7,005 matches
-
noastre cineva face gimnastică această zi noroasă mă duce-n altă parte sunt frunze care-mi arată drumul cîțiva copii își iau șotronul în spinare numerele de pe case cad de la sine ca niște coji de pe rana vindecată cîteva vieți mai încolo trăia un om care iubea pereții ei despart și apropie-n același timp zicea lăsîndu-și pălăria lîngă gura canalului mîncat de molii calendarul are zile lipsă și viețile noastre șchioapătă nu-i nimic chiar soarele are pete zicea același om
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
Levante; franjurează stîncos țărmii insulei Kos; zimțează multiplu insula Cipru; fă-i soclu de Paros insulei Pharos; ostrňvul Karpathos sculptează-l cu pathos de lacrimă scursă departe de sursă; insula Delos urzește-o din melos plăcut lui Apollo; iar mai încolo, întoarce clepsidra în insula Hydra și-nchide, la numele Paphos, volumele! Cît despre Corfu, frămîntă-i amorful sol galben, ca orbul pe întuneric, - pînă ce nu-i mai simți nici intrînduri, nici zimți, nici criblura de sabur, ci numai un abur
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
nu mă gîndisem la asta, dar uite că lucrurile se mai potrivesc și de la sine; îți vine un gînd care nu știi unde te duce, dar el știe - sau altcineva. Valerian a ezitat o vreme la marginea trotuarului. Mașinile treceau încolo și încoace. Nu era aglomerația infernală din zilele noastre. Totuși, se afla în plin centrul capitalei, circulau și pe vremea aceea destul de multe mașini. Cînd s-a hotărît, a închis ochii și pășit, ca și cum s-ar fi aruncat într-o
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
de hârtie pergaminată sau chiar de oțel subțire. La capătul lanului, Vlada s-a oprit. Gata, până aici ne-a fost înțelegerea, unde vedeți luminița aia e Serbia, le-a arătat el o căsuță, la vreo cincizeci-șaizeci de metri mai încolo. Albert i-a înmânat călăuzei medalionul cu smarald moștenit de la bunica lui și s-au despărțit. Sârbul a făcut cale întoarsă, dispărând în lanul de porumb. Au rămas ei doi. Le era frică. S-a auzit un țârâit de greier
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
nou-nouță, banală în realitatea ei, dar ispititoare prin faptul că e mult "mai aproape". Cel care a avut curajul să lanseze în lume, singur în fața unui trecut greu de mituri, noua Lună a oamenilor, cea care va domina de-acum încolo cerul, declanșând o adevărată selenomanie, nu este totuși un om de știință, ci un scriitor. Ambiția lui e să scrie "romanul științei" și pentru asta citește sistematic la Biblioteca Națională din Paris și se întâlnește cu geografi, fizicieni, exploratori. Noul
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
și știința e capabilă să facă metafore măgulitoare. Prins pe cerul propriei sufragerii ca o Lună, omul anului 1865 verifică legile cosmice citind romane. Deși cosmosul e același, iar legile lui se confirmă, lumea s-a schimbat mult: de-acum încolo orice om poate controla mersul Lunii de-acasă de la el, între două îmbucături, la dejun sau la cină. (Din volumul în intimitatea secolului 19, în curs de apariție la Editura Humanitas)
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Simion; ediția este alcătuită de Mircea Coloșenco. Cei care iau în mână cartea n-au cum să-i cunoască "istoria" așa că m-am hotărât eu s-o fac publică, fiindcă până la un punct o cunosc bine, iar de la un punct încolo și mai bine. Dar mai întâi faptele. În urmă cu doi ani, primesc un telefon de la președintele Academiei care, amabil, îmi spune : Domnule Funeriu, noi suntem la curent cu lucrarea dvs. despre editarea lui Macedonski, știm că ați îndreptat în
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
se zbată vizibil, a neputință. - Norocul începătorului,careu de popi cu un zecar ! - Ha, ha,ha.... Așa o să te bat și mâine Sanders, la trofeu ! izbucnește regizorul sicilian într-o bucurie imensă,nedisimulată. Bravo Micky, al meu ești de-acum încolo. E semn că filmul nostru va avea succes ! Ha, ha, ha ! nu se mai poate stăpâni ,frecându-și mâinile ridate. - Așa să fie ,își recunoaște până la urmă americanul înfrângerea umilitoare. Băiete,să știi că ai talent . Nu doar la pocher
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
cui îi slujește articolul mai corect ar fi fost Benedikt Benediktovich Sapojnikov), având genericul „Scoaterea la iveală a vicleșugurilor sectei unioniste (bună sectă care întrunește aproape o jumătate de populație!)” și îndemnul unui statalist pre nume Dinu Mihail „...De acum încolo (se referă la începutul „domniei” lui Dodon!) trebuie să ne așternem pe muncă pentru a construi Țara Moldovei. Toți de la Vlădică pînă la Opincă. Fără rabat și excepție”. Iată că îndemnul ia fost auzit. Lichelele s-au înrolat în grabă
