755 matches
-
chibzuit; cînd; cîștig; covor; a dărui; decizie; a defini; deloc; dețin; deținut; dispoziție; dispus; doi; dorește; a dori; dorințe; dragoste; dreptul; și el; elegant; emoții; era; foaie; a se folosi; geacă; gînd; gripă; harnic; hoț; ia; inimă; interes; a încerca; îndestulare; înstărit; înzestrat; legat; lipsă; loc; lucru personal; lucru; maioneză; mașini; materiale; materialism; menține; mereu; meu; milă; mîncare; mîndru; cît mai mult; prin muncă poți avea; munte; necesitate; nelimitat; niciodată; nu; nuci; obține; opere; ore; ori; ouă; părere; păstra; păstrare; pe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pînă departe; depășit; desiș; detergent; dificil; doi; doldora; dor; a dori; dorit; o droaie; drum; efort; egoism; etern; în euro; excesiv; extraordinar; frig; gigant; gîrlă; grad; gras; grasă; la greu; greutate; griji; gunoi; haos; harnic; idioți; insuficient; irosire; împreună; încă; îndestulare; întîrziere; învăț; de învățat; lacom; legat; peste limită; loc; de lucru; lume; lung; machiaj; o mare; peste măsură; măreț; materie; de mers; minciună; monotonie; movilă; multă; mai mult; multe; multitudine; mulțime, cerc; o mulțime; mulțumire; muncă; neajuns; necaz; nefolos; nemărginit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vreuna, căci se crede că, la din contra, i se ia copilului somnul. Aducîndu-se un copil la botez, poporul îi pune pîne și sare în fașă, cam pe piept, și crede că făcînd așa, copilul, crescînd mare, va avea totdeauna îndestulare de pîne și sare. Poporul crede că copiii care se necurățesc sau udă pe timpul săvîrșirii tainei sfîntului botez, crescînd mari, vor fi ușori de principii, vor duce o viață nemorală și vor avea copii nelegitimi. întorcîndu-se cumătrul cu finul său
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn că au să-ți vie musafiri. Cînd mergi prin casă și te împiedici de lăicere* e semn că îți vor veni musafiri. Cum ți-a fi musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sărac, așa vei fi cu îndestulare ori lipsă tot anul. Muscă Cînd umblă muște multe pe lîngă foc, atunci se strică vremea. A doua zi de Lăsatul Secului, să mănînci tot ce-a rămas de cu sară, că nu-ți vor da muștele în ochi în timpul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Scăldătoare în scăldătoarea nou-născutului trebuie să se puie: busuioc, ca să fie iubit ca busuiocul; bani de argint, ca viața lui să fie curată ca argintul; bujor, ca să fie rumăn ca bujorul; miere, ca să fie dulce la vorbă; pîne, să aibă îndestulare și să fie bun ca pînea; zahăr, ca să-i fie viața dulce; ou, să fie sănătos și întreg ca oul; lapte dulce, să fie alb ca laptele; agheasmă, să nu se apropie de el duhurile necurate. în scăldătoarea nou-născutului se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
își părăsiseră mame, logodnice, frați. Și atunci, cum să nu se nască tangoul?"135. Tipic pentru condiția omului tangoului argentinian, personajul Madariaga al lui Ibánez, unul din acei imigranți ce ocupaseră pampa, în căutarea "unor timpuri de pace, munca și îndestulare"136, spune: "Eu sunt spaniol, tu francez, Karl este german, fetele mele sunt argentiniene, bucătarul este rus, ajutorul lui e grec, infanteristul e englez, fetele de la bucătărie sunt unele de aici, altele sunt galițiene sau italiene, ce să mai spun
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a "gestiona" în mod generos "economia" Ființei. Scris cu majuscule, conceptul "ființei" capătă virtuți quasi-religioase, desemnînd axa morală a omului de azi, derutat de multiplicarea ispitelor imediate. Sensul vieții nu ține de magia consumu-lui cu orice preț sau de satisfacția îndestulării materiale, ci de buna administrare a valorilor tradiționale în consens cu rațiunile superioare ale speciei. Știința economică trebuie să țintească "redescoperirea esențelor obiective, independente de subiectul care le observă, esențe care se relevă astfel, prin multiplicarea ideilor clare și distincte
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
première fabrique de papiers peints de Paris est accrochée aux volants de cette rien-du-tout. Îl faut voir comme l'argent file. Toute la journée je ne fais qu'ouvrir mon guichet devant leș demandes de M. Georges" [ibidem, p.125]. Îndestularea și bogăția se învecinează cu un soi de indiferență în fața hazardului vieții. În această lume a speculației, semnele exterioare ale reușitei pot avea mai multă valoare decât posedarea reală a banilor. Aspectul economic al averii contează mai putin, important este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nevoi nesatisfăcute, cum de nu cunosc frustrarea? Acești oameni au inventat o lume în care nevoile materiale sunt limitate și, în plus, constante: în viziunea lor, este imposibil ca nevoile să se schimbe, să evolueze, să crească. Trîndăvia, nepăsarea, neprevederea, îndestularea unei astfel de lumi par de neînțeles și chiar scandaloase în ochii oamenilor moderni. Iată cele șase caracteristici ale primelor societăți umane, așa cum s-au conturat ele în decursul studiului nostru: e o lume acefală, care se supune Legii, care
