8,189 matches
-
capăt, în tăcere, De Demiurg, în mărinimia-I, numai ție ți-a fost dată, Însemn al trinității și-al izbânzii din crâncena durere, Și învață ce-I IUBIREA și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare, Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare. În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată, Ci învață ce-i IUBIREA din CREDINȚĂ cea adevărată! Întinde mâna și cere! Cu prisosință ți se va da. Deschide-ți
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
capăt, în tăcere,De Demiurg, în mărinimia-I, numai ție ți-a fost dată,Însemn al trinității și-al izbânzii din crâncena durere,Și învață ce-I IUBIREA și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare,Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare.În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată,Ci învață ce-i IUBIREA din CREDINȚĂ cea adevărată! Întinde mâna și cere! Cu prisosință ți se va da.Deschide-ți
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
a părut. Vibrând în noi atunci cu tinerețe Pluteam semeți, idei în zbor de vulturi beți De-a clipelor noastre fluidă frumusețe, Pictând pe aripi doar albe dimineți. Azi trupu-n care ieri amiezile-au apus Între acum și apoi se îndoaie supus. Doar gândul mai cutează la culmile semețe, În noi dorm columbi în lut de tristețe. Citește mai mult S-au mătuit de mult ferestrele știuteDin sufletul ce-și suie dorința către cerRăsună rugi prin temple vechi pierduteTălăzuind mirosuri de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
doar ni s-a părut.Vibrând în noi atunci cu tinerețePluteam semeți, idei în zbor de vulturi bețiDe-a clipelor noastre fluidă frumusețe,Pictând pe aripi doar albe dimineți.Azi trupu-n care ieri amiezile-au apusîntre acum și apoi se îndoaie supus.Doar gândul mai cutează la culmile semețe, În noi dorm columbi în lut de tristețe.... XXI. ACEEAȘI ZI, ACELAȘI MÂINE, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2175 din 14 decembrie 2016. Te intrbi ce fac? Stau în planul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
14), ca să alunece spre speranță: „Locuiam ca un mac în lanul de grâu/ până au venit secerătorii/ și din verbul meu au făcut drog/ iar din inima ta, pâine” (Ibidem); ca-ntr-un carusel al iubirilor iluzorii: „doar timpul se-ndoaie/ de dorul tău” („De când ai plecat”, pag. 17). Ca să încheie motivul erotic cu o patetică chemare, asemeni unui jurământ matrimonial, într-un catren melodic, cu accente de slujbă ritualică la actul căsătoriei, în care doar emoționantul DA rămâne pecetea convențională
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
la dacii de pe columna lui Traian, la zeul „persan” Mithra și alte monumente clasice, obicei păstrat până în vremurile noastre în portul tradițional al românilor. Încă de demult, reprezentați pe vechile monumente, îi găsim pe arimaspi purtând o căciulă cu vârful îndoit în față, o cămașă lungă ce le trece până dincolo de genunchi și un fel de ismene sau pantaloni mai strâmți (anaxyrides, bracae - Deremberg, Dictionnaire des antiquites - N. Densușianu, D.P., Vol. II, pag. 57). Numele etnice de aramaei/aramphaei nu reprezintă
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
nu atât efetul unei locații mai mult ori mai puțin accidentale cât o apartenență structurală (un prim indiciu de orgoliu apare prin sfidarea "prozaicei" explicații biografice): "Sunt un provincial, aș conchide: nu am tupeu, nici aroganță, îmi cenzurez vanitățile, mă îndoiesc de mine însumi, valorile în care cred se află în permanentă criză... și altele de felul acesta. Ar mai rămâne să spun că sunt și modest, nu?!" Domiciliul nu contează, se străduiește a ne convinge criticul care, ajuns la New York
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
persoana pe care eu am desemnat-o de la primul meu comentariu făcut În presă ca fiind vinovată de această intoxicare, de această ilegală scurgere sau scursură din cadrul CNSAS-ului, neprobată de nimic, este domnul Mircea Dinescu, cei care se mai Îndoiesc și mai au neclarități acuma s-au lămurit, nici un alt membru al Colegiului CNSAS nu Îl confirmă pe domnul Mircea Dinescu, nu vreau să fac alte evaluări asupra stării mentale a celorlalți membri de la CNSAS deși orice om le poate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
