433 matches
-
Viena, în 14 iuniu 1871 Pentru comitet: ca mai sus APEL Cătră junele române Surorilor! A venit momentul ca junimea română să manifesteze conștiința unității sale naționale; a venit momentul ca junimea română să o zică în fața lumei că e îndestul matură spre a-și cunoaște chemarea sa socială în Orientul Europei. Au trecut timpurile fierului; au trecut era puterei brute: pe stindardul junimei române este azi numai una deviză: cultura. Cu ocaziunea serbării întru memoria lui Ștefan cel Mare, junimea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Rugăm deodat stimatele redacțiuni române de a sprijini cauza serbării. Comitetul 48. R: V. Bumbac Vice-președinte Ioan Slavici. secretar; A: Vice-președinte, V. Bumbac m. p. secretar, Ioan Slavici m. p. 49. R: manifeste 50. R: o. lipsește 51. R: națiunea română e îndestul de matură. 52. R: sa, lipsește 53. R: este numai un cuvânt 54. R: junimea română academică, și cu ea lipsește 55. R; o espresiune unanimă, 56. R: d-a se 57. R: actul, mai repețim, trebuie să fie produs
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
băut ni se pare lesne de realizat, canalizarea orașului Cernăuți ar prezenta, din contra, atâtea greutăți tecnice de realizare încît [se] mai poate ca foloasele aduse să nu corespundă cu sacrificiile făcute. Se va putea crea oare raza de apă îndestul de puternică ca să hrănească canalele de curățenie ale unui oraș care e atât de sus asupra nivelului râurilor din apropiere? Îndealtfel insalubritatea acelui oraș e desigur de atribuit mai mult unui soi oarecare de locuitori și lipsei private de îngrijire
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prin care se statornicesc interdicții precum: -a nu-i îndatora mai mult la dijmă pe locuitori decât „după obicei”; -câte case de țigani vor fi pe moșie să lucreze numai câte 20 zile boierescul, „având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor fără a fi supărați de dijmă”; era o situație relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile știute, până va fi desființată robia pe moșiile statului, în 1844, iar pe cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nici un scutelnic. Cu un an în urmă însă, respectiv în 1815, în publicațiile ce se fac privind scoaterea la vânzare prin mezat a moșiei Drăgăneștilor scrie negru pe alb că „e sat de 150 gospodari, cu câmp și pădure, fânaț îndestul, cu mori în apa Bârladului cu meșteșugu nemțesc” (subl. n.), deci sat mare, puternic atât din punct de vedere economic, cât și demografic, ca apoi, un an mai târziu, să apară cu un infim număr de birnici, 16, o diferență
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
principale cursuri de apă, Bârladul și Siretul, cu afluenții lor din zonă. Ar fi și acesta un temei de a considera că locuitorii practicau o agricultură extensivă. În secolul al XIX-lea, satele noastre erau menționate ca având încă „loc îndestul”, criteriu ce justifică, prin el însuși, statornicia și continuitatea locuitorilor de aici. Existența unei structuri stabile a spațiului stăpânit, compartimentat astfel încât să corespundă și nevoilor și potențialului economic, e o dovadă în plus a practicării agriculturii ca ramură economică cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lăcuitorii de pe acea moșie au să ni lucreze zilili boierescului după cum ne vom putea învoi cu dânșii [...] și câte case de țigani vor fi pe moșie au să ni lucreze câte doauăzăci zili boierescul, având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor, fără a fi supărați de dijmă”, obligație de care nu erau scutiți țăranii clăcași. Târziu și sporadic ne este semnalată documentar prezența robilor țigani și la Torcești, cum ar fi zapisul din 18 mai 1732, prin care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
percepție este legată de victimizare: 7% dintre cei care au fost victime în mică măsură consideră că nu sunt respectați de învățător, ca și 21% dintre supravictimizați. Nu e o distrugere, ci o erodare a încrederii într-un adult nu îndestul de protector, atunci când se repetă victimizările. Dimpotrivă, putem vorbi de o distrugere a legăturii cu colegii și a sentimentului de securitate când sporesc microviolențele. Tabelul 12. Perceperea respectului între colegi în funcție de victimizări și supravictimizări la elevii din ciclul 3 al
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
