1,788 matches
-
joncțiunea cu restul forțelor lui Warwick. Cu această amenințare în spatele armatei sale, Margareta a început să se retragă spre nord. Warwick l-a proclamat pe Edward rege sub titlul de Edward al IV-lea. La 4 martie, Edward a fost încoronat în grabă într-o ceremonie la Londra. A doua zi, Edward însuși s-a hotărât să ia inițiativa militară și să se deplaseze spre nord în speranța de a-i învinge definitiv pe susținătorii lui Henric. Forțele lui Edward s-
Bătălia de la Towton () [Corola-website/Science/321069_a_322398]
-
rege al Poloniei. La acea vreme, el a făcut o alianță cu Ducele Vladislav de Opole, care a promis să-l ajute pe Henric, cu condiția ca fiica sa (probabil numită Constanța), care se căsătorise curând cu Henric, să fie încoronată împreună cu el ca regină poloneză, dacă acesta avea să obțină invetura de rege. Relația lui Henric cu rudele sale din Silezia nu a fost una bună. În 1280, a fost atacat din nou de invazia Ducelui Henric al V-lea
Henric al IV-lea cel Drept () [Corola-website/Science/330655_a_331984]
-
de timp in care a fost deposedat ca domnitor polonez. Unchiul său, Ducele Mieszko al III-lea cel Bătrân și vărul său Vladislav al III-lea Picioare Groase, au contestat dreptul lui Leszko de a fi duce. Leszko a fost încoronat în 1202. Leszek a fost cel mai mare fiul al lui Cazimir al II-lea cel Drept, și a soție sale, Elena de Znojmo. Încă minor la moartea tatălui său din 1194, el și fratele său mai mic, Conrad I
Leszek I al Poloniei () [Corola-website/Science/330629_a_331958]
-
împărat Tekle Giyorgis în bătălia victorioasă a lui Kassa din 11 iulie 1871. Alula a luat parte și la lupta contra lui Wagshum Gobeze (care era cumnatul Dejazmatch-ului Kassa). În anul 1871 după victoria în aceste lupte, Kassa a fost încoronat împărat al Etiopiei sub numele de Yohannes al IV-lea, La mijlocul secolului al XIX-lea Egiptul sub conducerea viceregilor din dinastia lui Mohammad Ali a început să acționeze în mod independent de Imperiul Otoman si a anexat portul Massawa și
Ras Alula () [Corola-website/Science/336578_a_337907]
-
reziste cu succes în fața lui Menelik. Afland stirea despre moartea lui Yohannes al IV-lea la 10 martie 1889 , Menelik s-a proclamat împărat și după căteva săptămâni a obținut recunoașterea autorității sale pe tot cuprinsul imperiului. După ce s-a încoronat, a semnat tratatul de la Wuchale cu Italia. Etiopia a recunoscut prin acest acord toate cuceririle italiene de pe teritoriul ei. Între timp, Ras Afula s-a aflat izolat în Tigray, lipsit de patronul său și de baza puterii sale care fusese
Ras Alula () [Corola-website/Science/336578_a_337907]
-
desființate zidurile interioare dintre naos și pronaos și dintre pridvor și pronaos, s-au mărit golurile ferestrelor, au fost adăugate la sudul altarului un diaconicon și la nordul altarului un proscomidiar, iar în partea de vest a fost prelungit pridvorul încoronat de un fronton în stil clasic. Biserica a avut de atunci trei turle: s-au adăugat câte o turlă deasupra pridvorului închis și a altarului, alături de cea a Pantocratorului. Maica Tavefta l-a adus pe pictorul Nicolae Grigorescu, pe atunci
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
mai mare din acel moment. Primul nivel (parter) al turnului ar fi fost un arc de triumf în special pentru intrarea alaiului în mănăstire și în cele trei etaje superioare urmau să se afle clopotele. Turnul clopotniță ar fi fost încoronat cu un mic turnuleț cu trei ferestre rotunde și o cruce. Cu toate acestea, se pare că mănăstirea Smolnîi a rămas fără turnul clopotniță chiar prin voința lui Rastrelli și nu din cauza lipsei de bani. Construcția turnului a fost întreruptă
Catedrala Învierea Domnului (Smolnîi) () [Corola-website/Science/337596_a_338925]
-
cerut împărăteasa, dar o singură cupolă domină clădirea, iar celelalte patru sunt mici turnuri clopotniță. Cupola centrală este ridicată pe un tambur și, prin mărimea sa, este semnificativ mai importantă decât cele mici. Ea are o formă de cască, fiind încoronată de un lanternou surmontat de o turlă în formă de bulb de ceapă, ceea ce necesită o bază de dimensiuni mari. Cele patru turnuri-clopotniță sunt identice, au forme concave și două etaje; acoperișul de la al doilea etaj are formă de bulb
Catedrala Învierea Domnului (Smolnîi) () [Corola-website/Science/337596_a_338925]
-
