1,549 matches
-
să vorbească din nou: — Hei. — Ce? — Cât am stat aici, ți-ai spus vreo clipă iubita mea nu are chiloți pe ea? — Nu, sigur că nu, am zis, apoi, după o secundă: Păi, depinde. Care-i răspunsul corect? Clio își îndesă mâinile mai adânc sub genunchi și se uită în altă parte ca să nu-i pot citi expresia feței. — Nu-ți dau nici un indiciu, zise ea. 13 Toți îngerii vin <<Apel>> Răspunzi? — Alo? Legătura era cumplit de proastă; se întrerupea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Am glumit. Te iau peste picior. Am încuviințat. Încerca să fie amabilă și eu mă simțeam și mai prost ca înainte. Scout puse plasa cu mâncare în rucsacul ei, apoi începu să lege laptopul lui Nimeni în spate. Eu am îndesat în rucsacul meu hainele pe care le purtase ea, l-am pus pe umeri și-am ridicat cușca lui Ian, uitându-mă înăuntru să mă conving că motanul era în ordine. Doi ochi întredeschiși și-o față roșcovană bosumflată se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
știam că avem o hartă. — Ei bine, ăsta-i motivul pentru care eu sunt ghidul și tu ești cel care pune întrebări, dulceață. — Ești cam dificilă uneori, știi asta? — Liniște, acum. Ne-am dat jos hainele voluminoase și le-am îndesat în rucsacuri. Apoi, am folosit două bucăți lungi de sfoară ca să ne legăm clapetele rucsacurile de partea din spate a curelelor, așa încât să le tragem prin tunel, după noi pe măsură ce ne târam. Scout scoase niște bandă adezivă ca să-și prindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
gândindu-se o clipă. — Ești sigur că ai scris totul cu ea? Am încuviințat. — Am scris ore în șir. N-am apucat să adorm decât la... Acum cât e ceasul? — Opt. — Am dormit trei ore. — Ei bine, zise doctorul și îndesă pensula într-un buzunar interior. Va trebui să-ți ajungă. Adu paharul cu tine. Va trebui să mai încerci să-l bei pe Orpheus. — Orpheus? — Ambarcațiunea noastră, explică doctorul, ridicându-se în picioare. Du-te la baie și strânge-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mai pun alte întrebări. Comenzile ambarcațiunii se aflau pe puntea superioară, care funcționa și ca acoperiș al cabinei. Scout era acolo sus, întinsă pe un prosop cu ochelari de soare la ochi și în pantaloni scurți, cu bluza ridicată și îndesată sub sutien. Se ridică în coate când noi urcarăm scările, apoi își trase încet ochelarii pe nas în jos ca să se uite la mine în acea cămașă havaiană și cu pălărie pe cap. — Salut, am spus, fluturând năuc din mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
noi o să fim aici, pregătiți. E isteț, am spus, poate mie însumi. Parcă... parcă ar fi așteptat să mă arunce peste bord. — Rechinul ludovician nu-i decât o mare și proastă mașinărie de mâncat. Fidorous își culese șapca și o îndesă la loc, peste claia sa de păr grizonant. — A atacat barca și tu stăteai aproape de margine, atâta tot. Am încuviințat, uitându-mă la mare. — Și ești absolut sigur că mașinăria aia de mâncat mare și proastă nu ne poate prinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Dă-mi notițele lui Eric, alea pe care le-ai găsit în dormitor. I-am dat punga cu fragmente. Îmi tremurau mâinile și nu reușeam să dezlipesc banda adezivă și să desfac vederea din folia de plastic impermeabilă, așa că am îndesat pachețelul în buzunarul de la spate al pantalonilor scurți. M-am cățărat prin cabina înclinată către ușă. — Eric, întinse Scout mâna și mă prinse de braț. Era ceva în felul în care-mi rosti numele, ceva ce eu eram prea distras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Avea în mână supracoperta cu mesajul secret pe care o găsisem în camera Primului Eric Sanderson. — Mă tem că chiar nu știu. — Băieți, se auzi vocea lui Scout din cabină. Ar fi bine să veniți și să vedeți asta. Am îndesat vederea în buzunarul de la spate. În cabină, Scout reușise să deschidă trapa și ședea pe margine, cu picioarele atârnând în gaură. — Cum arată? am întrebat. Scout ridică privirea. — Nu prea bine. Nu prea bine, cum ar fi...? — Cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
