259 matches
-
pierderea poziției centrale de către elevul indisciplinat, poziție dorită uneori de acesta; • desfășurarea comunicării didactice fără ca reglatorii să se suprapună sau să o întrerupă. Din perspectiva elevului, reglatorii îndeplinesc în comunicarea didactică următoarele roluri: a) semnalează neînțelegerile avertizându-l pe profesor (încruntarea sprâncenelor, mărirea ușoară a ochilor, deschiderea ușoară a gurii, ridicarea mâinii etc.); b) semnalează preluarea cuvântului sau dorința de a răspunde (ridicarea mâinii, intensificarea contactului vizual, aplecarea corpului în față, deschiderea gurii etc.). Reglatorii se aseamănă în comunicarea didactică cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevii decodează starea fizică a profesorului după gesturile acestuia și se adaptează în funcție de natura relației pe care au construit-o. În legătură cu istoricul acestor gesturi, expresiile faciale sunt prezențe primare în ontogeneza gestualității, unele dintre ele existând chiar de la naștere (surâsul, încruntarea, dezgustul). Cu ajutorul lor se pot transmite atât sentimente negative (frustrare, negativism, neliniște, anxietate), cât și sentimente pozitive (bucurie, curiozitate, mulțumire, siguranță de sine). Babad 124 a constatat cât de importante și informative sunt expresiile faciale în interacțiunile umane, în descoperirea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
am constatat confirmarea ipotezei prin faptul că: • gesturile profesorilor cu reactivitate accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unui număr mare a disfuncțiilor comunicării la profesorii cu o reactivitate accentuată la stres: postura rigidă sau încovoiată la intrarea în sala de clasă; expresia facială amenințătoare sau obosită în timpul comunicării didactice; contactul vizual de sus în jos cu elevii; încruntarea sprâncenelor; deplasarea excesivă sau inexistentă; manipularea unui instrument de scris insistent; încrucișarea mâinilor atunci când clarifică semnificațiile cuvintelor, privirea insistentă a ceasului, atingerea sau învârtirea accesoriilor etc. De aceea, ne-am gândit că este constructiv să elaborăm un Program de eficientizare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Încrunta niciodată, pentru că nu știi cine s-ar putea să se Îndrăgostească de zîmbetul tău.” (G.G. Marquez) Trebuie să ne acordăm Întotdeauna o șansă, deoarece „zîmbetul” este o dovadă de lărgime a spiritului, și nu de Îngustare, ca În cazul „Încruntării”; prin acest fapt, zîmbetul cucerește pe toți. * Epictet spunea că două sînt cuvintele prin care omul poate să se desăvîrșească și să-și asigure o viață senină, cu condiția dacă ajunge să le și respecte: „susține-te” și „abține-te
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
comisiunile. Bunurile se împuținează, dar expresele, avioanele, limuzinele gonesc pline de cîrmuitori și intermediari, plini ei înșiși de idei organizatorice. În viața publică europeană crește un vodevil monstru: bărbații de stat și oamenii de afaceri se agită și șoptesc, cu încruntări de sibile, despre organizație și numai despre organizație, iar bunurile care urmează doar să fie organizate dispar văzînd cu ochii. Contrazicerea e completă și complet comică. Desigur activitățile formale - politică, afaceri, administrație - au o grozavă putere de seducție. Ele sînt
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
le-am preluat dintr-un seminar de acum câțiva ani. Ă Vina nu afirmă, ci atacă. Ă Vina nu repară, ci rănește. Ă Vina nu rezolvă, ci complică. Ă Vina nu unește, ci dezbină. Ă Vina nu aduce zâmbete, ci Încruntări. Ă Vina nu iartă, ci respinge. Ă Vina nu construiește, ci distruge. Nu-mi face probleme În timpul unuia dintre seminarele mele, un tânăr manager mi-a povestit despre problemele pe care le Întâlnise când a preluat conducerea unui nou departament
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de la circul mare din piață toată mahalaua caracudească se tăvălea de rîs pe băncile din tulpini de floarea-soarelui. Doar să ieșim din casă și rîsul spontan, sănătos, ne așteaptă la colț. Numai să-i dăm curs, alternîndu-l, profilactic, nu?, cu încruntarea ce ne e hărăzită în restul zilei. A rîde, în atari condiții, ca prostu', nu e chiar atît de blamabil, de vreme ce ridurile de la colțurile buzelor oricum se fac. Mai bine de rîs, decît e plîns, nu? A-l situa pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se ridică pe un moment de exuberanță. Glume, rîsete, dar și cîte o ironică înțepătură care îl avertizează pe spectator (și pe cititor deopotrivă) că lucrurile nu stau de fapt așa cum par. Cîte o încordare subită și fără justificare imediată, încruntările tot mai dese te pun pe gînduri. Dacă le treci cu vederea, nu ai decît să iei de bună agitația cu iz festiv. Nimeni, din cei ai casei, nu se îndoiește că profesorul va fi ales rector și asta, bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]