967 matches
-
Perspectiva realistă pe care autoarea o adoptă are consistență, structurând aventuri existențiale obișnuite În contextul social comunist. Anii ’80, reperul temporal simbolic În care se consumă toate poveștile umane, reprezintă un timp al neliniștii. Departe de a transmite doar emoții Închipuite, romanul se afirmă prin autenticitatea trăirii. Proza Adrianei Bittel este magnetic atrasă de viața și drama omului de rând, Înfățișând o imagine complexă a realității. Deși cufundat În mirajul banalului existențial, textul reușește să Își păstreze o uimitoare acuratețe a
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
"Inamic al statului" se leagă aici. Pentru film, vezi Inamicul statului." Termenul inamic al poporului (rusă: враг народа, "vrag naroda") a fost o denumire foarte cuprinzătoare din perioada conducerii bolșevice care privea oponenți politici sau de clasă, reali sau închipuiți, uneori incluzând foști aliați. S-au mai folosit și alte denumiri: În particular, termenul de "inamic al muncitorilor" a fost definit în Articolul 58 (Codul penal al RSSFR). În diferite momente, aceste calificative au fost aplicate, în particular, Casei Imperiale
Inamic al poporului () [Corola-website/Science/298407_a_299736]
-
un canon, și nici un alt fel de literatură decât acele culegeri de anecdote biografice ale maeștrilor zeniști, deci o literatură deloc canonică. Dar, cu timpul au apărut culegeri de texte ce creau o mitologie în jurul maeștrilor, istorisind faptele veridice sau închipuite ilustrând o sintagmă cu miez de înțelepciune ca învățătură. La sfârșitul perioadei Muromachi, budismul Zen capătă o asemenea influență și dezvoltare, încât devine religie de stat. Au fost construite foarte multe temple Zen, numite "ankoku-ji", de la noțiunea "ankoku" ce înseamnă
Zen () [Corola-website/Science/302285_a_303614]
-
un alt pretendent, doctorul Rosso. Ineditul personaj, sprijinit de sapte boieri, jură sultanului că este din neamul Basarabilor, dar și aceștia ajung la galere. Cu această ocazie voievodul muntean primește de la Sinan Pasă o listă de boieri hicleni (reali sau închipuiți) pe care ii execută, fără să mire pe nimeni. Alexandru Mircea moare pe neașteptate la 15 aprilie 1577 (25 iulie după opinia lui N. Iorga), lăsând pe tron un fiu de numai 11 ani. La 12 august, sultanul Murad al
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
în geografia bucureșteană a spațiului central al acțiunii (casa lui Urmatecu): "„Acolo unde astăzi, în inima Bucureștilor, e o răscruce de străzi și tramvaie numeroase, pe la sfârșitul veacului trecut era o uliță abia însemnată, printre livezi și maidane rar împrejmuite, închipuită numai pe o singură latură, de-a lungul căreia se înșirau câteva locuințe răzlețe”". Bucureștiul lui Ion Marin Sadoveanu nu seamănă cu cel din romanul "Craii de Curtea-Veche" al lui Mateiu Caragiale, fiind descris cu „voluptatea celui ce i-a
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
în care poliția de Cetatea Albă prindea pe tâlhari, încît, din contra, vremea de astăzi, cu nesiguranța ei caracteristică, e o licență poetică pe lângă epoca sănătoasă a lui Alexandru Vodă cel Bun. N-avem a face cu povești și drepturi închipuite, ci cu oameni cari au fost, cum sîntem noi astăzi de ne vedem cu ochi, cari se îmbrăcau ei cu postav adus din Lemberg, iar cucoanele cu mătase din Cetatea Albă; și, de câte ori voim a spune povești de tătari sub
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
singuri și fără costisitorul ajutor de peste Prut, dar în sfârșit în cartea sorții a fost scris, ca să fim împresurați de mreaja ademenirilor de dinafară și a vanității dinlăuntru și să jertfim bunuri câștigate și sigure pe bunuri necâștigate încă și închipuite poate. Înainte de un an eram poate în stare de a schimba multe din cursul evenimentelor; astăzi evenimentele petrecute în mod fatal ne silesc sub jugul lor. Ieri încă puteri egale își țineau cumpăna și micul nostru adaos ar fi înclinat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