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
din O arhi-amintire, sau de răscolitorul traseu postbiografic al tatălui, care trece din „penumbră în penumbră” spre sumbra veșnicie (Moartea tatălui). Abnegația este, în foarte mare măsură, un corelat al devoțiunii față de iubita - de odinioară, de acum, și de acum încolo -, cu care eul liric comunică fără încetare, grație permeabilității universurilor abisale, inconsistente material, dar pline de substanță spirituală. Gnomului i se schițează, passim, un portret, edificator pentru non-apartenența sa la lumea creației autentice, din care trebuie, și este, definitiv exclus
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
cursul dimineții, Custodele Coroanei a inaugurat seria evenimentelor din săptămâna jubileului de 150 de ani de la crearea Casei Regale a României. Alteța Sa Regală a trecut pragul Școlii nr. 117 din București, aflată în sectorul 6, care va purta de aici încolo numele de “Școala Gimnazială Regina-mamă Elena”. Cu două zile în urmă s-au împlinit 120 de ani de la nașterea Reginei Elena a României, Principesă a Greciei și Danemarcei. Alături de Principesa Moștenitoare Margareta, la vizită au luat parte Principele Radu, Principesa
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “REGINA-MAMĂ ELENA” de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380698_a_382027]
-
casei îngrijite, în pofida evidentei modestii, nu se poate să nu te oprești electrizat de florile cu miros ferm, colorate în mov deschis, foarte mari și cu petalele cochet ondulate. Lângă ele o altă tufă de crizanteme albe, iar ceva mai încolo delicate cele grena și cele roz au înflorit toate deodată spre desfătarea privirii, pe când cele galben verzui păreau niște pete de lumină în ziua mohorâtă și ... Citește mai mult Cu ochii dornici de somn, mișcându-se ca un robot femeia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
casei îngrijite, în pofida evidentei modestii, nu se poate să nu te oprești electrizat de florile cu miros ferm, colorate în mov deschis, foarte mari și cu petalele cochet ondulate. Lângă ele o altă tufă de crizanteme albe, iar ceva mai încolo delicate cele grena și cele roz au înflorit toate deodată spre desfătarea privirii, pe când cele galben verzui păreau niște pete de lumină în ziua mohorâtă și ... XXVIII. OCHIUL CURAT, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1655 din 13 iulie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
anul 1947, bunătatea calmă din ochii albaștri ai regelui lor, se simțeau oarecum ocrotiți și privilegiați de a fi la palatul regelui, fără să știe prea bine dacă sărbătoarea Crăciunului 2001 este o întâmplare sau va fi repetată de aici încolo. Din anul 2001 încoace, Crăciunul regal a fost sărbătorit din ce în ce mai frumos și mai însuflețit, pe pământ românesc. Strămutat la Săvârșin, el a fost precedat, la mijlocul lui decembrie, la Palatul Elisabeta, de o sărbătoare a bradului de Crăciun, în care angajații
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
se întâmplă în literatura cehă. La noi, imediat după noiembrie 1989, am încetat să mai vorbim despre cele trei curente ale literaturii - literatura oficială, cea de samizdat și cea a exilului. Numeroși critici și scriitori au declarat că de acum încolo există numai literatura cehă. Cum vi se pare, din punctul acesta de vedere, situația literelor românești? Virgil Ierunca: După cum nici o țară din Est nu se poate compara cu Cehoslovacia pe plan politic, nici literatura din Est, recte din România, nu
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
aparent arte statice, dar vibrante în facerea lumii, a frumosului dăinuitor) a făcut casă bună cu litera scrisă. În combinațiile acesteia - de ordinul miilor de vibrații în funcție de contextele oferite a dat naștere la cuvinte, adică la semne. Abia de aici încolo, scriitorul vine cu nuielușa de alun, dându-le semnificații și poziții, creând minunate câmpuri de înțelesuri. La acest nivel, ori în acest stadiu, se instalează confortabil știința autorului - de a relata, de a descrie, (vai...ieri, de a zugrăvi!), de
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Mircea Eliade”. Ori disecția operată de atâția alții, de-a lungul vremii, (după 1986) între cei mai aproape de noi, Eugen Simion și Gheorghe Glodeanu, are menirea de a contemporaneiza (!) o preocupare literară a câtorva scriitori români și străini. Iar mai încolo, de a dovedi că jurnalul (nu numai cel de formulă intimă) i-a prins și pe alții, fie că au fost ori nu în exil. De acum, noblețea profesiunii ex cathedra stabilește titulatura capitolelor, autorul obligându-se în fața nevăzută a