acest lucru. - Să ne așezăm puțin, am consimțit, așezându-mă ostenit, de parcă atâta aș fi așteptat. Rostirea ei mă făcu să realizez că eram eu Însumi obosit. Ne-am așezat pe șina lucioasă de cale ferată. Era fierbinte. Nu ne Îndoiam că era și curată. Trecerea atâtor roți de tren o lustruiseră de-a lungul timpului, fără a-i da răgazul necesar oxidării. Numai faptul că de atâta vreme nu se arătase nici un tren, mi se părea curios. De asemenea trebuia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mănânce mici și să bea bere') a generat ideea că Centrele (acum Institute) nu sunt menite să fie Cămine Culturale pentru romani, ci instituții/interfață pentru interacțiuni mai rafinate cu reprezentanții locali ai artelor, muzicii și literaturii. Desigur, nu mă Îndoiesc - pentru crearea unei imagini de Românie modernă, În pas cu lumea... modernă (?) și... rafinată (?). Eminescu Între timp a rămas cu un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul „Pe lângă plopii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
este o sursă infinită de nerușinare și abuzuri. Nici celui mai amărât negustor de lemne, dacă vindea la nebuni, nu-i era rușine să ude butucii. Negustorii de mărfuri la mâna a doua erau hoți ca niște coțofene. Vinul era îndoit, laptele botezat, fructele stricate. Lunar, de la spălătorie se întorceau mai puține rufe decât plecaseră. Am pus ordine în toate astea. Am instalat o spălătorie pe malul Marnei, care curge în spatele ospiciului. Când am sosit aici, bietele spălătorese munceau în genunchi
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
durerea noastră să fie și mai mare, ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, spune unor reporteri de televiziune: ,-Suveranitatea României ar putea să cunoască niște abateri în funcție de temerile pe care le au unii lideri politici față de niște axe care s-ar putea îndoi sau chiar rupe." Au, mamă! -Oare la cine s-o referi domnu' ministru? întreabă Claustrina. Publicitate - vom reveni. Așadar, "niște axe"... Înseamnă că nu e totul pierdut în eventualitatea încovoierii sau ruperii axei Traian Băsescu-Cotroceni-Londra-Washington (evident și "DC"!), fără vreun
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
noului anotimp însoțit de fidelele junghiuri reumatice, dar și de știrile teve dinspre Guvern și agențiile de turism cum că se vor reduce tarifele în stațiunile de odihnă și tratament, iar spațiile de cazare vor fi pe măsură... Nu ne îndoim. Încep să cadă frunze de culoarea fețelor unor demnitari intrând sau ieșind de la CNSAS în timp ce trec prin transfocatoarele camerelor de filmat ale reporterilor de televiziune - adevărate și indecente furci caudine... Mă rog... Așadar, e toamnă! Începe anul școlar, iar ministrul
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
în nouăzeci și nouă la sută din cazuri, intenții nu tocmai onorabile. Ele sunt ori politice, ori financiare, ori de ambele feluri. Cineva spunea că proliferarea canalelor de televiziune trebuie pusă în legătură cu pasiunea de cineclubist a atâtora dintre români. Mă îndoiesc - măcar pentru motivul că prea puțini dintre veteranii mișcării cinematografice alternative din vremea comunismului (câtă era și în măsura în care i se îngăduia să fie cu adevărat alternativă) sunt prezenți în industria televiziunii de azi. Cu alte cuvinte, originea ciupercăriei de posturi
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
va profita de micile dar deloc neimportantele avantaje ale țării organizatoare, s-ar putea să vedem, în premieră, o finală indigo, după cea de acum patru ani: Germania - Brazilia. Dacă brazilienii nu vor ajunge în finală, lucru de care mă îndoiesc, îi văd în locul lor pe argentinieni. Nemții vor ajunge cu siguranță în finală, nu neapărat că merită, ci pentru că vor beneficia de atențiile de care se bucură țara organizatoare atunci cînd are o echipă cît de cît plauzibilă.