1878] ["ERA LESNE DE PREVĂZUT... Era lesne de prevăzut că acel compromis din Senat, ce formează astăzi puntul de purcedere al multor articole politice în ziarul "Presa" să fie o ocazie binevenită pentru organele radicale de-a se bucura de închipuita dezbinare în partidul conservator și de-a ironiza slăbirea acestuia. {EminescuOpX 139} Noi din parte-ne credem că o furtună de hârtie nu e în stare nicicând să risipească convingeri bine formate și unitatea aceea care se naște din comunitate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe polițe prin surprindere, speculanți rafinați, spre a nu mai fi expuși la contestări, obțin hotărâri arbitrale contra țăranului, încît acesta nu se mai poate opune la esecutarea lor. Mai mult: s-au falsificat chiar hotărâri arbitrale care constatau o închipuită judecată și, spre a înlesni lucrarea, aceste hotărâri arbitrale sânt litografiate sau tipărite, încît nu are a se înscri[e] în ele decât numele pretinsului debitor ce are a fi espropriat. Judecătorii cari au pronunțat asemenea hotărâri sânt indivizi cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cele arătate mai sus, "Romînul", care a declarat de cu vreme că împărtășește în cestiunea evreilor părerea redactorului său d. Costinescu, povățuia țara să fie cu minte și să adopte soluția patronilor săi, amenințînd-o în caz contrariu cu toate relele închipuite și neînchipuite, cu soarta chedivului, cu lovitura de stat, cu "însîngerarea țării" ș. c. l. Povețile și amenințările gazetei personale a dd-lor Brătianu și Rosetti au avut din partea țării răsunetul și primirea pe care le meritau. Presa și publicul au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-n orice cestiune națională am fost în realitate alături cu el și numai în aparență contra lui, cu toată înverșunata ură cu care căpeteniile partidului nostru au fost tratate de diferiții Patărlăgeni ai Camerelor. Am crezut într-un rând tăria închipuită a dd. Brătianu-Rosetti, dee-ni-se voie acum a nu mai crede pericolele închipuite de iest timp, asupra cărora vom reveni mai jos. * Articolelor de speriiciune ale "Romînului" nu li se poate nega meritul de a merge crescendo. Întâi chedivul, apoi lovirea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
după cum pricepe mai bine. România din contra e amenințată de invaziunea evreilor din Rusia și ar ajunge la soarta Poloniei. După toate cele de mai sus, e natural dar daca comisiunea delegaților Camerei nu ține de loc seamă de spaimele închipuite ale ziarului "Romînul", dacă mănține proiectul prezintat de d. Mîrzescu și dacă a ales raportor pe d. Vasile Conta, carele în cestiunea izraelită e și mai intransigent decât d. Mîrzescu. [5 iulie 1879] ["ÎN ȘEDINȚA DE IERI... "] În ședința de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
marilor puteri dimprejur. În acei timpi deci în care, după căderea dinastiei legitime, începuse o adâncă discompunere socială, ne duce muza lui Alexandri, care-și alege drept obiect pe cel mai romantic tip de vânător de coroană, care, c-un închipuit arbor genealogic în buzunar, c-o închipuită înrudire cu neamul Mușatin, cu închipuite drepturi la tron, ajunge să răstoarne pe Vodă Lăpușneanu. Drama lui Alexandri ne aduce deci înaintea ochilor pe Lăpușneanu însuși, pe Doamna Ruxandra, pe aprigul Tomșa, pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în care, după căderea dinastiei legitime, începuse o adâncă discompunere socială, ne duce muza lui Alexandri, care-și alege drept obiect pe cel mai romantic tip de vânător de coroană, care, c-un închipuit arbor genealogic în buzunar, c-o închipuită înrudire cu neamul Mușatin, cu închipuite drepturi la tron, ajunge să răstoarne pe Vodă Lăpușneanu. Drama lui Alexandri ne aduce deci înaintea ochilor pe Lăpușneanu însuși, pe Doamna Ruxandra, pe aprigul Tomșa, pe Vornicul Moțoc și ne pune pe pământul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
începuse o adâncă discompunere socială, ne duce muza lui Alexandri, care-și alege drept obiect pe cel mai romantic tip de vânător de coroană, care, c-un închipuit arbor genealogic în buzunar, c-o închipuită înrudire cu neamul Mușatin, cu închipuite drepturi la tron, ajunge să răstoarne pe Vodă Lăpușneanu. Drama lui Alexandri ne aduce deci înaintea ochilor pe Lăpușneanu însuși, pe Doamna Ruxandra, pe aprigul Tomșa, pe Vornicul Moțoc și ne pune pe pământul sfânt al străvechei Suceve. Suceava! E
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
marilor puteri dimprejur. În acei timpi deci în care, după căderea dinastiei legitime, începuse o adâncă discompunere socială, ne duce muza lui Alexandri, care-și alege drept obiect pe cel mai romantic tip de vânător de coroană, care, c-un închipuit arbor genealogic în buzunar, c-o închipuită înrudire cu neamul Mușatin, cu închipuite drepturi la tron, ajunge să răstoarne pe Vodă Lăpușneanu. Drama lui Alexandri ne aduce deci înaintea ochilor pe Lăpușneanu însuși, pe Doamna Ruxandra, pe aprigul Tomșa, pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în care, după căderea dinastiei legitime, începuse o adâncă discompunere socială, ne duce muza lui Alexandri, care-și alege drept obiect pe cel mai romantic tip de vânător de coroană, care, c-un închipuit arbor genealogic în buzunar, c-o închipuită înrudire cu neamul Mușatin, cu închipuite drepturi la tron, ajunge să răstoarne pe Vodă Lăpușneanu. Drama lui Alexandri ne aduce deci înaintea ochilor pe Lăpușneanu însuși, pe Doamna Ruxandra, pe aprigul Tomșa, pe Vornicul Moțoc și ne pune pe pământul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