Mieszko I (n. c. 935 — d. 25 mai 992) a fost duce al polanilor, fiind primul conducător atestat al statului polonez din dinastia Piast. El este fiul lui Siemomysł; nepotul lui Lestek; tatăl primului rege polonez încoronat Boleslau I cel Viteaz; de asemenea tatăl probabil al reginei Świętosława (Sigrid), o regină nordică, și bunicul fiului ei, Knut cel Mare. a fost botezat în anul 966 de misionari din Regatul Ceh. Creștinarea Poloniei a început în această perioadă
Mieszko I al Poloniei () [Corola-website/Science/313582_a_314911]
-
copii ai tatălui său. Nu avea decât un an când a murit mama sa, Marguerite d'Egmont. L-a întâlnit prima oară pe Henric al III-lea la Nancy în 1573, în timpul călătoriei acestuia spre Polonia, unde urma să fie încoronat rege. La Nancy era prevăzută o oprire de trei zile la sora sa, Claude de Valois. Doi ani mai târziu, când Henric al III-lea constrâns de rolul său trebuia să-și aleagă o soție, a ales-o pe împotriva
Louise de Lorena () [Corola-website/Science/315487_a_316816]
-
murit în 1343, în ultimul său testament, a lăsat regatul ca moștenire oficială nepoatei sale Ioana, nefăcând nici o mențiune la Andrei, astfel refuzându-i dreptul de a domni împreună cu Ioana. Cu aprobarea Papei Clement al VI-lea, Ioana a fost încoronată ca monarh unic în Neapole, în august 1344. Temându-se pentru viața lui, Andrei i-a scris mamei sale, Elisabeta, că va fugi în curând din împărăție. Ea a intervenit și a făcut o vizită de stat, înainte de a reveni
Andrei de Ungaria, Duce de Calabria () [Corola-website/Science/330924_a_332253]
-
renumele de cinstit, coerent „om al bisericii” și un excelent predicator (concionator). Ca și pentru Inocențiu al IV-lea, termenul “comes”, este considerat ca aluzie la familia natală a lui Ottobono Fieschi, care însă a murit mai înainte de a fi încoronat papă. Unii interpreți consideră că termenul “bonus” cu care este desemnat acest papă este mai degrabă o ironie, ținând cont să până și Dante îl plasează în Infern. Pietro di Giuliani (Pietro Ispano), medic și filosof de mare renume, înainte de
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
În 1802, Britania a semnat Tratatul de la Amiens, sfârșind războiul și recunoscând cuceririle franceze. Astfel a început cea mai lungă perioadă de pace dintre 1792 și 1815. Acest moment marchează trecerea de la Războaiele revoluționare franceze la Războaiele napoleoniene, Napoleon fiind încoronat împărat în anul 1804. Prima republică franceză, pornind dintr-o poziție aproapiată de invazie și colaps, și-a învins toți inamicii și a produs o armată revoluționară care ar fi necesitat alți ani de putere pentru a putea fi egalată
Războaiele Revoluției Franceze () [Corola-website/Science/313604_a_314933]
-
în documentele rusești, este urmașul Rusiei Kievene (în zonele de nord și est ale acestui stat) și predecesorul Imperiului Rus. Domnia țarilor a început în mod oficial cu Ivan al IV-lea ("Ivan cel Groaznic"), primul monarh care s-a încoronat ""Țar al Rusiei"", dar practic a început cu Ivan al III-lea ("Ivan cel Mare"), cel care a desăvârșit centralizarea statului în aceeași perioadă în care Ludovic al XI-lea desăvârșea centralizarea statului francez. Dezvoltarea statului rusesc poate fi urmărită
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
adopta termenii, ritualurile, titlurile nobiliare bizantine și stema vulturului bicefal. La început, termenul "autocrat" desemna numai un suveran independent, dar în timpul țarului Ivan al IV-lea a început să însemne "monarh cu puteri nelimitate". Ivan al IV-lea a fost încoronat țar și a fost recunoscut ca împărat de biserica ortodoxă. Mai mult, un călugăr a afirmat că, de vreme ce Constantinopole a fost cucerit de Imperiul Otoman în 1453, țarul Moscovei a devenit singurul monarh ortodox legitim, iar Moscova a devenit a
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
Moscovei în 1533 la numai trei ani. Facțiunile familiilor boierești Șuiski și Belski au intrat în competiție pentru controlul regenței copilului-monarh, până cănd Ivan și-a asumat puterea în 1547. Ca o reflectare a noilor pretenții imperiale, Ivan s-a încoronat țar, copiind ceremonia complicată a încoronărilor imperiale ale împăraților bizantini. Având un sprijin neîncetat al unui grup de boieri, Ivan și-a început domnia cu o serie de reforme folositoare. El a promulgat un cou cod de legi, a restructurat
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
că Boris Godunov nu a fost străin de această mișcare. Godunov a murit însă în 1605. Falsul Dmitri I a intrat în Moscova în același an, l-a ucis pe fiul lui Godunov, Fedor al II-lea și s-a încoronat țar. Până în cele din urmă, Rusia a intrat într-o perioadă de lupte haotice continui, ‘‘Timpurile tulburi” (Смутное Время). În această perioadă, s-a desfășurat un violent război civil, complicat de uneltirile facțiunilor rivale boierești, de intervenția puterilor regionale Suedia
