75,320 matches
-
conștiinței umane, ale conexiunilor ei, există forme de transmitere a informațiilor mult mai subtile și mai durabile. De aceea cred că în anumite situații cineva poate fi "mai elvețian" fără ca originile sale să fie în vreun fel elvețiene.Trebuie să încetăm să mai favorizăm apariția unor fenomene atît de cumplite precum cele generate de ideologia sîngelui și a gliei, petrecute în secolul XX. Unul din aceste episoade apare și în romanul meu. R.B.: Urmează banala întrebare cu care de obicei se
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
a arivismului social am început să simt că mă sufocam de căldură în camera din Zgîrie-nori, de parcă Aracataca ar fi fost în Siberia, și să mă consum din pricina clienților în trecere care vorbeau tare dimineața cînd se sculau, și nu încetam cu bombănitul pentru că păsările de noapte își tot aduceau la ele în cameră cete întregi de marinari de apă dulce. Astăzi îmi dau seama că alura mea de vagabond nu se datora nici sărăciei și nici faptului că eram poet
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
folcloristicei române” (p. 104). Publicistul deplânge apoi moartea singuraticului B. P. Hasdeu: „A fost înmormântat ca un întârziat, ca unul care aparținea generației apuse, fără ca cei de astăzi să mai aibă o legătură vizibilă cu opera sa” (p. 182). Își încetează apariția revista „Familia”, după o activitate continuă de 42 de ani „fără zgomot, fără laude sau ocări” (p. 74), iar la scurtă vreme moare și Iosif Vulcan: „O zi în urma lui Hasdeu s-a stins și o flacără mult mai
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
acel ceva datorită căruia lucrurile sunt, iau naștere și pot fi cunoscute. El nu este exterior creației pentru a fi anormal, ci este esența acesteia. În Despre îngeri există o frază ce poate condensa orice pledoarie pentru acest subiect: “Absolutul încetează să mai fie utopic dacă transformăm distanța care ne separă de el într-o înlănțuire de proximități.
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
a durității insolitelor reprezentări cu care ne obișnuise. Dar moartea, ca iluzie a sensului final, își arată perversul chip sub forma (doar a) unei aparent nevinovate și prietenoase suave bucle a timpului: „a fost destul, prea destul, / alergarea putea să înceteze de mult. / dar pentru că trebuia să consumi o anume energie, / numai pentru că trebuia s-o consumi, / te-am lăsat să zbengui, / să crezi că ar putea să conteze vreodată / dacă pierzi sau câștigi ș...ț sfârșitul n-are / nevoie de
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
ei ne-a luminat de pe toți pereții ca un soare de interior, de-ți venea să spui într-una “Hier Himmel” (Aici cerul) - o stranie parolă dintr-un vis; cu care credea că poate deschide orice poartă - gîndurile noastre nu încetau să întrebe: de ce s-a sinucis Aglaja... de ce s-a sinucis... de ce... parcă fiecare citea fraza aceea ieșind din cadru și revenind în cadru ca fîșia de cuvinte din josul ecranului de televizor la un talk-show: “dacă găsești ceva înseamnă
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
aviator Florian Buchiu, ale cărui amintiri au stat la baza acestui remember. Capitularea necondiționată a României la 23 August 1944, cunoscută sub eufemismul “Armistițiu”, a avut consecințe dezastruoase pentru țara noastră. Armata română din Moldova a primit ordinul de a Înceta luptele, hoardele armatei roșii pătrunzând În țară fără a Întâmpina nici cea mai mică rezistență, după care au urmat o serie de jafuri, violuri și crime. Rușii s-au comportat În România că Într-o țară ocupată, ucigând, jefuind și
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
cărămizi de la o magazie dărâmată demult. Și ce spectacol nemaivăzut, când jumătăți de țiglă sau de cărămidă se spărgeau lovindu-se de stânci în zeci de schije, ca niște adevărate bombe! Între două "explozii" Iani scotea capul, îmi striga să încetez și mă amenința cu pumnul. De unde și cum se născuse în mine acea îndârjire? Și... Chiar în clipa în care Iani a ridicat capul, proiectilul azvârlit de mine s-a spart de stâncă și un sfert de cărămidă l-a
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
când uit cine sunt putrezesc ca un pește îi visez gura larg deschisă simt când uit cine sunt putrezesc ca un pește îi visez gura larg deschisă simt cârligul în gât îmi mestec limba și-mi trag răsuflarea vântul nu încetează să mă spioneze vântul împinge înecații el împinge înecații oriunde când uit cine sunt stau pe plajă c-un pește mort în mână Un Godot va veni Un Godot va vani și mă va face să râd iar dacă nu
