855 matches
-
de literatură (...) Eu însumi, de pe poziția profesiei mele, o citesc cu plăcere, dar o plasez categoric mai prejos decât literatura-literatură. (...) nu mi-aș fi închipuit vreodată că la patruzeci și nouă de ani ai mei am să mă apuc să încropesc ceva în genul memoriilor." Prin urmare, nu este doar memorialistică pură: regăsim între rândurile autorului critică, literatură documentară, publicistică. Ne aflăm în fața unui fenomen nou al literaturii, genul căruia nu îl putem delimita în totalitate. În urma experienței trăite de deținut
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
dar să piardă poezia, versul prins în strofa ei? De pe lista de urmași eu v-am șters dintr-un condei! Cum în testament v-aș trece? Istoria, să vă șteargă! Nu ne trebui' impostori ca din Limba noastră dragă Să încropească un talcioc din jargoane-mprumutate... Cum voiți să-mi fiți urmași?!...Cioplitori de oale sparte. GLOSSĂ NOUĂ „Vreme trece, vreme vine...” Cu minciuna cât mai ține? „Toate-s vechi și toate-s toate...” Se descurcă cine poate. „Ce e rău și
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
să crezi!... Când trăiești viață de câine; De ești treaz, parcă visezi - Ce e rău și ce e bine... Că pământul nu-l mai vrei, Nici recolta s-o culegi; Asculți vorbe la mișei, Te căznești și nu-nțelegi Să-ncropești un parastas... De-ți ajung banii de moarte, Doar atât ți-a mai rămas; Tu te-ntreabă și socoate. Cin' te apără de rele Și dreptate ție-ți face, Te ferește de belele... E activă doar când tace; Ce e
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
singur autor, cu condiția ca distihul să aducă un fel de concluzie. Cele doua părți trebuie să difere cumva, deci ca să iasă o tanka bună, se pare că e bine să ai dublă personalitate. Ei bine, după același model, am încropit niste kyorenga. Vedeți similitudinea, da? - Tanka - Tan Renga - Kyoka - Kyo Renga. Mai exact, neavând timp și inspirație să scriu de la zero niște kyoka, mi-am luat senryuri din carte și le-am adăugat câte două versuri de 7. A fost
KYOKA de DAN NOREA în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349893_a_351222]
-
un preș, care acopereea intrare în micuța noastră ascunzătoare. Preț de o zi și o seară au stat la noi doi ofițeri (ziua în sala dinpre drum, scriind ceva corespondența, iar seara mutându-se într-una din camere unde am încropit, mai mult prin gesturi și semne, o discuție), aceștia dovedindu-se mai corecți și ceva mai manierați. Am observat că unul dintre cei doi likinanți scrisese o epistolă întinsă, într-o caligrafie de toată lauda, familiei sale din îndepărtata patrie
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
evident, Dumitru Stăniloae (Sibiu apoi București), precum și a preoților profesori din cadrul Institutelor și Academiilor Teologice din Sibiu, Arad, Caransebeș, Oradea și Cluj. Prin urmare, volumul “O istorie a dogmaticii în Teologia Ortodoxă Română”, elaborat de Domnul Profesor Cristinel Ioja, se încropește într-un tratat de referință în literatura teologică și istorică, iar oricine ar scrie despre dogmatică și/sau teologie, ori despre istoria instituțiilor național-ortodoxe nu poate ignora descripțiile și opiniile autorului. De aceea conținutul lucrării este mult mai convingător decât
CRISTINEL IOJA, O ISTORIE A DOGMATICII ÎN TEOLOGIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, EDITURA PRO UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 2013, 622 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347715_a_349044]
-
dar vei înțelege foarte repede. Ești un băiat isteț. Își duse mâna stângă la barba lungă, și-o netezi cu palma de câteva ori, după care continuă: - Ești unul dintre cei aleși. - Ales... pentru ce... anume ? reuși Remus Fabian să încropească, la rândul lui, câteva cuvinte, urmărind cu atenție fiecare mișcare al interlocutorului său. - Pentru Marea Finală, firește ! Nu mă întrerupe ! (Nu-l întrerupea nimeni !). Timpul ne presează pe amândoi, tu nu-ți dai seama de asta, dar eu știu. Sufletul
ÎNGER ŞI DEMON (SAU CUM S-AU FĂCUT ÎNGERII-DEMONI DE CACAO PE PĂMÂNT) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350012_a_351341]
-
adaug cuvintele adaug cuvintele, unul câte unul, până la refuz. poemul strânge sulul de litere ca un sol conștiincios, la încheierea vizitei oficiale în țara nimănui. un suflet, două, trei, își aștern strigătul pe genunchii timpului apoi, se apucă de joacă. încropesc din pânza de virgule, o mie de șanse unei iubiri inexistente. scena rămâne goală până la sfârșit. actorii au refuzat rolurile. s-au plictisit de multă vreme de jocuri. alb-negru și un pumn întins, ce se deschide mereu în secunda tăcerilor
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