Generația irosită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10547_a_11872]
-
de critica și stilul lui Emile Faguet. E. Lovinescu aureolează această miraculoasă întâlnire cu puternica luminozitate a unui eveniment fondator. Descoperirea lui Faguet echivalează cu o revelație, devenind mitul fondator al personalității critice a lui E. Lovinescu: "De m-aș îndoi despre vocația mea critică, nu sub raportul calității, unde îndoielile subzistă întotdeauna, ci al fatalității ei, faptul că cea mai puternică emoție literară n-am resimțit-o din contactul unei opere de imaginație, ci al unei opere critice constituie indiciul
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
semne pentru a ne ajuta neputința. Un asemnea om dătător de semne e chiar Solomon Marcus: un matematician a cărui înzestrare poate juca rolul de intermediar între himerele tărîmului de dincolo și ignoranța noastră din lumea de aici. Nu mă îndoiesc că, undeva în sufletul lui, Solomon Marcus trăiește tristețea celui care știe că publicul ce apucă să-i deschidă cărțile este cel mai adesea incapabil să le înțeleagă, dovadă fiind chiar cuvintele pe care autorul le citează din Semiotica lui
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
dar reale - confirmă regula). Punctul forte al istoriei imaginare era ce și cum se întâmplă, către ce merge narațiunea, cum se va termina ea? Convenția limbajului, așadar, se sprijinea pe o altă convenție (o prezumpție de care nimeni nu se îndoia): am putea numi această a doua convenție, care întărește convenția limbajului, cauzalitate cronologică. Cauzalitatea cronologică implică atitudinea convențională față de timp, de șirul evenimentelor. Autorul pornește de la premiza că și el și cititorul știu că întâi vine "trecutul", care are drept
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
revolte de suprafață. La capătul lecturii, ce ne rămâne din Mrs Dalloway? Amintirea unei povești cu o foarte clară cauzalitate cronologică (o vedem clar pe Clarissa tânără și abia apoi matură) și cu un evident "love interest", fără de care mă îndoiesc că romanul ar exista. Joyce e adevăratul inovator, fiindcă la el limbajul și gândirea se contopesc. El are tolba plină la refuz de povești, dar le spune în- tr-un "discurs" care sfidează de fapt limbajul/comunicarea, sugerând că viața fuge
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
Din această cauză, s-a efectuat o împărțire a remediilor recomandată chiar de Părinții Bisericii care se aplică sufletului și trupului. Există o desfrânare sufletească și una trupească, iar lupta împotriva uneia presupune lupta împotriva ambelor: Căci acest război este îndoit, aflându-se și în suflet și în trup. De aceea, trebuie să dăm lupta din două părți împotriva lui<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 113. footnote>. Armele pe care le poate folosi cineva care vrea să se elibereze
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a Sfintei Scripturi și meditarea duhovnicească la cuvintele acesteia, deci nu numai prin paza trupului și a simțurilor trebuie să ne ferim de această patimă, cât mai ales prin trezvie duhovnicească. Prin urmare, rezistența și războiul nostru trebuie să fie îndoit. El presupune știință spirituală, adică trezvie, cunoaștere, un control foarte bun al gândurilor care ne instigă la păcat și păstrarea cugetelor bune, folositoare sufletului, aducătoare de pocăință și de mântuire. Dintre aceste mijloace sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: postul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
119, în Filocaliaă, vol. I, p. 38. footnote>. De aceea spune Sfântul Marcu Ascetul: Să nu primim iarăși de bunăvoie jugul robiei, ci să ținem strâns la libertatea noastră prin împlinirea poruncilor<footnote Sf. Marcu Ascetul, Răspuns celor ce se îndoiesc de dumnezeiescul botez, în Filocaliaă, vol. I, p. 279. footnote>. Sfânta Taină a Pocăinței sau a Spovedaniei constituie și ea un mijloc de tămăduire a desfrânării. În acest sens Sfântul Ioan Carpatinul arată că: Aproape păcatul însuși împinge pe cel
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de bune motive pe care le-am găsit pentru a mă sinucide fără întârziere. Pentru ca să mă conving că nu sunt mort. Pentru ca să infirm valabilitatea ultimului recensământ. Pentru ca să cresc în stima contemporanilor. Pentru că, procedând ca Werther, nimeni n-o să se mai îndoiască de cultura mea. Pentru ca să-mi dezmint horoscopul. Pentru ca să-mi ruinez psihanalistul. Pentru a o lua de la zero. Pentru ca organele mele să fie de folos altora, care le-ar utiliza poate mai bine decât mine. Pentru a face să se creadă
Din Occident Expres by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/10033_a_11358]
-
el. Brusc, dictatorul german ar fi dat înapoi, trecînd de la furia clamoroasă la un ,mutism absolut". L-ar fi pus la respect împrejurarea de-a fi găsit un adversar pe măsură, capabil a-l sfida. Avem serioase motive să ne îndoim. Logica evenimentelor istorice ne arată cu totul altceva: ,Antonescu venise la Berlin nu ca să-i țină piept mîniosului Cancelar, nu prevedea nici o încleștare a forțelor. El năzuise să-i mărturisească lealitatea și spera să obțină sprijinul prețios al unui complice
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
al poeziilor publicate (înainte de strîngerea lor în volum), detalii care dau unei plachete răsfirate pe vreo sută de pagini greutatea unei opera omnia. Și, trebuie s-o spun, sub așa o etichetă, croită din jocuri de autor, cartea nu se-ndoaie cîtuși de puțin. Dedicația ei, baudelairiană în esență, merită citată: ,Domnului Vladimir Streinu, prietenul din zile încețate și însoțitorul meu la semănatul acestor plantații, îi dăruiesc rodul lor. C.T.". Tot lui Baudelaire, dacă nu cumva unor poezii de porturi orientale
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]