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
examinează. Cutiile nu trebuie să prezinte capace sau funduri bombate. Sunt considerate bombate fundurile sau capacele care : prezintă suprafețe convexe și care la apăsare nu reiau formă normală; sub acțiunea unei presiuni cedează , insă revin la forma bombata când apăsarea încetează; prin efectul apăsării revin la poziția normală însă permit capacului opus convexitatea. 85 b)examenul bacteriologic se face pe frotiu direct, după termostatare , precum și prin metodele uzuale de însămânțări pe medii de cultură aerobe și anaerobe, a conținutului cutiilor nebombate
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
colegul cu privirile Îndreptate spre galerie. Auzi ce aud și eu ?! l-am Întrebat din nou pe Joo spre a-mi verifica mai mult simțurile. Desigur, dar nu știu ce să spun. De parcă i-ar fi deranjat vocea noastră, eventualii locatari Își Încetară zgomotele. Împinși de curiozitate am Început să dezvelim centimetru cu centimetru galeria ciudata. După câțiva centimetri, am constatat că traseul ei se modifica brusc, luând o Într-un unghi drept spre centrul pământului. Am continuat să scap până când, transpirat, m-
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
plastic cu rezervor detașabil etc. -, Marfa își spăla tunica plus alte câteva mărunțișuri, niște otrepe, izmene, cămăși, ciorapi, chiloți de-ai ei, cu apa caldă a Cervenkov-ilor. Bineînțeles că Boris nu observa că Saproșkinova le fură apa, dar Ludmila nu înceta să se indigneze atunci când se dușa după ce făcuse amor cu bărbătu-său -fix o juma' de ceas, remarcase Saproșkinov - că apa e tot mai rece. O auzeau prin perdeaua-perete care nu putea să oprească nici măcar gemetele ei de plăcere și nici
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
mă prindă pe picior greșit, cu vizorul ridicat, atenția amorțită, jaluzelele deschise. De fapt, mi-era foarte milă de columba asta dizgrațioasă care dezmințea toate simbolurile legate de specia ei (milă și frică totodată), și o parte din mine nu înceta să nădăjduiască în mod absurd că-și va regăsi (sau duplica) puiul pînă la urmă, - desigur, nu pe maldărul meu de geamantane, cum părea să creadă cu obstinație. Dar, oricît mă rugam lui Dumnezeu să facă o minune, ea nu
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
iscate dinspre Tibru: În timp ce pietrele rămân aice. METOPĂ VII Suntem aici : cei dintâi și cei de pe urmă, Frați cu bezna-nceputului, cu plămada neființii. Ropotele hoardelor pe cai ne-au unit cu părinții În adâncul lutului pe care n-au Încetat să ni-l scurme. Suntem aici : cei dintâi și cei de pe urmă. Ne-am apărat cu viața roadele visului. Străjeri la porțile munților, o turmă De creste. Zestrea proscrisului. Suntem aici : lumina cea de pe urmă. Când zorile se vor uni
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
ales spre sfârșitul vieții. Convorbirile au Început În noiembrie 2005, când Octavian Paler tocmai primise Premiul Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor (notează criticul În Argument). (Paler s-a născut la 2 iulie 1926, În comuna Lisa, județul Brașov, și a Încetat din viață pe 7 mai 2007, la București). Dacă ne-am supune În totalitate logosului enciclopedic al lui Paler, derutant prin argumentația strânsă, prin popasurile mai stăruitoare, ori prin trimiterile fulgerătoare la un autor, o operă sau un personaj din
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
dădură lacrimile. Domnul Georgescu nu se mai sătura privind umbrele stranii ce desenau alte umbre prin ferestrele de la parter. Hotărî că e bine să coboare. În bloc toată lumea dormea. Nici un zgomot nu tulbura liniștea ce acoperea Întreg cartierul. Câinii Își Încetară hărmălaia, lumina electrică tot nu venise, așa că Își luă lanterna, uitând că de multă vreme nu mai avea baterii. O aruncă furios. Zgomotul izbiturii se răspândise Într-o stranie Împletire cu spațiul prin tot blocul, de parcă ar fi tras un
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
O știre lapidară avea să-mi umple inima de tristețe: «Duminică, 8 februarie 2009, după amiază, Într-un spital din Paris, a Încetat din viață diplomatul Alexandru Danielopol, În vârstă de 93 de ani.» În 2008, În pofida vârstei sale Înaintate, după foarte mulți ani de la emigrare, a fost ultima oară când a revenit În România, la Alba Iulia, invitat la cea de-a
