
pe spațiul propriu-zis de joc, așa cum făceau trupele ambulante în piețele publice. Și peste tot, numai obiecte. O lumină firavă pătrunde de sus, pieziș, printr-o ferăstruică mică, ca de chilie, scobită pe peretele din lemn, din spate. Lemnul acesta încălzește atmosfera, tonurile, orice fel de asprimi. De undeva de jos, dintr-o laterală, printr-o despicătură arcuită, dintr-o baie de lumină ireală urcă cineva. Mahmur, bolovănos, Svetlovidov. În costumul Oracolului din Iliada se plimbă prin teatrul gol și întunecat
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
Liviu Dănceanu Tot mai marginalizați, mai ostracizați, compozitorii seamănă din ce în ce mai mult cu niște tăciuni care scot mult fum, fără să încălzească și fără să lumineze. în plus, izolarea și abandonarea lor de către cetate au dezlănțuit ambiții și orgolii precum moartea ce vrea să pună gheara peste tot. Așa se face că, etalîndu-și copios ambițiile și orgoliile, majoritatea compozitorilor de azi se
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
ploaie, Un mândru soare s-a ivit. Și cu raza lui bălaie, El ne urează:„bun găsit!” Azi natura-ntinerită, Se trezește iar la viață. Ziua bună-i cunoscută , Când te scoli de dimineață. Pomii îmbrăcați în floare, Pajiștile înverzite, Se-ncălzesc acum la soare, Că-s spălate,primenite. Mieii zburdă pe câmpie, Și păsările ciripesc, Parcurile mă îmbie, Ca pe alei să poposesc. În văzduh se-aude iară O muzică minunată. E un zvon de primăvară, Ce te-ncântă,te îmbată
ZVON DE PRIMĂVARĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382666_a_383995]
-
încet în noapte. Umbrele noastre în gemete se cuprind, Două dorințe născute din același gând, Buzele-mi însetate alintă izvorul de foc din tine, Corpul luminat de flăcări plutește-n împlinire. Î-ți vorbesc doar în șoapte și suspine, Flăcările încălzesc neâncetat foamea din mine. Îmbătat de plăcere plutesc în ritm cu pulsul, Te strâg în brațe, sperând să se oprească timpul. Cuprins de flăcări, mă tăvălesc în jar, Mă zvârcolesc în dorințe, care din nou apar. Încerc să-mi continui
VISE ÎN FLĂCĂRI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382697_a_384026]
-
fi o mare tragedie națională. • Vechile steriotipuri dispar greu. Cele noi și mai greu. • Mimarea adevărului pare adesea mai verosimila decât adevărul însuși (Andrei Strihan). • Întâmplător nimic nu e întâmplător... Dacă tot a luat foc casă, cel puțin să ne încălzim (italian). • Mulți au două adevăruri, unul pentru uz personal. • Cea mai mare capacitate de regenerare și proliferare o are prostia (Mircea Radu Iacoban). Când intri într-o mocirla este imposibil să nu te murdărești. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 29 martie
PROVERBE COMBINATE & ÎNTÂMPLĂTOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382675_a_384004]
-
miere și ne-adoră... Pe filele dintîi, să cadă-a noastre șoapte- De "Bun venit , trecutule, în urma noastră!", Și la sfîrșit de pagină,-n subsolul ei, încapă Cuvinte neînțelese, încă, de omenirea toată... Să răsfoim și plapuma, ce ne-a încălzit În nopțile de unică vecie pentru unul, Cu mîna mea și-a ta, s-o pipăim în gînd, C-a fost cu noi un cer de dor în lume. Și lasă, cu trecutul, să vină și iertarea, De parcă tot prezentul
PE-UN RAFT DIN FAŢA NOASTRĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382717_a_384046]
-
vreo nouă zile Când înfloresc din nou zambile Și ghiocei și toporași Și mâțișori prin alunași. Salcia pletoasă-nmugurește Și apa în pământ mustește. Cu vreme instabilă, schimbătoare Cu nori, cu ploaie și cu soare. Aruncă Dochia cojoace S-a încălzit și le desface. Se simte primăvara-n nări, La șes, la deal, departe-n zări. Natura-ntreagă prinde viață Sub soarele ce o răsfață. Se-ntorc mioarele-n tăpșan Cum se întâmplă an de an. Și mieii zburdă pe câmpii
MĂRŢIŞOR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382740_a_384069]
-
să facă la serviciu înainte de plecare spre casă. Vara era mai simplu. Gazdele montase un butoi din tablă de două sute litri pe bucătăria de vară din curte și cu o pâlnie de stropitoare sub butoi, îl utilizau ca duș. Se încălzea apa de la soare și așa se mai spăla când nu mergea la serviciu sau se răcorea când căldura de afară devenea insuportabilă. - Nu mai are o cameră bătrâna și pentru mine? Sau poate locuim împreună, că uite ce pat larg
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]