20,977 matches
-
cu atmosfera lor de intimitate sunt, aș spune, un elogiu adus înseși identității românești. Pictorul s-a simțit foarte bine în calitate de târgoviștean venit în București păstrând până la sfârșitul zilelor un atașament adânc pentru fermecătorul său oraș de origine, atât de încărcat de istorie, și o admirație reală pentru Capitală. Rădăcinile artistului se reflectă în alegerea subiectelor, ca și în felul în același timp ceremonios și afectuos cu care le tratează. Lecția pictorului Aurel Vasilescu este una de încredere în valorile perene
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
Stuttgart, unde venise să asiste la lansarea volumului de versuri al Norei Iuga, Autobuzul cu cocoșați, în traducerea germană a lui Ernest Wichner. Am avut șansa de a fi stat de vorbă cu Christian Haller, în fața microfonului, în ambianța luminoasă, încărcată de spiritualitate și melancolie, a Castelului Solitude, transformat pentru artiștii bursieri într-un loc de creație, confruntări și refugiu din calea zgomotelor lumii. Rodica Binder: Die verschlukte Musik / Muzica înghițită este un roman de familie cu o foarte elaborată partitură
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
Constantin Țoiu Execuția (I) ...Flondor venise sumbru, încărcat de griji. M-a tras de o parte și mi-a zis: - Ascultă aici, draghe!... Acu un ceas mi-a telefonat un prieten... om serios, toată încrederea... A fost ridicat Căpitanul. Tot de la el am aflat că au dispărut nicadorii
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
stilul dens, supralicitat, al manierismului literar. În descendența Crailor lui Mateiu Caragiale, personajele din acest roman duc o existență liminară, la granița dintre absurd și revelație, dintre promiscuitate și sublim, într-un oraș pe care îl bănuim a fi București încărcat de toate contrastele atmosferei tipic balcanice. Stilistic vorbind, cartea prezintă aceeași tendință spre sinteza oximoronică, spre juxtapunerea paradoxală, pe care o întâlnim și la nivelul conținutului. Cuvintele se înlănțuiesc cu fluctuații și inflexiuni idiosincratice neașteptate, în timp ce formulările neologice tresar adesea
Arheologie literară by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12949_a_14274]
-
luminează lui Mihali și zone mai puțin cunoscute sau exploatate. El este bufonul-spiriduș, cel care întreține focul, fie și mocnit, al senzațiilor de tot felul... și elemente de décor din alte spectacole făcute de Purcărete la Craiova, și un cuier încărcat de costume de tot felul, din care cel al Arlechinului nu lipsește, și piticii fabuloși, cățărați pe dulapuri, martori năstrușnici, și oglinzile lui Stürmer din spectacolul făcut aici de Vlad Mugur, Așa este, dacă vi se pare, și muzica aiuritoare
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
a lumii, ci încearcă să cuprindă întreaga ei manifestare. Procesul de inventariere a imaginilor sau de punere în formă a unor idei fără nici un suport determinat constituie, de fapt, o nesfîrșită polemică și un la fel de amplu paradox. Tot ceea ce este încărcat de materie și sursă majoră pentru provocări senzoriale devine abstracție pură, după cum tot ceea ce pare, pentru conștiința comună, îndepărtat și eteric se transformă instantaneu în obiect și se exprimă tranșant și definitiv. Pictura și sculptura sînt supuse, astfel, unei radicale
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
am citit. Le-am lăsat acasă, neatinse. N-am vrut să-mi influențez în nici un fel impresiile. Vreau să privesc cu ochii mei Orientul. Să îl miros. Să îl gust. Să greșesc. Probabil, să nu îl înțeleg. Vreau să-mi încarc sufletul. Cu tot ce voi vedea, cu tot ce voi simți, cu tot ce voi trăi. Atât.” Cu toate că o astfel de dorință este imposibilă (oricât ar încerca, călătorul poartă inevitabil cu sine experiența locurilor de baștină și sistemul de valori
Așteptări... thailandeze by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12975_a_14300]
-
scriitorii din canon) și predicatul (criticii) nu trebuie confundate (confundați). Dar poate că gestul trebuie înțeles ca o reverență față de criticii întemeietori ai canonului pe care editura tocmai se străduiește să-l materializeze în monografii, dar pentru asta nu trebuie încărcat derutant tabloul general. Riscul și orgoliul canonului de la „Aula” abia de la această limită se văd, când trec încoace spre prezentul imediat. Sunt incluși astfel în canon dintre șaptezeciști: Emil Brumaru (de Rodica Ilie) și Virgil Mazilescu (de Ion Buzera), iar
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