scaunul meu rotund. fără picioare. doar mâini. dans deschide-mi rănile, te rog. închid o margine de cuvânt în pumn. răsucesc ninsorii trupul. răcorite fraze se nasc în punga noului an. păcălite de fulgi, ierburile cresc sub căciuli de zăpadă încropesc un ceai din esențe de gând. matură hotărâre. banală alegere. pădurea îmi cere sunet de inimă într-o cupă de fiere și râd. râd ca un clown cu lacrimile adunate undeva, între mască și adevăr. nu mai ninge. visurile toate
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
serviciu permanent. Nici nu se pricepeau în vreo meserie. Luat de val, a muncit cu ziua pe unde s-a nimerit, a adunat ceva bani și a plecat cu un grup de prieteni în Italia. La periferia Romei, în cocioabe încropite din te miri ce, stăteau înghesuiți câte șapte-opt, de nu aveau loc să se lungească noaptea. Până li s-a demolat maghernița și au fost alungați de acolo. După două luni, fără să obțină un loc de muncă, el a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
decât a forțelor de salvare ” recunoscându-se neputința forțelor de ordine, a miliției în speță, cât și întârzierea nejustificat de mare a salvatorilor oficiali. * Căminul studențesc din Amzei este lipsit complet de lumină. Un oarecare, din te miri ce, a încropit o bandă și a împrejmuit zona trotuarului; de sus pot să cadă cărămizi și să facă noi victime. A existat una. * Albert a avut aceeași reacție, cu a celor strânși în holul clădirii noi a Academiei de Studii Economice, atunci când
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
se ajută singuri. Dacă pui umărul la treabă vei avea coaja de pâine care astâmpără foamea pliscurilor deschise. Este o lege a firii. Nici bogatul și cu atât mai mult săracul nu se ajută singuri. Bogatul huzurește pe marginea averii încropite de familia sa pe care o cheltuiește pe toane. Săracul nu a moștenit decât munca, munca grea care-i seacă puterile și nu mai are sufletul să mulțumească pentru zilnica coajă de pâine dobândită. Nici nu are măcar noțiunea de
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
freamăt ca frunzișul... Până-și închide luna pleoapa Și apoi iar... duruitoarea rostogolește zorii. În raza soarelui se ascute cornul cerbului; Mai jos, se umbresc, crucile date cu var. În brazi se odihnește luna, Ctitoria bătrânului zimbru. Din chitară, se-ncropește tinereții arvuna, Escaladarea pe versanți, spre dimineață Când se stinge feștila, ramâne istoria-ntr-un timbru. În nopțile de vară, sub grinda de fum înegrită, Bătrânul cronicar trăgea să nu moară, Printre cuvintele neterminate. Gândul său, ostoit la sfințirea izvorului
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
cu lacrimi anti-românești că ardeleanul român, Piso, nu l-a ascultat , ba chiar l-a supărat rău pe tăticul ei de la Cluj, proiectantul Szabo Balint! Atât i-a fost românului ardelean! Să nu uit: ministrul veterinar lucrează din greu să încropească, cu ajutorul piratului, ținutul autonom semisecuiesc -semiunguresc și dacă va reuși, și eu nu văd nici o piedica în fața pașilor mărunți, căpitanul pirat va fi pus de președinte onorific pe viață! Dar ziaristul Mihai Tatulici îi întrece pe amândoi, și pe veterinar
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
NOM”, o ”zeitate” a contrafacerii privită pe bună dreptate azi drept sursa primară a anulării de facto a majorității frontierelor culturale contemporane și a zămislirii unui amalgam globalizant, ce se străduiește din răsputeri, pe baza unor criterii pur cantitative, a încropi un țarc abnorm, de dimensiuni planetare, unde diferențierile zonale să fie șterse încetul cu încetul sau absorbite pe de-a-ntregul în neo-codificarea axiologică a vremii. Putem afirma cu siguranță, așadar, faptul că pornografia e catalogată drept unul dintre plozii malefici
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
deasupra nasului, ca într-un desen animat... Zăpada asta, abundentă, ca o frișcă enormă din care nu mai știi cum să muști, face și în el să vibreze ceva, îl face să se bucure în felul său, reținut parca matur. Încropește un bulgăre micuț și îl împinge cu piciorul, rostogolindu-l din mers... De ce-mi doresc atât să fiu fericită? De ce-mi doresc să fiu mai fericită decât alții? De ce sunt sigură că ei sunt mai fericiți decât mine
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
Nu știu cui urmașii, și urmasii urmașilor Iovacrei de astăzi, au să-i mulțumescă pentru acest monument magistral, șlefuit cu geniul lui Dedal, amplasat cu Parthenonică măiestrie, ridicat cu Don Quijotească visare, urnit cu Sisifică rabdare, intuit cu Van Der Bildtiană viziune, încropit din Hagi Tudosică iconomie. Dacă ȘCOALELE acestei regiuni binecuvântate de oarde de achingii de iarmaroace și târguri, în care se vorbește în limbi, asemeni sfinților, ar beneficia și ele de lumina care se revarsă din acest Proiect al Luminii, care
