361 matches
-
cerdac. Când mi s-a permis din nou să intru, Adela avea pala de păr așezată exact la locul ei, pe jumătatea stângă a frunții, și un alt capoțel, mai bogat în dantele și panglici, iar pe pat și la îndemîna ei, o oglindă ovală cu mâner. Făcea sforțări să pară veselă, să-mi zâmbească și îmi cerea scuze că m-a "speriat" și că mă "plictisește". La șase seara, termometrul înnebunise! Eram zăpăcit de spaimă, de inaniție, de nicotină. Redusă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a șobolanilor norvegieni și a celor de acoperiș din case, ferme și depozite de marfă”. Nu eram sigur dacă sînt norvegian sau de acoperiș, deși se pare că nu avea nici cea mai mică importanță. „A nu se păstra la Îndemîna copiilor și a animalelor de companie”. Cuvinte cît se poate de crude pentru cineva care Își imaginase, fie doar și pentru foarte scurt răstimp, că ar putea fi și una și alta. Muream, ca și Peewee, Însă mai lent, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
dărui o cravată. Într-o zi, Felix se auzi strigat nerăbdător de glasul Otiliei. - Felix, Felix, vino mai repede, că mă grăbesc! Văzu pe Otilia în trăsura cu doi cai albi, care era închiriată de Pascalopol, și ședea oricând la îndemîna ei, agitând un pachețel cu mâna. Felix alergă intrigat și descoperi că fata avea în mână un pachet de ciocolată fină. - Rupe din el... nu tot... nu tot!Apoi Otilia începu să ronțăie cealaltă jumătate și porni iar cu trăsura
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
că noi trăim pe Lună?!... La romanul ăsta am muncit trei ani. Înainte de-a-l aduce, l-am refăcut de cîteva ori. Numai că, spre deosebire de film, romanul e al tău, și va sta mereu pe un raft de bibliotecă, la îndemîna cititorului. De-aceea arta scrisului n-o să moară; creatorul are șansa comunicării directe, permanente și nemijlocite. Nu zic să nu scrii scenarii, dar... Lumea filmului! pufnește redactorul exasperat. Acolo, jocurile le fac regizorii; voi, scenariștii, sunteți... rezerve! Gata, moldovene, succes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
de stimă și însemnător. Dar Mustafa nu izbuti să adune pe pământ valahian decât o trupă de 500 de oameni, și fiindcă cu atâta nici putea să esecute ceva de-a cătarea, nici putea să realizeze de unde era de-a îndemîna și cu succes atragerea altor turci în partidul său, de aceea trecu cu Djuneid din Valachia peste Tracia în Thessalia unde spera să afle un ajutor mai spornic și o participare mai repede din partea populației și unde într-adevăr se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e în realitate decât transportul mărfurilor de la un loc la altul, zice contele Verri (Meditazioni sulla economia politica). El operează împărțeala sau distribuțiunea acestor mărfuri la negustorii de detaliu cari se aprovizionează la el. Industria care pune un product la îndemîna celui ce are a-l consuma. Funcțiunea comerțului, chipul său de-a concurge la producțiune este a deplasa, a transporta lucrurile, a le pune la-ndemîna oricui are trebuință. Nu realitatea funcțiunii o contest, a fost foarte util semnalată și foarte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trei modalități, numai că aici ordinea lor crescătoare e alta: judecată, raționament, concept. Cel mai greu, în cultură, este să ajungi la concept, și doar opera câtorva mari a atins, în istoria culturii, treapta conceptului. Judecata, în schimb, este la îndemîna oricui. În cultură, ea dă tot ce e critic și critică. Uneori, judecata poate atinge formele cele mai înalte, poate atinge de pildă nivelul Călinescu, dar tot judecată rămâne. În filozofie, moraliștii francezi, Nietzsche, Cioran rămân toți la nivelul judecății
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spiritul românesc în cumpătul vremii", după ce, prin Eminescu sau Goethe, propusese oricărui tânăr cultural un model de universalitate și de meditație în absolut. În mod paradoxal, tocmai el, care ne-a certat pentru superficialitate și ne-trebnicie, a generat teme la îndemîna oricui și, în mod obiectiv, s-a plasat în situația de a putea fi invocat de toți aceia care flecăreau apăsând pe o coardă facilă și cu sunet bine verificat. Această revendicare a lui Noica, din două direcții diferite, a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dintre voi pare să se petreacă o nouă redresare, adică o nouă recuperare a temeiului." Seara, în camera lui Noica, este în discuție