și recontestată, în funcție de interesele politice ale momentului, adesea ignorată de critica literară, dar bucurîndu-se de un imens succes de public, opera scriitorului brăilean continuă să stîrnească perplexități și nedumeriri. Așa cum omul Panait Istrati a fost multă vreme una dintre figurile încărcate de mister ale perioadei interbelice. Ține aproape de miracol succesul înregistrat în Franța de un autor (pe care Romain Rolland îl considera „un Gorki balcanic”) în a cărui biografie figurau „paisprezece meserii lipsite de intelectualitate” (E. Lovinescu) și al cărui nume
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
planează dintotdeauna asupra condiției umane: boala, sărăcia, moartea. Afli despre un bun prieten din copilărie cum a murit pe un pat de spital, doborît înainte de vreme de un cancer nemilos: după o luptă încrîncenată și inegală, de zi cu zi, încărcată cu disperări și speranțe, căderi și coborîșuri, dar o luptă purtată sub semnul demnității, curajului, elevației morale. Vezi sate și orașe sub ape dezlănțuite, poduri și clădiri dărîmate, oameni năpăstuiți rămași fără adăpost, dar incapabil să-și părăsească restul de
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
modelul marelui star hollywoodian, tensiunea scade, timpul devine lung, spectacolul își iese din matca sa rătăcind pe teritorii impure. Momentul Lili Marlen, de pildă, reluînd de fapt ceea ce se spusese mai înainte într-un monolog “antifascist”, mijloacele unei retorici obosite încarcă un frumos, dar banal cîntec de dragoste. Produs al imaginației autoarei, dincolo de tirania unui personaj real, Aurora Leonte în rolul unei artiste fără glorie, acceptă cu generozitate postura de sac de antrenament al vedetei, creionînd cu amară detașare, dar și
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
unei drame.// Deleuze a reușit și a înțeles cel mai bine acest simptom, n-a reușit să reziste efectului și s-a sinucis” (Arvună-Sufletul). Menționăm de asemenea o sarcastică la culme “copie după natură”: “Stă ca o lăcustă la masa încărcată de roade// Și numai prididește a se înfrupta, îi trosnesc pe furiș măselele, se îmbuibă din partea altora și se umflă pe zi ce trece, defilînd printre noi, după ce a aruncat pe fereastră osul despovărat de carne, carnea puterii,// carnea împătimirii
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
ar fi cunoscut riscul de a se plictisi: atunci cînd ziua i se anunța cam goală, măcar îi rămînea întotdeauna cu ce să o ocupe, dacă nu putea să o umple; în schimb, dacă dimineața se înfățișa sub fericite auspicii, încărcată cu cele mai ațîțătoare perspective, Mrs. Stevens începea să se degajeze cu voluptate de toate obligațiile — se cuvine totuși să recunoaștem pe drept că acționa în aceste cazuri cu o corectitudine, o rigoare, o grijă meticuloasă în alegerea scuzelor ce
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
din Craiova, nu mi-a dat posibilitatea să cunosc pe de-a-ntregul temeinicia subiectelor tratate de Ion Nistor În volumul Consemnări În labirint. Nu adjudec acum titlul lucrării - titlu, care În toate spațiile de cultură ale lumii, rămâne un semnificant Încărcat de nuanțe și trimiteri subtextuale. Întâi, ca luat În sine, iar după parcurgerea materialului din interiorul coperților, Întregit și asumat În cercul activității ordonate. Aici, termenul „consemnări” ne conduce spre... note fugare, tablete, enunțuri, microsioane critice. Limbajele au tot cadența
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
creator și respectul permanent față de spectatori, Teatrului pe care-l faci, desigur, și pentru bucuria și Împlinirea ta, dar, mai ales, pentru desfătarea și satisfacția celor mulți, care vin, cu inima deschisă, să te vadă, să te admire, să-și Încarce mintea și sufletul cu vorbele, cu ideile, cu sentimentele ce pornesc de pe scenă pentru a inunda sala - cum Îl apreciază unul dintre cei mai buni prieteni ai săi, eruditul devotat, Zeno Fodor, așa cum Gheorghe Harag este regizorul, sau cum Romulus
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
țara În buzunarul de la piept”. Nu Întâmplător acest mare om le-a dat permisiunea celor doi scriitori, domnișani de-ai dânsului, să alcătuiască acest volum. Le-a simțit românismul, capacitatea de a filtra și a aduna câteva din aceste scrieri, Încărcate de Înțelepciune, bucurie, durere, previziune și multă, multă dragoste. Și, cum să nu aibă Încredere În cei doi consăteni ai săi, dăruiți cu har, inteligență și multă bunătate! Mai tânărul scriitor, profesorul George Baciu, un prinț al poeziei romantice din
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