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
comerciale, gălăgie multă și demonstrații în aer liber de dresură de albatroși și papagali, fachiri ambulanți ce-și țin pe burtă instrumente ascuțite și te lasă să le treci pe deasupra, să le apeși călcându-le, un mic circ care se încropește în fața cheiului de unde iei feribotul pentru câteva ore în largul oceanului, piațete cu buticuri și cu mărfuri în stradă și ale căror vânzători aproape că te trag de mânecă să le cumperi, lăsând din preț chiar la sfert din cel
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
opresc din curiozitate, mai mult a „gură cască” să vadă cine mai este pe la tribună. Dintr-un loc neobservat, un crainic cu voce de „public relation” anunță ordinea depunerii coroanelor. Pe fondul Imnului Eroilor, intonat cu gravitate de o fanfară încropită dintre instrumentiștii scăpați ca prin minune de efectul reducerilor în masă, încep să se perinde la locul cu pricina reprezentații instituțiilor statului, ai partidelor de toate culorile în succesiunea putere-opoziție, și la final câteva ong-uri de rezerviști gârboviți, topiți de
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]
-
când zarea libertății îi chema inima, laurii iubirii publicului îi răscumpărau mirabila voce, gloria scenei îi scria așezământul numelui...! Era o cântăreață de muzică ușoară românească, sensibilă ca vioara! Pe când voci sugrumate și cântece vorbite începeau să vântuiască pe scene încropite prin piețe, ori în studiouri cu farafaslâcuri de tejghea și artiști dubioși, melodiile calde, lirice, surori cu soarele iubirii, ale artistei Angela Ciochină trebuia să continuie, pentru că văzduhul începea să se închege de pâcla kitsch-urilor muzicale. Dar, a taină
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
în Comunitatea Românească din New York de pe vremea când cântam. Oamenii știau că lucrasem la “Micro Magazin” și am pornit cu dreptul. Când am văzut că am încasat din vânzări banii pentru tipărirea ziarului, plus reclamele comandate de prietenii mei, am încropit un buget, fiind hotărât să continui. De fapt, începusem ziarul fără niciun ban! Am cumpărat un computer și un printer pe un credit card al soției, am reușit să plătesc tipografia și salariul lui Ovidiu, iar mie nu mi-a
JURNALISTUL NICHOLAS BUDA ÎNTREABA, EDITORUL GRIGORE L. CULIAN RASPUNDE de NICHOLAS BUDA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350501_a_351830]
-
ALEAN, ALINT... Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1244 din 28 mai 2014 Toate Articolele Autorului de-atâta vreme timpul se destramă și crește-n unghiuri largi un corn de vânătoare un altul luminează nopțile se-ndoaie tu încropești în sine noua pâine din boabele de grâu din an în an crezi c-ai scăpat de vulpi ridici și boltă viței e de vie și-n viu vrei să te scalzi să nu te mai îneci prin și printre
SĂ ZBOR, ALEAN, ALINT... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350583_a_351912]
-
pofla sufletului romantic, prezența la vreo masă dosită a vreunui pământean de prin satele megieșe hanului, care ar aduce cât de cât la chip și port cu vreun răzeș de demult. Și asta mă ajută să aud de la acest străbun încropit vorbe nerostite, dar închipuite după dorința mea ascunsă... *** Oameni buni, ia ridicați oleacă ochii din ulcelele burduhoase și ascultați povestea hanului ista, care nu-i han de rând. I-adevarat însă că, dacă nu se năștea nepotul lui Gheorghe și-
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
mâna amestecând-le - precum în negura medievală alchimistul - pentru a izbuti piatra filozofală menită a preschimba hocus-pocus sufletele tari (și reci ca metalul) în „laptele și mierea” elixirului spre a-i aduce pe rătăciți de partea lui ... Din talmeș-balmeșul obținut încropea și pentrul el o statuie de dăruință și sluj - față de oricare binefăcător de ocazie ce l-ar fi ajutat să „rupă pisica” Puterii ... Odinioară, când nu țintea funcții răvășite de calcule și când selecția și promovarea se baza pe „sfântul
BI(ZI)GOTUL POLITIC... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351345_a_352674]
-
aproapelui care se va produce nu mult după... Aducea în asemănare de dojană și sfadă cu câteva figuri devenite „literare” prin măiestria creatorilor (Ile Moromete, Uțupăr și Darie, Năiță Lucean mult mai târziu și alții) unele care nu erau nici măcar încropite-n proiect, altele care nu și-au găsit încă matricea artistică pe cât ar fi meritat-o... Nu știu dacă timpurile din urmă ar mai putea impune un nou model corespunzător prefacerilor din societatea rurală și nu doar pentru că natura și
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]