512 matches
-
voiau să intre ilegal, mai ales de când știau pe Costache arestat și numai pe mine în casă. Mă luptam cu ei singură, știind mai bine limba germană. Din fericire, nu numai nu cunoșteam simțimântul de frică, dar vederea lor mă îndârjea așa de grozav, încât îi speriam. Într-o zi, unul, îmbrâncind pe Maria, femeia din casă, intră după dânsa în camera mea de culcare împodobită cu broderii românești. „În această odaie vreau să locuiesc.“ „De n-ai bilet de încartiruire
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ai noștri, aflând abia peste 10 zile aceste știri însuflețitoare! Printre prizonieri, sunt și francezi; de unde au venit? [Desigur de la Salonic.]( Ibidem, p. 59. ) Czernin și von dem Bussche au devenit miniștri de afaceri străine în țările lor. Doi vrăjmași îndârjiți prin eșecul ce au avut în misiunea lor la noi, pe primul îl credeam, mai ales, vindicativ și pornit. arestarea doamnei alexandrina cantacuzino În dimineața de 22 decembrie mă pomenii cu Hartenstein, șeful poliției, însoțit de doi agenți civili. Înalt
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ordonanțe la spate, mergea până în capul bulevardului. Când el revenea, eu mă duceam. La întâlnire, întorceam capul și puneam cu ostentație manșonul la ochi. După câteva zile a înțeles intenția de a-i arăta aversiunea mea și surâdea, ceea ce mă îndârjea și mai mult. 1917 Astfel se sfârși acest trist 1916 și începu 1917, care nu ne aduse mai multă mângâiere, dar care mi se părea atunci că deschidea o eră nouă și că va curma existența de robie în care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a luat pălăria și a plecat, declarând că nu ia parte la o astfel de conspirație. Marghiloman spuse că, ju mătate țara fiind în puterea regelui și jumătate în a germanilor, nu se poate lua o hotărâre ca aceasta. Carp, îndârjit pentru înlocuire și Nenițescu, foarte violent, mai ales împotriva reginei. Tema lor era că Ionel ar fi cedat reginei și că dânsa ar fi pus pe rege să subscrie decretul de mobilizare într-un moment de inconștiență! Carp, convins că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se bucure de starea lui. Această întâlnire însă fusese una de reluare a legăturii. Andrei începuse să fie din nou interesat de Giulia. Apariția lui Bobo, siguranța Giuliei și mai ales refuzul ei de a rămâne la o bere îl îndârjiseră. După câteva zile, îi trimisese un mesaj care voia să-i amintească de vremurile în care ea îl căuta cu insistență: „Mai dă și tu un semn de viață“. Zogru însă nu era preocupat decât de Giulia. Uitase și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de la etajul zece, cel puțin. M-am aruncat. Vorba vine. Mai degrabă m-am lăsat să cad. Nu mai făcusem asta niciodată, așa că am aterizat un pic cam ridicol, pe spate. Dar n-aveam timp de studii estetice. Am pornit îndârjit spre bucătărie. Când am ajuns la vreun metru de ușa dormitorului am constatat că era închisă. Ah, ce obicei tâmpit aveam! Cine naiba mă pusese să o închid? M-am apropiat și am răsuflat ușurat. Spațiul dintre marginea ușii și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
solide care erau prinse între ele cu același dispozitiv artizanal pe undeva având și el un anume specific național care nu se descuia decât cu cheia aceea cu capăt triunghiular. Cotrobăi prin dulap și începu iarăși să arunce cu sudalme, îndârjit: "Băga-mi-aș picioarele în creierii mei dă papagal bou, care sunt io! Ce dreacu' oi fi făcut cu sticlele alea două dă la ofertă nu știu. Că dă două kile j'ma era tomnai bune. Să mă bați, să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
tare că refuz să mă internez În spital. Îmi ajungea cât văzusem din asemenea locuri. Medicina colonială, mai cu seamă cea de la tropice, e foarte empirică. Rosamund mi‑a spus: - Trebuie să te internezi! Dar când a văzut cât de Îndârjit eram, a coborât din nou ca să‑l cheme pe doctor de la telefonul proprietăresei. Locuia la cinci minute de noi. Fără să protesteze că fusese trezit din somn, mi‑a vârât o lanternă În gât și În ochi. Doi haidamaci În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
acela, capu-i deveni din ce în ca mai greu și simți că trebuie să se culce, să doarmă... În problema „umanitară” cu care-l însărcinase dimineață șeful, nu făcuse nici un pas înainte, nu realizase absolut nimic, ba poate îl îndârjise și mai mult pe omul acela. Simțea acum că nu se va putea face nimic. Se culcă în patul înalt și moale, în camera ceea unde candela arunca un sâmbure discret de lumină abia zărit și adormi. Târziu în noapte
