433 matches
-
înveselitoare, așteptată și dorită de orice inimă românească, că armata principelui Carol a luat Plevna. Își poate lesne închipui cineva bucuria ce cuprinsese pe toți locuitorii Capitalei. Din nenorocire însă, acea știre nu era exactă și nu putem dez aproba îndestul modul de a da știri de senzațiune false din partea unui ziar ce abia a apărut de două-trei zile și care, prin urmare, ar avea mare necesitate ca să câștige încrederea publi cului. Asemenea știri nefondate, în alte țări se urmăresc pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
2011, II, 106), în narațiunea [Părintele Ermolachie Chisăliță], varianta finală, autoreferențialitatea po(i)etică arată cum ar fi putut să se deschidă un nou capitol: Am mai putea scrie un capitol [cu] subtitlul: Cum Părintele Ermolachie a crezut a face îndestul onor [...]" (Eminescu: 2011, II, 227). Și în nuvela originală Cezara surprindem același mecanism în momentul în care autorul dezvăluie, "nemijlocit", conținutul scrisorii de la bătrânul sihastru. În prealabil, autorul Geniului pustiu mai apelase la autoreferențialitate, una vag generică, mai curând auctorială
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
grăitoare” decât vorbele și că există chiar „liniști asurzitoare”. Iată însă un caz de „teorie tacită”, dar bine explicată! S-au adunat în ultimele trei milenii munți de studii dedicate personalității fabuloase a lui Socrate (467-399 î.Hr.). S-a subliniat îndestul - și profund - importanța sa în istoria filosofiei și în schimbarea miraculoasă a mentalității vechilor elini. Dar cercetarea gândirii sale paideutice, în ciuda străduințelor repetate 1, după opinia mea, n-a fost niciodată suficient de sagace și nu a dat la iveală
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
oară." Accentul sub care se află sugestia insolitării vizitatoarei (nedumerită, înfruntînd noul, necunoscutul) explică intenția subtilă a textului de a introduce adevărata noutate în casa Rimilor: pe Sia, "nepoata" venită ca infirmieră ("<<Ce fel de nepoată!>>gîndi Mini, nu încă îndestul de liniștită."). Prima impresie a tinerei, influențată de o "ușoară spaimă ce vibra în ea ca și soneria", de întîlnirea cu Sia ("Agitația lui Mini nu se liniști cînd se găsi în fața unei necunoscute ursuze") este și va rămîne deceptivă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fi voit să împiedice șuieratul sirenelor și vîjîitul mașinilor, dar Marcian găsea în ele nu numai amuzamentul unui copil mare pentru o mare jucărie, dar și anume armonii noi, foarte interesante pentru urechea lui de compozitor. Nu simfonia motorului, speculată îndestul de muzica modernă, ci unele elemente de sonorități, unele combinații de sunete, unele ecouri și rezonanțe ce-l pasionau în chip particular." Întîlnirea cu "sonoritățile auzite la Prundeni" procură lui Marcian o stare de maximă febrilitate creatoare ("era obsedat de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
-l doară capul cu Bilha, țiitoarea lui taică-său - Facerea, 35, [21].) Sunt atâtea și atâtea cucoane turmentate de gândul aventu rilor extraconjugale - motivat, Își spun ele sub ame nințarea vârstei canonice, de regretul de a nu-și fi trăit Îndestul viața - și care se prefac a ignora că majoritatea amanților lor, reali sau ipotetici, le preferă altora, sau „celor lalte“ din bordel pentru con siderente cu totul altele decât calitatea lor de femeie măritată, condiția lor socială etc.; chili pirgii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
iubirii. Predicat a fost prin tine adevărul mântuirii Te salut, o cruce sfântă, semn slăvit, cu care Domnul S-a-nălțat slăvit în ceruri pentru ca s-ocupe tronul, Și coroana sa de slavă, după cruda suferință Ce prin tine-a îndurat-o, îndestul, cu prisosință. Tu ești unica scăpare, ce primești cu bunătate Pe cei buni și cei ce-ncontra-ți au greșit cu răutate. ............................................................ Binecuvântată-n lume fii, tu cruce, și slăvită, Tu, ce arăți la lumea-ntreagă biruința-ți strălucită Cu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
că niște "înțelepți din vechime" cică ședeau într-un butoi și propovăduiau că toți oamenii, ar fi chipurile egali! scuipă Isaia cu scârbă. Grecoteiul aista nu-i întreg la minte. Îl smintește și pe Vodă, parcă nu-i el smintit îndestul. Aiștea-s nebuni de legat! întărește Negrilă scuipând și el, cu sete. Boier și țăran ne bagă în aceeași oală! De-om merge tot așa, boierimea moldovană să-și cânte prohodul de îngropăciune! Să creadă el! hohotește Isaia. Atâta i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pentru câtă cenușă... Există o Sfântă Dreptate, se justifică Ștefan, cu părere de rău totuși, că a fost mânios peste fire. "Spune stăpânului tău că atât de mult s-a scumpit sângele moldovenesc ce-a vărsat, încât nu se află îndestul aur cu care să răscumpere capul fiului prea iubit!" așa a grăit Ștefan Vodă către solul fericit că a scăpat singur, ciumpăvit, numai cu nasul tăiat, adaugă Duma. Și, punându-i tot aurul în brațe, l-o lepădat peste Nistru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