studiul lui Sorel despre Faptul istoric în perspectiva logicii. Aproape patruzeci de pagini dense, nu foarte la îndemîna cuiva nefamiliarizat cu lucrările de logică. Noica le citise în două ore, mișcîndu-se în ele cu ușurința și grația pe care le are când hermeneutizează un basm sau un dialog din Platon. Are în mână patru pagini de note cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu ardoare ca oricine mă deranja să moară pe loc În chinuri atroce, și destul de plin de mine Însumi pentru a mă convinge că născocisem, doar pentru folosul meu exclusiv, arta de a minți, o artă care nu era la Îndemîna primului venit, dovadă faptul că: tata era incapabil de așa ceva. Detesta minciuna. Revine asupra acestui lucru În fiecare dintre cărțile lui. Deschid una și citesc: „Tatăl meu nu mințea niciodată. De la el am luat această prețioasă pasiune pentru adevăr. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mai fiu nicăieri și în primul rând în mine! Ca într-un delir de absență, să mă suprim în toate și să mă sting, centrifugal mie. Omul este drumul cel mai scurt între viață și moarte. Moartea este sublimul la îndemîna fiecăruia. Cele mai crâncene dureri și halucinațiile de groază cele mai crude nu mi-au lăsat un dezgust comparabil celui ce urmează despărțirii de un grup de oameni pe care îi urăști sau pe care îi iubești. Ai fost sau
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mi-a dispărut cea de timp? Mă vor zidi Într-un perete al realității, exact ca mîna cea albă din restaurant. Din fericire, lumea cealaltă se afla În siguranță. Poate că am făcut bine că alesesem un taxi - vehicul la Îndemîna oricui. Am ajuns pe o stradă cu autobuze și am coborît din taxi În fața unui telefon public. Nu mi-a mai rămas decît numărul de telefon. Dacă nu voi fi cu băgare de seama, mi se va Întîmpla exact același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de Pangratty, nederanjîndu-l și în același timp neslăbindu-l din ochi. Prințul ăsta aviator era o figură mult prea importantă pentru jocul ce se desfășura pe marele cîmp de înfruntare a intereselor care era noua Românie. Nu era chiar la îndemîna oricui să fie un aristocrat veritabil, os domnesc certificat, și în același timp să reușești să fii agreat in cele mai intransigente cercuri socialiste. Dumnealui era cum s-ar spune un "prinț roșu", fusese prieten apropiat cu răposatul Gheorghiu, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
parcă noi n-am fost ca ei, energici, înflăcărați, naivi, de o sfîntă naivitate, care, din păcate, s-a pierdut în rutină, în moara politicii, domnule" acesta putea fi un răspuns pe care singur și-l închipuia, un răspuns la îndemîna oricărui general ori înalt demnitar, un răspuns pe care nu voia să-li audă și de aceea nici nu pusese o întrebare potrivită nimănui dintre cei aflați pe lista lui Leonard Bîlbîie. Basarab Cantacuzino era altfel și el știa de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
el era hotărît să se ducă la vasul acela. GÎndul de a-și regăsi părinții, de a se preda japonezilor, chiar și gîndul de a găsi ceva de mîncare nu mai Însemnau nimic acum, cînd cargoul era, În sfîrșit, la Îndemîna lui. Timp de două zile, Jim rătăcise de-a lungul falezei din Shanghai. După ce fusese descoperit de patrula japoneză, o pornise spre Bund. Singura lui speranță de a-și vedea din nou părinții era să-i găsească pe vreunul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
spune: “Și dacă ar fi luminată poroncă,... acel adaos ce s-au făcut... de cătră dughengii să să surpe și să rămâie hudița deschisă... lucru trebuincios și de folosul orașului,... una pentru întâmplare de foc, al doile pentru lesnire și îndemâna mahalalii a veni la târgu”. --Apoi, dragule, Biserica Catolică a împresurat și locul lui Locman gerahul (chirurgul n.n). În urma plângerii “gerahului”, la 2 mai 1777, Grigorie Alexandru Ghica voievod scrie: “Deci domnia mea... întărim lui Locman gerah... a-și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