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mulțumesc, le spuse. Tuturor. Se îmbrățișară strâns. Apoi Minette urcă scările. —Nu-mi vine să cred, zise Darcey încă șocată. —Poate că ar fi cazul să începem să credem, medită Tish. Nu înainte să mergem să vorbim cu el, se îndârji Darcey. Să îi băgăm mințile-n cap. Avea o figură atât de furioasă, încât Amelie chicoti nervos. Atâta timp cât nu ajungi să-i bagi și pumnul în gură. Arăți de parcă ai fi gata să-l pocnești. Poate că așa am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Yoshimoto Îl privi crunt pe Koheita. Lancea lui Koheita se repezi, lovindu-i flancul armurii. Însă platoșa era bine călită și rana superficială, făcându-l pe Yoshimoto să nu Își piardă speranța. — Mișelule! răcni Yoshimoto și reteză lancea. Koheita era Îndârjit. Aruncând ciotul, sări Înainte. Dar Yoshimoto se aruncă În genunchi și Îl lovi În picior cu sabia. Avea o lamă excelentă. Din gambiera de zale săriră scântei, iar rotula lui Koheita plesni ca o rodie, lăsând tibia dezgolită. Koheita căzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
apartamentul marelui preot se auzeau râsete sonore. Nu era deloc genul de primire la care se așteptaseră cei doi generali. Veniseră grăbiți să se alieze cu Hideyoshi și să-l lovească pe Mitsuhide. Ukon părea jignit, cu o expresie cam Îndârjită pe față, iar Sebei stătea posomorât. Arșița apăsătoare a verii le sporea nemulțumirea. De-acum, anotimpul ploios ar fi trebuit să se apropie de sfârșit, dar atmosfera era din ce În ce mai uscată. Pe cer, norii se mișcau Încoace și-ncolo, neliniștiți, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
în luările lui de poziție pe teme politice sau în alte felurite „chestiuni palpitante” care țin afișul, cum ar fi urgența reformei agrare și electorale. E, chiar dacă nu recunoaște, o fire pătimașă. Se aprinde repede și devine patetic sau se îndârjește, proferând vorbe tari. Evocând „scene din război”, descrie, în maniera lui agitată, impresionante fapte de bravură, dar, cum un oarecare umor nu-i lipsește, și unele întâmplări hazlii. De altfel, o rubrică a sa din „Evenimentul”, intitulată „De toate”, urmărea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
Omul-automat a devenit idealul și speranța! Cu cât vom fi mai „mașinali”, mai impersonali, cu atât vom deveni mai umani! Chiar dacă deseori acesta mai și simte, mai pune în cumpănă, mai nuanțează, mai semnifică datele prin intermediul sensibilității, se duc lupte îndârjite pentru spulberarea interfeței emoționale, care „perturbă” obiectivitatea și exactitatea. În curând - se speră -, acest balast nu va mai fi. Ce fericire! Omul va gândi, ca și calculatoarele, prin regresiune și recursul la două valori: 0 și 1. Alternativele posibile nu
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nevoie să se creeze un sol de susținere și s-au făcut uriașe lucrări de terasament care au durat zece ani. Panta sfărâmicioasă a muntelui și inundațiile distrugeau construcția pe măsură ce se ridica. Peleșul pornea răzvrătirea izvoarelor: Într-adevăr, el se îndârji, se supără așa de tare, că se prefăcu într-un torent furios. Aruncă bucăți de stâncă mari cât casa, luă toate podurile, în sfârșit, se purtă întocmai ca un râuleț rău crescut. Scoborî în așa hal bieții faci, că începură
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Europa de la sfîrșitul secolului XX este oare pe cale să treacă de la statutul unei simple denumiri geografice la cel de entitate politică și culturală? Foarte multe indicii acreditează această teză. La sfîrșitul unui secol marcat pe bătrînul continent de o luptă îndîrjită între modelele politice totalitare și democrația liberală, destrămarea internă a blocului comunist din Europa de Est, care s-a produs după prăbușirea și discreditarea regimurilor fasciste, fac, ca pentru prima oară în istoria sa, Europa să vadă toate popoarele care o compun
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ansamblul numit societate civilă 157. Și este tocmai acest al doilea mod al sociabilității, negativ prin manifestări imediate dar pozitiv prin repercusiunile lui formative profesionale și morale (nu doar duce la perfecționarea aptitudinilor într-un domeniu sau altul ci și îndârjește caracterul), cel care conține germenul evoluției subiectului și a speciei. Rezistență, insistă autorul, "trezește toate facultățile omului"158. Cu cât mai stăruitoare este împotrivirea pe care trebuie să o înfrunte, cu atat mai fermă este dispoziția lui de a o
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