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
acea dată1 și, pe de altă parte, în puținătatea surselor de aprovizionare și de distribuție a apei, conjugată cu starea deplorabilă a rețelei de aducțiune, asigurată îndeobște prin țevi din "oale", respectiv din lut ars. Abordând, între altele, și chestiunea "îndestulării" orașului cu apă în vremea când ostenea la elaborarea cunoscutei și pretențioasei sale sinteze, cel identificat a fi fost ultimul cronicar al Moldovei, Manolache Drăghici, consemna acid că, în domeniu, exista o "mare nerânduială cu suiulgii și oalele ce conduc
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mișcare, ținem sângele în curgerea acea potrivită, prin carele putem împedeca orice stagnație și orice congestie a lui. Prin mișcare, punem mușchii în activitate, îi facem vânjoși și le dăm trebuincioasa lor putere, dezvălind pe lângă aceste și căldura trebuincioasă pentru îndestularea trupului. Cea mai priincioasă mișcare într-o scăldătoare răce este înotatul. Înotând, nu numai că ne împărtășim de folosurile sus-arătate; nu numai că scăpăm de frica apei ce ne este din fire dată; nu numai că ne folosim de orice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
al mult vestitului sătean, vouă nu vă este ertat a scăpa un asemene prilej! 4 Sarnițile sau ocnele Moldovei 13 în "Calendar pentru români pe anul 1849", an VIII, Iași, 1849, pp. 15-23 Unul din ramurile de căpitenie a<l> îndestulării și a<l> înavuțirei Moldovei sînt sarnițile noastre, care se numără între cele mai însemnate a<le> Europei, atât în privirea câtimei sării ce se scoate, cum și a cvalității ei. Despre uricul, descoperirea și începerea sarnițelor de la Ocnă [Târgu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cărbuni de pământ, să vor da subscrișilor și urmașilor lor fără împedecare, după o potrivită despăgubire, care despăgubire să va hotărî în analoghie cu valoarea pământurilor și cu folosul adevărat care aduc aceste locuri. 14. Pentru îndămânarea acestei băi, eftina îndestulare cu hrană a lucrătorilor băii de fer este, de asemine, neapărat ca antreprenorii băii și urmașii lor să aibă drept de a așăza, pe localitățile băii, căsăpie, cârșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuință lucrătorilor, pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și Gabriel Bădărău, cu sprijinul lui Corneliu Istrati, Editura Junimea, Iași, 2004, p. 439. 4 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 12 (anexa II/ 6). 5 Sc. Pastia, Despre originea apelor din Iași și lucrările privitoare la îndestularea lui cu apă (1677-1896), reproduse după ziarul "Ecoul Moldovei", Stabilimentul grafic "Miron Costin", Iași, 1897, 65 p. 6 N. A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorică și socială ilustrată, ediția a III-a anastatică (reprodusă după ediția a II-a din 1904
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
remarcăm că, dincolo de „condițiile materiale“ și de Gogol, aceasta conține pasaje care au trecut aproape compact (uneori chiar compactă în nuvelă. Cităm unul: „În sfîrșit, mulți dintre noi, și‑au găsit activitatea? Iar cîte una din activități necesită mijloace prealabile, îndestulare, în timp ce pentru o anumită îndeletnicire omul nu are înclinație - a dat a lehamite din mînă și numai ce vezi că n‑are spor deloc. Atunci în aceste caractere însetate de activitate, dar slabe, feminine, gingașe, încetul cu încetul ia naștere
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
stă la Îndemâna oricui, mai ales atunci când nu suntem plesniți de cine mai știe ce tip de mitocănie (la noi un fel de patologie cu iz național, dacă ne gândim la versiunea cu capra vecinului căreia i s-a dat, spre Îndestulare, frunza și falusul carpatin (simboluri, spre cunoașterea noastră În lume). Nu de alta, dar cică am fi popor potent, chiar și numai cu verdețuri sau murături, dacă alături lor stă fie și numai oala cu vin! Aiurea! Se vede de la
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
meșteșugurile, agricultura -, hărțile etnice pentru fiecare din ramurile dominante ale economiei locale, condițiile igienico-sanitare din principalele unități de producție, implicațiile industrializării asupra structurilor socioeconomice tradiționale (problema Țarinei orașului), evoluția prețurilor pe piața locală, dar și modalitățile în care era realizată îndestularea (aprovizionarea) populației cu alimente de primă necesitate. Foarte utile demersului nostru vor fi hărțile etnoocupaționale, care, suprapuse hărții așezării locuitorilor în teritoriu și celei demografice, vor oglindi perfect imaginile protagoniștilor principali ai lucrării noastre - băcăuanul român și cel evreu. Ultimul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