încercat să mă ridic cu totul din apă pe peretele frânt de carenă. Scout, cu masca de scafandru pe față, ieși la suprafața apei și făcu din mână, scoțând din gură tubul de oxigen. — Hei, făcu ea, rânjind. — Iisuse. Am îndesat imaginea în buzunarul de la spate, râzând și lăsându-mă să alunec de pe carenă în apă, spre ea. Scout râse și ea, dându-și jos masca de scafandru și înotând spre mine. Am prins-o și ea mă prinse pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
aici? îi arăt eu sexul lățit pe pagină. Fluieră ca un puștan obraznic: Păi vede-n tine și cerul, și lutul. Are "suflet de hingher și de cioclu". E gata să mă-nhațe. Linia e un cîrlig, un... Magda U., îndesată de lecturi cum e, știe că-l citez pe Mateiu I. Caragiale. Ce spune despre Pîrgu. Dacă te-a enervat atîta, cea dintîi și cea mai bună soluție e să-i interzici să te folosească. Scurt, la telefon. N-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
căsnicii. Soțul mizantrop le acceptă fără chef mare, dar le acceptă. I-i lene să și le caute. E mai comod să fie programat de nevastă. Fetele sînt gata despuiate, ba și verificate sanitar. Holda își îndeplinește cu vîrf și îndesat misiunea de-a livra sex. Nonconformista profă le luminează pe studente ce privilegiu e să te iubești cu profesorul Lerești. A scris așa de frumos despre Camil! Sau cu prorectorul specialist în formarea limbii! Astfel de derapaje morale universitare sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ar fi murit. S-au narat circumstanțe spăimoase: cap spart, crieri facăluiți, sînge șiroind pe teancurile de reviste din care și-ar fi făcut culcușul de boem. Vestea m-a mîhnit. Numai că Dumbravă, c-o șepcuță roșie McDonald's îndesată pe cap, s-a ivit în sala de lectură, deloc mort. Știam că-l "regulaseră", ca să uzez de codul Ipistatului din Caragiale. Niciodată nu pot să fiu destul de mort ca să nu viu la bibliotecă". I-am spus că aștept cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
spere în nimic". Tano își vîră fruntea în palma mea, ca și cum mi-ar spune: "Io te mîngîi pe tine, muiere, nu tu pe mine". Simte cînd ceva mă apasă. Mîncăm, Iordanco? Îmi pivotează în jur, împingîndu-mă spre frigider și-și îndeasă capul înăuntru, de cum deschid ușa. Zece chestii nu-mi plac la tine, Tano. Unu, îți bagi nasul în frigider... Ca să mi-l mențin rece. Doi. Îl urăști pe Mișu Negrițoiu... Dacă toată ziua îngroapă și dezgroapă... La trei, mă face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la Primărie și traversă Calea Călărașilor, sărind peste cablul electric al tramvaielor direct la căsoaia Mioarei Alimentară. Boarfele au umplut curtea și, pentru că bocceaua nu se mai termina, unele țoale au fost atârnate în castan, în dudul din fundul grădinii, îndesate în pod, în beci, în tunelurile de pe vremea turcilor, de sub strada care traversa orașul de la nord la sud, iar ultimele mărunțișuri în clopotnița Bisericii "Sfinții Constantin și Elena". Baba se culcă pe pământ, își pocni genunchii uscați, iar încheieturile degetelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
din spitale V ouă care ne permiteți să viețuim prin bunăvoința și râvna voastră, Ave! N-am fi nimic fără voi, celebrelor astre! De soartă proscrise, nemuriți indecent prin W.C.-uri, bucătării de spitale, salubre subsoluri cu rafturi frumos lucitoare, îndesate cu morți și resturi din porții de la masa de prânz, de la masa de seară, cu grijă păstrate pentru schimbul de tură, ciozvârte din buturi de porc, tone de ceai rămase de la băloșii bolnavi, sute și sute de pâini mușcate puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe internet, tot internet-ul orașului era mai viguros, pentru că ștergea violent prin mizeria impusă orice informație străină de spiritul de turmă al brăileanului pentru care valul noului însemna termopane la cavouri. Și cum magazinele de materiale de construcții erau îndesate pe metru pătrat, cu marfa expusă pe trotuar, ca mesele cafenelelor pe Champs Élysées, nu puteai, ieșind din cârciumă, în drum spre piață, trecând pe la farmacie și second-hand, să nu cumperi și un sac de adeziv alb pentru zile negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Chirilă și Halipa mergeau alături de Ondina cu păr albastru, acum gri în apele fluviului inundat de noapte. Intrară într-o piață în care se găseau pești înfipți în cârlige. Li s-a întins o plasă în care fata i-a îndesat toți peștii pedepsiți. Mâncați-i cu bine pentru că au făcut rău! le spuse. Și frații lipoveni au mulțumit cu câte un sărut și cu plasa plină băteau apa cu picioarele precum fetusul în pântecul mamei. În rada portului, macaralele-portal încărcau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