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
a revendicat tronul danez și l-a făcut pe Sverd, contele său la Jutland. Sverd a luptat pentru Magnus în bătălia de la Lyrskov Heath în 1043. Svend a câștigat o reputație mare la Lyrskov Heath și nobilii danezi l-au încoronat rege la Viborg, în Jutland. El a fost învins de către Magnus în mai multe randuri și a fost nevoit să fugă în Suedia. În cele din urmă a reușit să se întoarcă și s-a stabilit în Scania. Războiul dintre
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
monede. Svend a căutat să-și consolideze puterea prin intermediul legăturilor cu biserica, precum și cu puterile străine și a căutat în mod activ prietenia papilor. El a vrut ca fiul său cel mare, Knut al IV-lea al Danemarcei să fie încoronat de către Papă, însă a murit în drum spre Roma. El a fost aliat cu Henric al III-lea, Împăratul Roman, împotriva lui Baldwin de Flandra, în 1049 și Svend l-a asistat pe cumnatul său în Războiul Civil din Liutizi
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
părți din Iutlanda și a stabilit ca Valdemar să fie Duce de Schleswig. Svend a reușit să-l alunge pe Knut în 1150 iar Knut a reintrat în țară alături de trupele germane în 1151. În 1152, Frederick I a fost încoronat regele Germaniei și a intermediat o afacere în Merseburg mai târziu în acel an. Acordul său l-a făcut pe Svend "rege primar" iar Knut să fie eligibil să primească o parte substanțială din Danemarca și Valdemar să păstreze ducatul
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
rupând acordul, iar poziția lui Svend in Danemarca a fost subminată în continuare de către presupusele sale maniere de tiran și de comportamentul său pro-german. În 1154, Svend a fost rasturnat de către o alianță făcută între Knut și Valdemar, Valdemar fiind încoronat co-guvernator de Knut. Eskil și majoritatea susținătorilor lui Svend l-au părăsit și au plecat în exil în Germania. Svend a petrecut trei ani în căutarea unui sprijin pentru a recuceri tronul și s-a întors în Danemarca în 1157
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
său au amanetat Danemarca bucată cu bucată. Regele Magnus a profitat de primejdia vecinilor, răscumpărând pionul provinciilor estice daneze în schimbul unei mari cantități de argint și devenind astfel, conducător în Skåneland. La data de 21 iulie 1336, Magnus a fost încoronat rege atât în Norvegia cât și în Suedia, la Stockholm. Acest lucru a provocat resentimente în continuare în Norvegia, unde nobilii și magnații doreau o încoronare separată, urmând o a doua rebeliune a nobililor norvegieni în 1338. În 1335, el
Magnus al IV-lea al Suediei () [Corola-website/Science/331296_a_332625]
-
La cererea nobililor, Alber de Mecklenburg a lansat o invazie în Suedia, aceasta fiind susținută de mai mulți duci și conți germani. Stockholm și Kalmar, cu populațiile hanseatice mari, au susținut invazia. Albert a fost proclamat rege al Suediei și încoronat pe 18 februarie 1364. Magnus s-a refugiat împreună cu fiul său mai mic în Norvegia, unde s-a înecat într-un naufragiu în Bømlafjorden, în 1374. El a păstrat suveranitatea sa asupra Islandei până la moartea sa.
Magnus al IV-lea al Suediei () [Corola-website/Science/331296_a_332625]
-
Italiei. Trupele lui Berengar l-au părăsit pe acesta, așa încât până la Crăciunul anului 961 Otto deja cucerise Pavia fără rezistență și l-a declarat pe Berengar ca fiind depus. Regele german a pornit mai departe către Roma, unde a fost încoronat ca împărat la 2 februarie 962. Apoi a revenit pentru a-l asediat pe Berengar la San Leo. Între timp, papa Ioan intrase în negocieri cu fiul lui Berengar, Adalbert, fapt care a condus în 963 la o nouă intrare
Berengar al II-lea de Italia () [Corola-website/Science/325419_a_326748]
-
rotocoale și cărămizi aparente care continuă sub zidăria turnului alipit. În tabloul votiv, biserica este reprezentat cu turnul alipit. Clopotnița formează un pridvor cu arcade în arc frânt, sprijinite prin console de doi stâlpi de piatră de formă octogonală și încoronat cu o boltă cu nervuri fine de piatră cioplită, poleite cu aur. În interiorul pridvorului sunt două bănci de piatră. Deasupra pridvorului se află camera clopotelor, unde se ajunge prin exterior pe o scară mobilă sau prin interior printr-o străpungere
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]