începuse o adâncă discompunere socială, ne duce muza lui Alexandri, care-și alege drept obiect pe cel mai romantic tip de vânător de coroană, care, c-un închipuit arbor genealogic în buzunar, c-o închipuită înrudire cu neamul Mușatin, cu închipuite drepturi la tron, ajunge să răstoarne pe Vodă Lăpușneanu. Drama lui Alexandri ne aduce deci înaintea ochilor pe Lăpușneanu însuși, pe Doamna Ruxandra, pe aprigul Tomșa, pe Vornicul Moțoc și ne pune pe pământul sfânt al străvechei Suceve. Suceava! E
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să susție cu foc și cifre răscumpărarea, în afară promit a ne da legați cu drum de fier cu tot pe mînele acționarilor și a judecătorilor din Berlin. Incidentul amendării legii de către d. Ferechide străfulgeră deodată întunerecul plin de cifre închipuite și ne face să fim spectatorii adîncei decadențe a unui partid care de mult nu mai are încrederea țării și ai cărui mașini votatoare sânt pururea gata de-a zice "da" la toate monstruozitățile financiare și juridice pe cari le-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cititorului. Astăzi talentele sănătoase și într-adevăr însemnate dintre artiștii și învățații evrei s-au convins demult că nu pot produce nimic mare decât pe căile spiritului german, deci se poartă în consecință. Numai mediocritatea prezumțioasă se opune c-o închipuită superioritate cavalerescului Esau germanic; numai mediocritatea încearcă a introduce în sanctuarul limbei noastre strigătele de iarmaroc și păsăreasca burselor. Când ne opunem. la asemenea cabazuri a elementelor rele din jidovimea noastră oameni ca Bresslau ar trebui să ne susție. O
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se zice în termeni de teatru, și Fiica lui Tintoretto este un spectacol interesant, în care o intrigă încîlcită și presărată cu situații enigmatice ține loc de tot: patimi umflate câte vrei, dar la caractere să nu te aștepți, minuni închipuite destule, dar adevăr lumesc deloc. Eroii se nasc, trăiesc și mor, umblă, se mișcă, intră și ies, totdeauna ex machina, fără altă noimă decât spre a sluji încîlcirii melodramatice. Un intrigant, cel puțin un om mârșav și spurcat (după fapte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
am fost condamnat, ci pentru terorism săvârșit în numita bandă. Voi o să picați (dacă o să picași!) în cu totul altceva, ce-o fi atunci nu se poate prevedea, surpriza va fi, când te vei trezi acolo, totală. Sînteți niște nevinovați închipuiți, adică..." Dar mă oprii citind pe chipul lui Ion Micu iritarea lui obișnuită când nu sesiza un sens și înțelesei că spusele mele îi păreau a fi ale unuia care crede că dacă a pățit el ceva or să pățească
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
biografie, zicând - după alte rânduri de probe - că I. L. Caragiale a fost „un soț atent și un tată care-și iubește copiii”. Relațiile încordate cu Mateiu sunt judecate în același chip. Mateiu era un copil dificil și un tânăr dezagreabil, închipuit și, citind din scrisori și, pe cât decența îi îngăduie, din faimosul jurnal al tânărului, C. ia fără echivoc apărarea tatălui. Într-un loc el face aluzie la „rândurile nereproductibile” din jurnal, dar asupra lor va reveni în Caragialiana (1974) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
traducătorul Doctorului Jivago, Emil Iordache, în prefața volumului: "Sub presiunea puterii totalitare, secolul vorbește la fel, prin mai multe voci. Creangă (eroul din Luntrea lui Caron) și Jivago sînt în cartea sorții scriși pe-același rînd și, pe un tărîm închipuit al personajelor, ar avea ce să-și spună, nu ar fi doi străini". Blaga îl atenționează pe prietenul-turnător: "Singura lui ambiție este opera lui. Ambiții politice nici în trecut n-a avut, astăzi are și mai puțin". Curtat de doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
celor false, ca să aleagă pe cele ce trebuie. Dacă l-ar avea, ar asculta de dumnezeieștile Scripturi”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 94.4.-94.6., în PSB, vol. 5, p. 536) „Pentru că se îngâmfă cu închipuita lor înțelepciune, își pierd toată ziua în discuții, arătând că se gândesc să pară mai degrabă filosofi decât să fie. Astfel nu pun la temelia realităților principii care nu pot fi răsturnate, ci se lasă influențați de păreri omenești; apoi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]