19 Acest lucru permite evitarea unui blocaj defensiv, legat de rușinea de a fi fost victimă. 20 Nu există aici, evident, nici o animozitate personală. De altfel, am cosemnat o lucrare alături de Marie Choquet (Baudry, Blaya, Choquet, Pommereau, 2001), ceea ce dovedește îndestul că și în divergență se poate lucra în comun. * Centrul Regional de Informații pentru Tineret (n.trad.). 21 Îi mulțumesc lui Rodolphe Thiebaut de la ISPED pentru lecția oferită în această privință. 22 Cf. infra o discuție despre definirea tulburărilor de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
se Întâmplă și cu detractorii oracolului. Ei regretă În fond enigmele, alegoriile, metaforele oracolului, care nu erau altceva decât răsfrângeri și aberații proprii naturii spiritelor noastre muritoare și facultății noastre imaginative șto phantastikonț. Mai târziu, dacă nu izbutesc să cunoască Îndestul cauza schimbării șmetaboléț, Îl părăsesc pe Zeu, se iau de el În loc să ne atace pe noi și să se ia de ei Înșiși ca niște proști ce sunt, incapabili să Înțeleagă rațional cugetarea șdianoiaț Zeului. DESPRE PĂRĂSIREA ORACOLELORTC "DESPRE PĂRĂSIREA
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și vite, dar puțin loc pentru culturi agricole. Este interesant de consemnat faptul că, numai cu 13 ani mai târziu, în anul 1816, satul apare cu o parte de teren donat din moșia răzeșească, cu vii și loc de hrană îndestul, respectiv terenul de la hotarul satelor Oțelești și Antohești, teren ce se întinde până la Râpa Rotarului. Între moșiile satelor învecinate se aflau hotarele, marcate cu pietre de hotar, care erau niște grămezi de pământ împrejmuite cu gard rotund de nuiele sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
speră să rămână în istorie cu atacuri subterane !! întreb: "în ce pom cu multe roade nu se aruncă cu ceva?" sau "Neputând să te ajungă crezi c-or vrea să te admire ?" (M. Eminescu) în cartea TVV 15... explozia... (lăudată îndestul) am demonstrat că în centrul curentului cultural informațional, de la Vaslui, unic și irepetabil, Grupul nostru de presă a fost făclie și purtător de cuvânt. Poate fi mândrie mai mare? Vor veni alții puși numai pe câștig și vor accentua concurența
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
un bulb de ochiul-boului; luna e „bulboasă”, un adjectiv care semnifică grăsimea, dar care sugerează „bulbul”, pentru că imaginea vizuală e un lucru complex. Deprinsă cu jocurile primejdioase, ale autoanalizei, Sylvia Plath detectează foarte de timpuriu cauza nefericirii sale: nu gândește Îndestul de liber, nu e capabilă să producă suficiente imagini originale. Se visează, de la optsprezece ani, scriitoare, dar știe, totodată, că nu e capabilă să se sustragă clișeelor, că nu poate fi suficient de originală. Mania de a se refugia În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
lor mame . S-au gândit ei la aceasta?” Iar pentru că în urma „Profilurilor” publica te s -au născut multe nemulțumiri din partea portretizatelor, la 21 noiembrie într-un auto-interviu, însăși Maria N. de la Banca scria: „În urma acestui interviu care a dovedit, cred îndestul, nemulțumirea ce exprimă subiectele profilurilor, rugăm pe Maria N. de la Banca, să ne dea adevăratul său nume, măcar pentru cunoștința redacției noastre.” S-a dovedit ulterior că cea care semna Maria N. de la Banca nu era altcineva decât cel care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
valoare literară pe lângă valoarea lor scenică. 3. Ca lucrările de critică literară să ajute la î ndrumarea și însănătoșirea creațiunilor literare românești . 4. Ca lucrarea de pictură, sau sculptură, să fie expusă într-un salon oficial, sau într-un local îndestul de accesibil publicului pentru a putea fi judecată de oriș icine. 5. Ca lucrarea muzicală să fie o lucrare supe rioa ră ca idee și concepție, de preferință inspirată de specificul sufletului românesc și să fi fost executată într un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Vezi ce plină de toane îi este bătrînețea. Puținul ce am putut observa despre asta nu-i neînsemnat; totdeauna a iubit-o pe sora noastră mai mult, si cu cît de puțină judecată a izgonit-o acum este vădit prea îndestul. REGAN: E slăbiciunea vîrstei, desi totdeauna numai prea puțin s-a cunoscut pe el însuși. GONERIL: În cel mai bun și mai teafăr timp al lui, n-a fost decît un pripit; de aceea trebuie să ne-așteptăm de la vîrsta
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
determinat istoric, social și medical, și de contribuitățile acestui conținut. Sub un anumit aspect, amândouă lucrările cu contribuit al definitivarea locului pe care psihiatria românească încearcă să-l câștige nu numai în opinia publică, dar și în cea mondială. Sunt îndestul de cunoscute neîncrederea și chiar lipsa de interes cu care se întâmpină studiile psihiatrice, nu numai de lumea profană, nu numai de lumea cultă până la un punct, ci chiar de studenții în medicină și de mulți medici"120. Pentru Zosin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