ei, Cezar Ivănescu o cultiva. În consecință, el respinge risipă verbală și evită arborescenta lirica. Așa cum s-a mai spus, recuzita să nu e săracă ci esențială. Într-un moment poetic care traversa canonada antilirică, poezia lui Cezar Ivănescu se Încarcă de afectivitate; ea este ruga fierbinte și sfîșietoare, o implorație deznădăjduita, o muzică tînguitoare care redescoperă omul muritor: sublimul și eroarea coexista, materia folclorica e surdinizata, dar evidență. Această tulpina folclorica a unui baladesc „cultivat”, de un tardiv trubaduresc provoacă
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Roma. Am văzut-o. Apoi am dorit să văz Mama Regelui (Carol I, n.n.). N-am ajuns Încă acolo. Fiți sănătoși George Cârțan” </citation>. În primăvară anului 1911, Gheorghe Cârțan este surprins de o avalanșă pe crestele munților, cu desagii Încărcați de cărți În spinare. Vreo două zile s-a chinuit până a putut să iasă de acolo. A rămas bolnav și slăbit mult după acea Întâmplare. N-a mai avut putere să ajungă acasă și a fost adăpostit de familia
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
și în desagi s-au adunat poveri. Abia m-ajunge vântul care toarce din freamătul pădurilor de ieri. Mi-am scris cu vorbe viața, cu tăceri. Nici răsfățat, nici ocolit de Parce. Și nu e drept ca vremea să mă-ncarce cu toamne și cu doamne și cu veri pământule care grăbit îmi ceri cu pași mărunți la tine-a mă întoarce. Mi-am scris cu vorbe viața, cu tăceri. Așa de albî... Așa de albă Doamnă, Domnișoară. Așa de tristă
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
cel mai fecund înțeles al ei, reveria e deopotrivă o ipostază a meditației, și tocmai lucrul acesta nimeni nu te ajută să-l înțelegi atât de bine ca marea, pentru că marea este cea care, în timp ce o privești, tăcut și solitar, încarcă gândirea cu vestirile infinitului. Poți desigur rămâne visător pe marginea lacului, a fluviului sau a râului, și poți medita stăpânit de priveliștea dinainte-ți, înfrățit cu ea. Dar o asemenea reverie rămâne de obicei o reverie a apei, în timp ce visările
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
o sfoară groasă, o poșetă neagră pe care scria cu litere albe: CARTIER. ...Dopul șampaniei pocni ușor, paharele subțiri și înalte sunară vesel, în nări simți, umedă și rece, aroma bulelor care urcau din paharul aburit, spărgându-se în aerul încărcat de amintirea ultimelor patru decenii. O îmbrățișă șoptindu-i în ureche "La mulți ani!" și se așeză la masă. Pe scrinul din față, sub vitrina cu cristale și argintărie, pachețelul auriu reflecta lumina plafonierei. Sfârșiră cina cu un lichior de
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
întâlnesc în carne și oase, să dau ochii cu el, să ne privim fix, cântărindu-ne unul pe celălalt, să-i simt respirația înceată, obosită, de făptură ajunsă la capătul drumului, de făptură hăituită de propriul său trecut, un trecut încărcat de mizerie, de întuneric, care acum era gata-gata să-l ajungă și să-l strivească, să-l facă praf și pulbere pe cel care-l iscase. Înainte însă de a face pasul următor, în prezentarea cercetărilor mele, abuzez de răbdarea
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
de ratarea sa, fixase momentul când să pună punct la tot și, ludic-ironic-descreierat-lucid cum era, își alesese mâna care să pună punct la povestea nebunească. Mai degrabă. Poate malefic și inteligent fără măsură, se jucase încă o dată și voise să încarce pe altcineva cu istoria sa monstruoasă, să arunce în spatele altcuiva povara răului pe care îl comisese el. Fiindcă, dacă faci pe cineva să afle răul care e în tine, practic, acel rău nu moare, i-l transmiți acelei persoane, răul
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
învățat să-și iubească semenii ca pe sine însuși, mai ales într-un asemenea caz impactul asupra celui care primește povara este formidabil, imposibil de calculat, cum total imprevizibile sunt și consecințele acestui transfer, ca și reacțiile celui ce se încarcă cu povestea despre rău. Acela care primește în felul acesta povara răului e în stare de orice gest, inclusiv să vrea să stopeze răul, nu? De pildă, îi poate trece prin minte să slăbească o roată de la căruciorul lui Tiberiu
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Bîieșița n-are leafî absența se joacă de-a v-ați ascunselea cu visele neîncepute nefăcute neterminate absența se joacă cu nenumăratele perechi de brațe nesupuse mulțimilor înălțimilor rotunjimilor absența se joacă de-a lungul și de-a latul pereților încărcați de ciorchini de oameni și de fotografii de-ale lor "băieșița n-are leafă" ș.a.m.d. un rege de operetă decorează un general în ținută de gală pînă la femeia cu gherghef și înapoi nu mai este decît un
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]