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
de vacanță printre foi patinate am socotit-o, cred, prea exigentă cu poate distrasul ei cititor. Prea-și cere - și anotimpul nu are nimic a face... - lectura implicată, ajutată de creion. Așa că m-am mutat cîteva cotoare de carte mai încolo, la Spectacol cu Dimov, în mizanscena lui Șerban Foarță, din 2002, de la Vinea. Veți înțelege că, urmînd împărțirea cu care-am început, dacă nu-i jurnal e-un temoignage de prietenie, în care "joacă" familia și cunoscuții scriitori-poeți. Coperta, alb-negru
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
dat dracului cum era și teatragiu, - că venea îmbrăcat dinadins în țoalele cele mai sărace - era de părere că... nimicuța nu se schimbă, dragul meu, decât cum e mai bine să se jupoaie unii pă alții... Sigur, îi dădea mâna! încolo, ...Diogene, care fusese profesor de Naturale, susținea că pomana, cerșitul sunt cele mai vechi ocupații omenești, ...ca și cealaltă, știți, - și tușise, cu înțeles. Și că, lăsând la o parte Rațiunea, asta ne și separă de tot regnul animal. Firește
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
Chifu Călătoria de vacanță Dacă îți propui să călătorești cu mașina spre vestul Europei și pornești din sudul țării, luând-o prin Caransebeș, așa cum am făcut eu în această vară, vei trece negreșit prin momente de coșmar. Căci de la Orșova încolo, pe porțiuni tot mai întinse, drumul este din ce în ce mai prost, este zdrențuit / ciuruit / harcea-parcea, atingând între Lugoj și Timișoara niște inimaginabile culmi ale dezastrului, inimaginabile după așteptările unei minți sănătoase. Pe alocuri nici nu mai arată ca o șosea, ci ca
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
clipă să reflecteze. Așadar, neamțul gîndește de-a-ndoaselea decît grecul. Exemplul acesta ne arată cum doi filosofi care împărtășesc aceeași viziune asupra lumii - și anume că lumea este în esența ei logos - ajung să fac afirmații contrare în privința filosofiei. De aici încolo am putea să-i lăsăm deoparte pe Aristotel și pe Hegel și să începem să facem noi înșine filosofie, despicînd nuanțele și răsucind înțelesurile, și arătînd de pildă că cei doi nu spun ceva contrar, ci doar ceva diferit, și
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
mă încântau fantastic șopârlele strecurate de scriitorii români în paginile tomurilor lor. Cum puneam mâna pe o astfel de carte, simțeam că între mine, cititorul necunoscut, și scriitorul care mi se adresa exista un pact secret" - pentru ca, două pagini mai încolo, să scrie negru pe alb: "micile șopârle care mie nu mi s-au părut niciodată altceva decât un fel de șotii școlărești, făcute cu frică pe la spatele profesorului scorțos". Consistent și inteligent mi s-a părut în schimb eseul Cine
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
halucinație de asta, într-o noapte am văzut ieșind din televizor mâna cuiva care semăna binișor cu Sorin Ovidiu Vântu și harșt!, i-a retezat capul lui Răzvan Dumitrescu de la Realitatea Tv. Cum să nu-l știți! Iar puțin mai încolo, aștepta la rând Robert Turcescu... Groznic! Dați-mi voie să zic un "Tatăl nostru"... Mersi! Așadar, domnii miei, credeți că vreodată, cineva, ne va înțelege calvarul? Sau altcineva, că ne va pricepe insomniile? Urmașii? -Poate generația a treia din serialul tv
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
mai...“vegetați blandianic”! Altfel...ia ascultați ce scrie autorul, pe Coperta a IV-a: “...addig kell utni az olahot a mig văr csepeg csontjabal...” (ADICĂ): “...valahul trebuie atâta bătut, pana îi curge sânge din ciolan...”. Mda. Chiar așa! De AICI încolo (dacă nu vom fi atenți) va începe, prin Tragedia Uitării - TRAGEDIA NEAMULUI ȘI A OMENIRII - ...CĂLÂII LUMII (MEREU...” RE-NĂSCUȚI”!) ABIA AȘTEAPTĂ!!!. 1. Dan Sandu, Amintiri din Samsara, Editura Ateneului Scriitorilor, Bacău, 2011. 2. „Oana Orlea, născută Maria-Ioana (Oana) Cantacuzino (născută
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
temut că l-am pierdut definitiv, maldărul de crizanteme îmi bara drumul; mai bine, de fapt ce venisem să caut în dimineața verzelor și-a rădăcinoaselor murdare?" Obiectivul camerei care, forțat de miopie să se apropie, străpunge lucrurile pînă mai încolo de căptușeală, sfîrtecînd suprafețele satinate, nu poate zăbovi, totuși, pe-asemenea prim-plan: Drumul luase cursul sperat de mine, el cotea spre Anticariat, bun-așa, privea vitrina cu stampe belle-époque și lexikoane. Încăperea întunecoasă cu izurile și rafturile ei pestrițe
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]