-și Delta Dunării și Dobrogea), Grecia, cu insulele aferente, Ungaria, Țarigradul, cu Rumelia, țărmurile asiatice ale Bosforului, ale Mării Marmara și Dardanelelor, peninsula Galipoli, insula Tenedos. Constatat este zice poetul că această carte a d-lui Danilevski este o copie îndestul de credincioasă a opiniunii publice din Rusia și că ideile dezvoltate în ea nu sunt visurile unui filozof, ci idealul istoric al uriașei puteri de la nord."29 Eminescu atrage atenția românilor și Occidentului, în 1876, că năzuințele expansioniste rusești nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mult de istoria Occidentului. Câteodată ar trebui cel puțin să ni se pară că suntem o muchie de despărțire între două lumi cu totul deosebite și că este în interesul nostru de a cunoaște amândouă lumile acestea. Occidentul îl cunoaștem îndestul. Misiunea sa în Orient este cucerirea economică, proletarizarea raselor orientale prin industria străină, prin robirea sub capitalul străin. Cealaltă parte a lumii o vedem din contra mișcată nu de un curent economic, ci de unul istoric și religios, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
se declanșează cu articolul Dorobanții, apărut în nr. din 30 decembrie 1877. Eminescu este indignat de starea în care se întorceau de pe front ostașii, în zdrențe și vlăguiți de foame: Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă viață pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsându-și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ceea ce dorim să nu ni se facă nouă. E dar sigur că, în urma izolării noastre între elementele străine, acela din ele ne va părea mai preferabil și stâlp mai bun de razim pentru zile grele care respectează individualitatea noastră, altfel îndestul de inofensivă și tolerantă."162 De aceea, Eminescu nu înțelege de ce, într-un moment istoric greu ca acela scurs în anii 1877-1878, unii dintre acești străini primiți cu generozitate, fiindcă erau persecutați în alte zone, condiționau, bunăoară, recunoașterea Independenței României
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
academiile din cinstitul oraș al Mizilului”; de aici „cumplita (lor) superficialitate în toate cestiunile”. Și diagnosticul: „lipsa de cultură e egală cu lipsa de moralitate”, căci „imoral este... fiecare ce se-nsărcinează c-o afacere pe care n-o pricepe îndestul de bine” (Eminescu, 1977b, p. 129). Deși cultura „e mărginită la individ”, la dezvoltarea persoanei („cultura unui om nu are alt scop decât ca tocmai el să fie cult”), iar știința are un „scop general”, materializat printr-o „realizare obiectivă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
aceste „găoci de ouă”? Sunt visurile unui cărturar care, „lucru rar, nu e un dezertor dintre ai săi”, nu s-a „îndulcit la pânea albă a slujbelor”, ci, „cu o îndârjire și o statornicie pe care nu le putem lăuda îndestul, se devotează unei opere nobile, deschizând drum nou tuturor celor care vor să slujească aproapelui lor, fratelui lor”. Acest „bine pe care să-l săvârșească domnia sa” nu e însă și bine primit de autorități. Pentru că „strică rânduielile”, pentru că nu pornește
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
se poate de autentic. Realizez brusc că esența acestui talent este tocmai extraordinarea intensitate a comunicării cu echipa. Proiectele sale țin de conjuncția mai mult sau mai puțin favorabilă a astrelor. Oare acolo sus există cineva care să-i iubească îndestul pe artiști ca să audă bătaia inimii lor și să aibă grijă de starea lor de spirit? Dar, să fim optimiști: luni 10 septembrie, Alexa Visarion a fost numit director la Teatrul Mic "teatrul unde a fost director Penciulescu". Dea Domnul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
oară." Accentul sub care se află sugestia insolitării vizitatoarei (nedumerită, înfruntînd noul, necunoscutul) explică intenția subtilă a textului de a introduce adevărata noutate în casa Rimilor: pe Sia, "nepoata" venită ca infirmieră ("<<Ce fel de nepoată!>>gîndi Mini, nu încă îndestul de liniștită."). Prima impresie a tinerei, influențată de o "ușoară spaimă ce vibra în ea ca și soneria", de întîlnirea cu Sia ("Agitația lui Mini nu se liniști cînd se găsi în fața unei necunoscute ursuze") este și va rămîne deceptivă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]