5%, valoarea fiecărei anuități semestriale fiind de 10.663 lei. Capacitățile de producție și de depozitare ale acestor mori au crescut continuu astfel încât, în primul deceniu al secolului al XX-lea, cea mai mare parte din necesarul de făină „pentru îndestularea băcăuanilor cu pâine”, era asigurată de moara Kristen. În anul 1914, în urma unui incendiu devastator, moara Kristen a intrat în incapacitate de producție. Deși unitatea industrială se afla în ruină, S. Filderman a forțat achiziționarea ei, prețul de cumpărare fiind
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
284 kilograme pâine albă cu 100-200 grame lipsă la kilogram și 35 kilograme pâine neagră cu 50 75 grame lipsă”. În consecință, „marfa a fost confiscată pentru a fi dată la Ospătăria comunală a săracilor”. În conformitate cu prevederile regulamentelor comunale de „îndestulare”, la a doua abatere brutarii găsiți vinovați riscau suspendarea autorizației de funcționare. În general, hotărârile de mărire a prețurilor la produsele alimentare erau luate în urma presiunilor repetate exercitate asupra Primăriei de către măcelarii sau brutarii băcăuani. Au fost cazuri în care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
repetată a taxelor și impozitelor, raționalizarea consumului și utilizarea bonurilor la achizițiile de alimente. În iulie 1920, subsecretarul de stat pe probleme de aprovizionare (din cadrul Ministerului de Interne) a transmis tuturor primăriilor din țară normele pe baza cărora trebuia asigurată „îndestularea” populației. Aflată sub semnul centralizării, aprovizionarea diferitelor categorii sociale urma să fie efectuată numai prin intermediul instituțiilor statului. Conform prevederilor circularei din iulie 1920, aprovizionarea locuitorilor orașului Bacău trebuia realizată prin intermediul următoarelor instituții: „funcționarii statului, dimpreună cu familiile lor, prin autoritățile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la șase ceasuri trebuie să ducă la o anumită lipsă de lucruri necesare: aceasta este însă atât de departe să se întîmple, încât cele șase ceasuri de muncă zilnică nu numai că ajung să dea tot ce se cuvine pentru îndestularea nevoilor și pentru înlesnirea traiului, dar pe deasupra dau și un prisos; acest adevăr îl veți înțelege lesne, dacă vă veți gîndi la marele număr de oameni trîndavi ce se află la alte neamuri. Mai întâi, aproape toate femeile, care alcătuiesc
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ca în altă parte), Telepinus joacă rolul de patron divin al apelor, vegetației și turmelor. Fie din cauza „oboselii”, fie datorită unei dezordini nedorite sus, în panteon, Telepinus ia hotărîri nesăbuite. El „alese calea depărtării și luă grînele, boarea roditoare... și îndestularea din țară, din pășuni, din cîmpii... Telepinus plecă și se pierdu în cîmpie; oboseala îl copleși. Atunci grîul și alacul n-au mai crescut. Vitele, oile și omul n-au mai dat naștere la urmași. Chiar și cei ce aveau
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
primit nici la masa, nici în căminul familiei. Am spune motivele acestei excluderi care a căpătat un caracter foarte hotărât la femei: viața exterioară diferă atât de mult de cea interioară, există atâta lux în afară și atât de puțină îndestulare înăuntru, încât totul se explică fără greutate. Să nu insistăm asupra acestor detalii; să punem această răceală, mai mult aparentă decât reală, pe seama unei vanități pe care o mâhnește orice superioritate sau a unei circumspecții ce ezită să divulge încurcăturile
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cultivarea unor discipline cum ar fi dieta, respirația, exercițiile fizice și yoga sexuală. În textul taoist străvechi despre alchimie numit Uniunea ecuației triple, acest proces de inversare este numit „întoarcerea la origini”, ceea ce presupune restabilirea stării primordiale de puritate și îndestulare a esenței, energiei și spiritului. Așadar, misterioasa „Uniune a ecuației triple” se referă la armonia interioară a esenței, energiei și spiritului, dar și la uniunea dintre energiile electrice pozitive și negative ale Cerului și Pământului (yin și yang) și energia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
se cuvine a le răspunde, așa nici celor ce zic că nu este Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt către cei ce cred că diavolii ocârmuiesc cele omenești și se necăjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, și se smintesc pentru îndestulările celor răi și pentru suferințele celor drepți, în vol. Din ospățul stăpânului, pp. 33-34) „Vai de cel fără credință, că se va da la îngeri nemilostivi! Vai de cel ce nu se pocăiește că la adevărat Judecător va merge!” (Sf.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]