adaptat o mască de la un trântor mort în ceara stupului luna trecută. I-au ars cu flăcări magice toată gelatina-creier, i-au înțepat cei treisprezece mii de ochi cât să vadă moșul și pe partea cealaltă a Pământului. I-au îndesat masca pe cap și i-au lipit-o cu saliva lor vrăjită. Proful mișca din cap ca și cum ar aproba perfecțiunea asemănării. Și-și luă zborul. Ateriză pe o palmă. Își frecă lăbuțele supărat și ridică ochii. Uriașe cât cerul, treisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
îi spusei. Tu ești Baptiste Bordave, eu sunt Olaf Sildur. Mă pătrundeam de această nouă legitimitate. Olaf Sildur: îmi plăcea mai mult decât Baptiste Bordave. Câștigam la schimbul acesta. Pe alte planuri, aș avea de câștigat? Incertitudinea mă excita. Am îndesat într-o valiză banală câteva haine apoi am privit cu atenție mortul: nimic nu permitea să te îndoiești că era Baptiste Bordave. Nimic, în afara unei anchete, desigur, dar nu ar exista nici un motiv să se facă vreo anchetă în legătură cu bietul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
indicat să iasă afară pentru că Vizanti, orbit de furie, a mușcat-o până și pe imensa Marțolea, iar vaca bunicilor nici nu l-a Împuns măcar, dar bunica Ileana i-a dat cu o jordie de cheltuială, cu vârf și-ndesat! Bunicul Ghiorghi a zis cu un glas de mare șef al familiei: Ămâia mătii, Vizanti, te-ai făcut rău de crapă chelea pe tine! Lasă-l Ileanî, gata! Și pe când bunica Ileana bucătărea În chiler, bunicul Ghiorghi fura o bucată
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
greu pentru amândoi, aproape ajunseseră la final când Rozalița urmărind cum „Învață” Valerică și dumirindu-se cam cine sunt Învățătorii Vizanti și Ipsilanti, a găsit cel mai nimerit prilej de a-și lua revanșa și a plăti cu vârf și-ndesat pentru ofensa adusă de verișorul său: Da ce scris i-aista! Ha, ha, ha! Ia să le zici tu Învățătorilor tăi, Vizanti și Ipsilanti că-s niște animale proste care nu știu cum se scriu literele de mână!! Victor n-a gustat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
se bușește de scoarța / celebrală [sic], ca pe copaci, unde caută păduchii care / le-au luat idei din fire aruncându-și opiniile în aer și / eu le prind căpătând greutate și adâncindu-se când ei sar / pe mine și mă îndeasă: astfel ajung să îi cunosc și îi / recitesc ca pe o rugăciune, de câte ori sunt atacat, și scap. / Apoi îmi pun câinele în plasă și-l las să vâneze tot ce pare / că mă atacă. Într-un moment de neatenție javra
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pe nări îl podidește borșul și lumea îngheață. Doamna Eliza reacționează imbecil: Care ești, mă? Cine-i asasinul? Atît "asasinul", cît și gașca o rup la fugă și în cîteva secunde au dispărut. Sora medicală își intră în rol și îndeasă dopuri de vată în nările grangurului, îl șterge cu alcool și directoarea leșină teatral. Secretarul lui Pantelimon s-a dus după alt costum, altă cămașă și altă cravată. Profesorul de sport anunță la microfon că domnul Pantelimon a avut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mai vioaie și făcea cam toate treburile casei. Catincoo, strigă moșul spre babă. Ce vrei? Vino să mă îmbraci. Mă duc să curăț zăpada. Baba vine cuminte, îi ține pantalonii, îi pune ciorapii și toate cele, iar la urmă îi îndeasă cușma pe cap, peste urechi. Să-mi faci un vin fiert și să mi-l aduci acolo. Cu scorțișoară? Da. Și cu cuișoare? Da. Ilarion iese pe trotuarul îngust din fața casei, alunecă și cade în fund. Catincooo! Ce vrei? iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Am eu un dar de la Dumnezeu și un noroc chior. Nu fi așa de sigur. Saveta își băga mîna în otava din căruță, o mirosea, o lipea de față, închidea ochii și visa. Bulhac umplea în ăst timp sacul, îl îndesa cu piciorul, aruncînd priviri spre femeia aceea cu un corp frumos, cu pielea albă și cu dinți de om negru. Nervii erau suprasolicitați, mușchii încordați și Gheorghe s-a transformat într-o bombă de terorist din vremurile noastre. Otava se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]