proba sunt toate foile românești ale timpului, cu rol decisiv în defrișarea terenului și în promovarea mișcării intelectuale. „Poate socotesc [evgheniștii] că literatura noastră n-are nimică vrednic de însemnat? Se înșală - spune M. Kogălniceanu -; deși puțin, dar tot are îndestul ca să răsplătească pre acel ce și-ar jărtfi o parte a vremei sale întru cultivarea ei. Și chiar de n ar avea încă nimică bun, tot ar trebui s-o ocrotească ca să producă macar în viitor. Geniul se află în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
clară la donatiști! Contrargument de bun-simț: ce se Întâmplă cu creștinii care au primit botezul de mici, fără să fie conștienți de „povara harului” pe care o duc În suflet? Aceștia sunt excluși de la mântuire, din moment ce mintea lor nu era Îndestul de coaptă atunci când au fost botezați? Alții susțin că păcatul iremisibil este orice păcat comis În mod conștient, deliberat. Contraargument: cine nu știe că e păcat să te culci cu soția altuia, să Înșeli În afaceri, să minți, să depui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
de altminteri. odată (odinioară), o dată (une fois), numai el nu mai pot; de geaba, de vreme ce, de prisos, în deosebi, în deșert, de ce, pentru ce. B) încât, numai decât, pentrucă, deoarece, deocamdată, deodată, deopotrivă, nicidecum, dimpotrivă, deopotrivă, împotrivă, niciodată. laolaltă; îndeobște, îndestul, îndeajuns, întruna, parcă; fiecare, orișicare, celălalt, orișicare, orice, orișicând. Desigur; deloc. S-a amânat discuția, Iunie 1926. [AMINTIRI. CHEILE BICAZULUI] 30 Iunie 1926. Mi-am adus aminte de lucruri pe care le-am văzut toamna trecută, când am fost la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
În restul țării - afară de Capitală - în toate cele peste cincizeci de orașe, orășele și comune, care au consiliere, activitatea acestora s-a manifestat exclusiv pe terenul asistenței sociale. S-au manifestat însă, atât de inteligent, că nu au putut releva îndestul spiritul lor practic, felul lor metodic de a lucra, devotamentul cu care au muncit pentru ajutorarea cetățenilor în suferință. Peste tot doamnele consiliere s-au ocupat de reorganizarea orfelinatelor, azilurilor, coloniilor de vară, a cantinelor pentru școlari și cele pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
centre de misionarism, nu numai de cultură. Grădinile de copii ale Societății Ortodoxe Națională a Femeilor Române din întreaga țară de la Dorohoi la Severin în număr de 27, și-au îndeplinit rolul, fiind mai frecventate ca oricând. N-am putea îndestul să aducem expresia recunoștinței noastre, inimoaselor comitete filiale și parohiale, ce cu atâta însuflețire se ocupă de instituțiunile noastre, școli și grădini de copii, care grația muncii corpului didactic au ajuns la marele renume ce l-au căpătat. Țin să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ascuns. Despre cărți și despre rolul pe care l-au jucat în viața noastră din acea epocă, ar trebui să vorbesc mai pe larg. La început, a fost un regim de veritabilă „revoluție culturală“, de care nimeni nu-și amintește îndestul astăzi. Aplicarea regimului socialist fusese însoțită de un asalt împotriva culturii burgheze, de confiscarea, de punerea la index și de epurarea scriitorilor români și străini. Sute de mii de cărți au fost adunate din bibliotecile personale și publice, din librării
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
disident și omul popular al Iașilor, este și el învins în alegerile de la Comună. Pretutindeni conservatorii bătrâni merg mână în mână cu guvernul. Când guvernul junimist a socotit că relațiile dintre conservatori și liberalii din fosta opoziție s-au răcit îndestul și că fostul bloc e de fapt desființat, dizolvă Parlamentul. Aceasta în luna lui septembrie. În ziua de 8 septembrie, Camerele sunt dizolvate. Miniștrii și mulți dintre deputați vin în frac la Cameră. Decretul de dizolvare este foarte scurt, iar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a plim bat prin numeroase administrații și ministere: primar al Capitalei, ministru de Finanțe, de Justiție, de Externe, de Interne și guvernator al Băncii Naționale. În alte țări mai coapte, oamenii sunt numiți în capul departamentelor numai după ce au învățat îndestul mai dinainte și au dobândit reputația specialității. La noi, politicianii sunt aduși la ministere pentru ca să învețe. Să învețe adică de la secretarii generali, de la șefii de servicii și de la șefii de birouri. Blajină țară! Dar Ion Câmpineanu, care n-a avut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