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
primară pentru copiii din sat. A existat și o școală monahală, în care surorile învățau mai ales tipicul și muzica bisericească și chiar limbi străine. Școala monahală era o cerință pentru admiterea la Seminarul de la Hurezi, însă ambele și-au încetat activitatea în 1959, odată cu decretul 410, care a desființat peste 90 de mănăstiri și a scos din monahism aproximativ 4750 de monahi și monahii. Mănăstirea Țigănești are din 1967 un frumos muzeu, care adăpostește o valoroasă colecție de icoane vechi
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Unul”<footnote Ibidem, VI.7.35. footnote>. Această stare este mai elevată decât cea de contemplare, și este atinsă atunci când intelectul uman obține viziunea sursei inteligibilului, al singurului bine și, absorbit de impulsul iubitor, aspiră să se amestece cu el, încetând orice activitate intelectuală<footnote Există o controversă legată de condiția identității lui Unul și a sufletului la Plotin. Armstrong declară că sinele nu-și pierde identitatea în uniunea supremă, și că toate puterile și activitățile sale rămân în ființă, gata
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
mici amănunte, pentru că necunoașterea vicleniilor vrăjmașului înseamnă pentru noi pierderea luptei chiar de la începutul ei, binecunoscut fiind faptul că, atât timp cât vom fi în viață pe acest pământ, nu vom putea fi scutiți de amărăciuni și de ispite, căci acestea „nu încetează să-l necăjească chiar pe cel ce zace pe patul de moarte, ele se îndepărtează numai când sufletul părăsește trupul”<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, în colecția Comorile Pustiei, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, vol. 9, Edit
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
această lume. Nici să ne încredem în noi înșine atunci când observăm că ne-am liniștit pentru o vreme de războiul patimilor, pentru că „viclenii vrăjmași se ascund o vreme cu viclenie, până când îl văd pe om că îi crede că au încetat războiul și slăbește supravegherea interioară. Atunci, deodată năvălesc asupra ticălosului suflet, îl înhață ca <<pe o vrăbiuță>> și după ce pun stăpânire pe el, îl înjosesc fără milă cu orice fel de păcat. Îl înjosesc cu păcate mai rele ca cele
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
de mine. Părinții mei lucrau În alt oraș și, de câțiva ani, eram lăsată În grija bunicii a cărei severitate făcea cât a mamei și a tatei la un loc. Eu, insă, eram la Doru și aș fi preferat să Încetez a respira când voi ieși pe ușa lui decât să renunț de bună voie, sau silită de strigătele bunicii, la vreo clipă petrecută lângă el. ...Îl cunoșteam pe Doru de o viață. Locuiam În același bloc, la etaje diferite. Eu
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
Bucureștiului prin asfaltul Încins, prin apartamentele puternic Încălzite, prin valuri de transpirație. Este imposibil să reziști fluctuațiilor memoriei incandescente, care Își face din orice eveniment actual, oricât de neînsemnat, pârtia de lansare spre reminiscențele unei vieți care niciodată nu a Încetat să fie același lucru: o fugă după ceva inedit, care nu mai apare, o disperată goană În timpul căreia viața trece pe lângă actanți fără ca aceștia s-o poată trăi cu efervescența tinereții (niciunul dintre personaje nu este trecut de patruzeci și
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
putea afla argumente valabileîn scopul de a le confirma. Întreaga noastră lume muzicală a fost informată la timp despre aceasta... dar să reiau firul principal al prezentei expuneri. Cred că toți cari se interesează cît de puțin de muzicp na încetat de a se întreba prin ce minune a putut fi premiată o simfonie, a mea, a XIV a, care n-a fost executată nici pînă acum, despre care masele largi ale poporului, în drept să ceară socoteală, nu știu nimic
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
2005, p. 68. footnote>. Participarea la bunătatea dumnezeiască îl face pe participant „mai mare și mai primitor de bunătăți, fiindcă îi dă spor în forță și mărime, așa încât cel ce este hrănit cu bunătatea dumnezeiască crește mereu și niciodată nu încetează de-a crește. Deoarece izvorul de bunătăți curge fără încetare, firea primitorului devine mai capabilă să-l primească și să-l cuprindă, fiindcă nimic din ce primește nu este aici de prisos, nici fără folos, tot ceea ce curge în sufletul
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]