în asemenea momente. În disperare de cauză, delegații bisericii bizantine la Conciliul de la Florența din 1439 au fost de acord cu majoritatea termenilor Romei relativ la reunificare și a avut loc o unire temporară. Acordul acesta a stîrnit însă o reacție îndîrjită în toată lumea ortodoxă, așa că imperiul nu a obținut sprijinul occidental scontat. În aprilie 1453, cînd a început asediul otoman al Constantinopolului, doar regele Neapolului și o parte dintre genovezi au fost de acord să trimită ajutoare. Armata otomană a asediat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
forțele asupra Janinei le-a oferit rebelilor greci ocazia să repurteze primele lor victorii în Pelopones și în Rumelia. Deși cea mai mare parte a aliaților locali ai lui Ali l-au părăsit, el a reușit să opună o rezistență îndîrjită în orașul lui fortificat. În cele din urmă, în ianuarie 1822, agenții otomani au pus la cale asasinarea lui, iar capul i-a fost trimis la Constantinopol. Armata otomană era deci liberă să se ocupe de revolta grecilor. Mustafa Pașa
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
vedea în sursa „Someșan” nu altceva decât „un foarte harnic colaborator al Securității”. Așa-numita „hărnicie” ieșind din discuție (cum o demonstrează clar autorul cărții), rămâne în picioare întrebarea legată de resorturile acestor procurori conjuncturali. Ce a putut să-i îndârjească într-atât contra lui Nicolae Balotă ? Nici Gabriel Andreescu nu ajunge la un răspuns mulțumitor. „Cruzimea calificativelor”, încheie el, „șochează prin gratuitatea lor” (p. 125). Exact invers stau lucrurile cu Alexandru Paleologu, a cărui facondă mondenă („atracția succesului social”), coroborată
Cum se dezbate o carte ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3942_a_5267]
-
parte și de alta, sfinții stau așezați pe lavițe moldovenești, iar la picioarele lui Iisus se desfășoară focul Gheenei colorat în roșu aprins, în care plutesc sufletele păcătoase care nu au putut fi salvate de îngerii ce dau o luptă îndârjită cu diavolii și care prezintă păcatele păcătoșilor scrise pe suluri aruncate în balanța dreptății. Printre păcătoșii ce-și așteaptă rândul să fie aruncați în foc sunt și necredincioșii, reprezentați prin chipuri de turci, cărora Sfântul Apostol Pavel le arată infricoșătoarea
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
Pia Brînzeu Scriitorii au savurat dintotdeauna natura paradoxală a intertextualității. Pe de o parte, i-a îndârjit frecvent susținuta idee că toate textele noi nu sunt altceva decât reciclări ale celor vechi și, prin urmare, autorii lor pot fi oricând acuzați de plagiat. Pe de altă parte, le-a făcut plăcere să exploreze implicațiile pozitive ale intertextualității
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
la Timișoara - se înalță și astăzi încă semeață, ca și cu două veacuri și ceva în urmă, casa cu etaj și antresol (mezanin) care adăpostește pentru vecie, parcă, farmacia „La Sfânta Treime”. Clădirea poartă cu demnitate patina veacurilor, dar se-ndârjește să-și semneze actul de nemurire... Autorii cărții bilingve de nostalgică neuitare, tipărită în română și germană, dedicată activității farmaceutice din Ciacova („Zwei Jahrhunderte Apotheke in Tschakowa”) - Zoia Polverejan, farmacistă veterană a localității, cea care a slujit decenii de-a
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
cu sistemul comunist (cenzura i-a obstrucționat semnificativ), prezentă atât în atitudinea lor ca scriitori, cât și în comportamentul personajelor. Un realism psihologic incisiv, cu valențe sociale și politice ofensive, se orientează tematic spre obsesia adevărului. Nedreptățile sau falsele înțelegeri îndârjesc personajele lor, sensibilizate de suspiciune și vinovăție. Vladimir Beșleagă a devenit un scriitor incomod după 1970. Până atunci, în așteptarea unui timp prielnic pentru a-și afirma adevărata vocație (aceea de romancier preocupat de problemele grave ale existenței umane), a
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
a doua idee dominantă cât privește personalitatea lui Weininger o constituie ceea ce s-a numit ura de sine a evreului, judische Selbsthaß, fenomen deloc izolat, consonând cu antisemitismul epocii și aflându-și în Weininger un exponent cât se poate de îndârjit. El va opune puterea vieții, ultima fiind o valoare cum nu se poate mai evreiască și prin urmare una degradantă. Inferioritatea evreilor provine din caracterele lor feminine și din slăbiciunea eului lor, Weininger conferind astfel sensuri proprii vederilor unuia dintre
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]