că d-voastre îi veți da toată atențiunea ce merită, căci a sosit timpul să dăm educațiunii naționale o direcțiune bună și sănătoasă. Legea pentru îmbunătățirea soartei clerului de mir așteaptă și ea o grabnică soluțiune și nu o pot îndestul recomanda d-voastre pentru ca să poată deveni perfectă în sesiunea actuală. Unul din întâiele acte ale domniilor-voastre va fi întrunirea cu membrii Sfântului Sinod pentru a păși la alegerea Mitropolitului Primat al țării, în locul repausatului întru fericire și mult regretatului Părinte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
vizau pe locuitorii săraci. Pe măsură ce numărul nevoiașilor din provincie s-a înmulțit, Administrația Bucovinei constanta că "rânduiala sau planul cel început pentru ținerea calicilor și săracilor... numai în Bucovina n-au putut veni la sfârșitul său, pentru că nărodul nu este îndestul plecat către fapta cea bună a milosteniei și îndurării către săraci"151. De aceea, urmărind ameliorarea condiției existențiale a categoriilor celor mai defavorizate ale societății, se cerea insistent, prin intermediul episcopului Vlahovici, ca preoții să educe "poporenii" în spiritul milosteniei, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vierilor era un vătav, care colabora cu autoritățile orașului (șoltuzii și pârgarii). În podgoria Hușilor a fost și un însemnat număr de pândari de la vii. Ispravnicul ținutului Fălciu arăta că, în această podgorie „se află pe la viile boierești și neguțitorești îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului. Acești oameni - se preciza în raport - odinioară s-au aflat viețuitori ca și alți locuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei, spre înlesnire viețuirii lor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fără învoirea proprietății, să așază acolo ca să scape de îndatoririle zilelor pontului”. Ispravnicul ținutului, care avea misiunea de a-i aduce pe fugari, raporta la 8 iunie 1850, că „în podgoria târgului Huși să află, pe la viile boierești și neguțitorești, îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului”. Ispravnicul relata, în continuare, că acești oameni s-au aflat mai demult „viețuitori ca și alți lăcuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei spre înlesnire
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de „boieresc”): „i-au chemat astăzi înaintea mea [...], întru toată obrăznicia și sumeția au venit, încât las că au rămas neînduplecați, dar, totodată, ca niște bontușncici s-au atins și chiar de cinste mea - arată arendașul - cu feluri de cuvinte îndestul de atacarisitoare și cu sumeții”. La 27 noiembrie, căminarul Gh. Săulescu semnala Isprăvniciei Fălciu starea de profundă nemulțumire a răzeșilor din Spârcoceni, care putea genera revolta: „de un duh de revoltă, de nesupunere și de anarhie, se înfățoșează astăzi [...] între
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a fost totdeauna spaima înotătorilor. La orele 7 sara, când dânsul se prezenta la cazino pentru a prânzi, sutele de oaspeți ce erau acolo se sculară în picioare, și-l primiră cu aplauze și urale zgomotoase. Bietul om n-avea îndestule mâini să le dea la toți, nici îndestul răgaz ca să răspundă la toate întrebările și felicitările. În ochii tuturor el devenise un erou. Frumoasele fiice ale Albionului care se preumblau de obicei așa de înțepate pe malul mării fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sara, când dânsul se prezenta la cazino pentru a prânzi, sutele de oaspeți ce erau acolo se sculară în picioare, și-l primiră cu aplauze și urale zgomotoase. Bietul om n-avea îndestule mâini să le dea la toți, nici îndestul răgaz ca să răspundă la toate întrebările și felicitările. În ochii tuturor el devenise un erou. Frumoasele fiice ale Albionului care se preumblau de obicei așa de înțepate pe malul mării fără să arunce o ochire asupra vreunui muritor, de astă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
numele său lumesc Dimitrie Lupu. Mentorul: Alex Ștefănescu, așa cum se știe, este mult mai "vizibil" în destinul meu. A.B.Ce rol au prieteniile literare în viața ta? Prietenia literară este, pentru mine, o istorie literară pe viu. Nu am îndestui prieteni pe cît aș vrea, în lumea literară. Toți cei care scriu sunt prietenii mei potențiali. Am senzația că am ratat mari prietenii literare. De ce nu am putut fi prieten cu Mircea Dinescu, Andrei Pleșu, Alexandru Paleologu... Cum am putut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]