smoc de iarbă verde, cîte-o rădăcină alburie și răzlețită ori cîte-o frunză ruginie de ferigă crescută În piatră; nu, ăsta nu mai era vis! Soarele acela secționat de umbra liniilor din bolta arcadelor, feriga, iarba, mușchiul de vegetație, toate la Îndemîna lui, nu, Într-adevăr, nu puteau fi În vis! Pentru că poți visa cerul, apa, focul, poți visa un bărbat și o femeie sau doar o femeie, poți visa un vis În trezie sau un vis În vis, dar În nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cu ea, ci cu opinia publică, cu numărul de alegători. Tipul de bunuri și servicii oferite de sectorul public diferă foarte mult de cel privat. Cele oferite de sectorul privat au în vedere cererea pieței și vor fi numai la îndemîna celor care au bani să le cumpere, în timp ce bunurile publice pot fi la îndemîna oricui, chiar dacă nu se plătește în mod direct pentru ele. Ei bine, decizia dacă un anume serviciu să fie furnizat de guvern sau de companii private
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
servicii oferite de sectorul public diferă foarte mult de cel privat. Cele oferite de sectorul privat au în vedere cererea pieței și vor fi numai la îndemîna celor care au bani să le cumpere, în timp ce bunurile publice pot fi la îndemîna oricui, chiar dacă nu se plătește în mod direct pentru ele. Ei bine, decizia dacă un anume serviciu să fie furnizat de guvern sau de companii private, modul de plată, precum și reglementarea sau controlul prestării serviciului este o decizie de politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
țara mai mare sau mai mica, și că în cele din urmă trebuie să părăsească forțat această viață. Dar de ce ar fi mai actuală meditația asupra condiției scriitorului decât a omului în general? Pentru că scriitorul folosește cuvântul, care e la îndemîna tuturor, în timp ce bisturiul nu e decât la îndemîna medicului, iar rigla de calcul la aceea a specialistului. Un muncitor poate exclama cu mândrie atunci când condiția lui în profesiune poate fi amenințată: nimeni nu-mi poate lua ciocanul din mînă! în timp ce
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
în cele din urmă trebuie să părăsească forțat această viață. Dar de ce ar fi mai actuală meditația asupra condiției scriitorului decât a omului în general? Pentru că scriitorul folosește cuvântul, care e la îndemîna tuturor, în timp ce bisturiul nu e decât la îndemîna medicului, iar rigla de calcul la aceea a specialistului. Un muncitor poate exclama cu mândrie atunci când condiția lui în profesiune poate fi amenințată: nimeni nu-mi poate lua ciocanul din mînă! în timp ce un scriitor poate el să exclame cu aceeași
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Mai avea Mini și plăcuta destoinicie să se știe bucura de darurile veacului în care trăia. Prețuia acea trecere de ani înapoia existenței ei și munca cugetului omenesc care îi procurau putința să trăiască acum, când atâtea progrese stau la îndemîna fiecăruia și când presimțim pe toate cele care sunt în mers. In aparatul ei multiplu do simțire, existau pesemne urme de recunoștință pentru truda celor care urniseră anevoie nivelurile vieței spirituale și practice până la civilizația de acum. Izvorul limpede al
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de armonie, demn de ardoare, necunoscut și incomensurabil, le punea cu generozitate la dispoziția, ei dis-de-dimineață. Cum însă acel spirit suprem de armonie universală locuia în ținuturi ale timpului în spațiu, care încă nu-i fuseseră cu bunăvoință puse la îndemîna, Mini credea că în ținutul propriului tău suflet poți adăposti o întruchipare fericită, în care să recunoști și să iubești marile calități de coordonare și armonie, care fac ca universul să plutească sigur și fericit. Cu un surâs pe care
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
metodele și mijloacele de a curma viața au devenit atât de perfecționate și atât la îndemână. În schimb, pentru a convinge pe cineva că viața, așa cum este ea, este un joc care merită să fie jucat până la capăt, ai la îndemână argumente din ce în ce mai puține și mai sărace. Bineînțeles! Toate argumentele le am eu. Chintă royală la as de treflă! Nici o cacialma nu mă poate face să cedez, pentru că știu că eu am cărți mai bune, chiar fără să le cunosc pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
au gîndit că Arsenalele ar fi un soi de organizație antiguvernamentală clandestină care prin simpla ei prezență i-ar ocroti de orice rău. Însă treptat și-au dat seama că Arsenalele nu se amestecă în viața dinastiei Isherienilor. Era la îndemîna fiecărui individ ori grup de indivizi să-și salveze propria viață. Ideea era că individul va învăța să se apere singur și că în cele din urmă forțele care în mod normal ar încerca să-l înrobească ar fi ținute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]