2,372 matches
-
deasupra peliculă să nu-i ude ploaia, făceau mâncare doar la rug, nu aveau echipamente. Au învățat și ei, și profesorul împreună cu ei, și au reușit să treacă peste greutăți. Eu când am văzut prima dată cum făceu antrenamente, am îndrăgit acest sport, căci este unul de suflet și, asta, pentru că, la competiții, echipa este o familie care uită de casă și se simte bine în acest cerc de oameni. Când am fost aleasă să fiu și eu o elevă care
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
sau Miorița la români, exprimă constanta viziunii despre moarte la babilonieni profund tragică, la noi apoteotică , moartea fiind concepută ca nunta omului cu natura, devenită mireasa lumii, act de înveșnicire a vieții. Este interesant și revelator faptul că acela care îndrăgește cel mai mult mitul, povestea, deci alt posibil, care întrece realul, este copilul, deși el nu știe încă să judece valoarea realității. El este frate cu poetul care, de asemenea, evadează din realitatea comună, nesemnificativă. El nu rămâne sclav al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
adevăr are voie sau îl supuneau la o nouă încercare. Dar toate astea au trecut și s-a trezit, într-o zi, acceptat fără rezerve, de parcă ar fi fost al lor dintotdeauna. Ar fi fost și greu să nu-l îndrăgească. De cînd sînt lupi pe lume, altul ca el nu s-a mai întîlnit. Lupino n-a ieșit niciodată din cuvîntul familiei adoptive. Nu s-a bătut vreodată serios cu ceilalți băieți, n-a ripostat la admonestări. La început, deși
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
lup adevărat. Și, trebuia să recunoască, nu erau mulți asemenea lui. Dar ce ar fi putut să facă șeful haitei văzînd cît de tare era încolțit Lupino de lupii tineri? Ostilitatea acestora față de puiandru devenise evidentă. Pe măsură ce Lupino era mai îndrăgit de lupoaice, lupii tineri îl respingeau mai tare; cu cît mai mult timp petrecea Hana împreună cu puiandrul, cu atît lupii tineri îl urau mai abitir. Și nu era soluție de compromis care să fi putut schimba atmosfera tensionată din haită
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
să știi. Voi pleca departe, în lume, să-mi caut familia. Trecutul meu nu începe aici, și trebuie să aflu de unde mă trag. Hotărîrea mea este luată. Mîine, în zori, voi fi deja departe de locurile astea pe care le îndrăgesc atît de mult. Șocul celor auzite o cutremură pe Hana. Singurul ei camarad pleca? Dar pentru ce? Cine-l alungase? Te-au speriat lupii tineri, Lupino! Te-au amenințat; te amenință de-o bună bucată de vreme, și tu n-
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
doua cameră, în afară de mobilier, apare cuptorul format din cuptorul propiu-zis pentru coacerea pâinii și a cozonacilor, plita folosită la prepararea mâncării și “pec’ka“ sau “leajanka”, loc folosit pentru odihnă sau pentru dormit în perioada rece a anului și foarte îndrăgit mai ales de copii. De fapt tot acest ansamblu de elemente care formează cuptorul și care i-a însoțit pe staroveri de-a lungul existenței lor, fie în Rusia, fie pe meleagurile actuale, este destul de frecvent întâlnit și la casele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Și nu mai reuși să găseasca drumul Înapoi. Cum hoinărea el Încoace și Încolo, Îl găsi un zmeu. Și zmeul acela se gândi că după ce o să mai crească, o să-l pună În frigare. Însă fetele zmeului (avea zece fete) Îl Îndrăgiră atât de mult pe Ghiocel, Încât Îl considerau fratele lor mai mic. Și nimic nu mai făceau fără Ghiocel. Se jucau cu el, mâncau odata cu el, se culcau În același pat cu el. Ce-i drept, e drept: tare
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
tare era drăgălaș băiatul Îmbrăcat cu cămașa lui verde și purtând pe cap o pălărioară albă. Nici nu se sinchisiră să l Întrebe de ce cămașa lui cea verde e verde ăi pălărioara lui cea albă e albă. Mama Zmeioaica Îl Îndrăgi și ea, Însă i-a spus că deși are voie să se joace prin toate odăile și cotloanele castelului, numai o anumită ușă nu are voie să o deschidă. Și era ușa aceea mare, din lemn frumos mirositor, și avea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Ioan. Și era băiatul lumina ochilor ei, bucuria vieții ei. Pentru el se prinse slugă la boier, ca să aibă cu ce să-l crească. Femeia aceea era așa de vrednică, de harnică și pricepută În toate cele, că boieroaica o Îndrăgi atât de mult și o luă să facă treburile În casă. Unde punea ea mâna, era minunea lui Dumnezeu.Toate erau În rânduială, odăile străluceau de curățenie, cămara era plină cu murături și boieroaica nu avea de ce se plange. Anii
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu elevii, cu care a obținut mai multe premii. Mulți ani a îndeplinit și funcția de bibliotecară a școlii Heci. Pentru activitățile amintite și pentru multe altele, în 1975 a primit distincția „Profesor Evidențiat”. A fost și este apreciată și îndrăgită în egală măsură de elevi, de colegii de catedră și de cancelarie pentru corectitudine, seriozitate, consecvență și pregătire profesională. S-a căsătorit cu profesorul de biologie Constantin Sava, coleg de școală, care a fost un model de dascăl. Pasionat de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fond, astăzi vreau să RÂD CU LACRIMI, nu de cel care a trecut în neființă, Doamne ferește! Eu sunt un om de bun simț și o adevarată creștină. Pur și simplu, întâmplător persoană decedată, un anume rege al unei etnii “fooooooooarte îndrăgite de mine”... a murit la un spital din cauze anumite cauze. Până aici nimic de zis sau comentat... Condoleanțe rudelor și celor aflați în suferință acum", a scris Oana Zăvoranu pe Facebook, potrivit Realitatea TV. "În schimb, nu pot trece
Ce mesaj a postat Oana Zăvoranu în ziua morţii regelui Cioabă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71870_a_73195]
-
la adresa Andreei Marin. "S-a manelizat și a dezamăgit un public care-i admira inteligența. A cucerit în schimb un public care nu-i înțelegea glumele deștepte, dar îi aprecia invitații agramați. Cu Teo am râs mult, pe Teo am îndrăgit-o necondiționat, dar lupta pentru nenorocitul de rating a pierdut-o", scria Mihaela Rădulescu. Articolul a fost publicat în contextul în care vedeta este curtată de mai multe televiziuni pentru o nouă emisiune. Deși retrasă din lumina reflectoarelor, Teo nu
Mihaela Rădulescu, un nou atac la adresa lui Teo Trandafir by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72055_a_73380]
-
lui Ciprian Voicilă despre ființa Irinei cea de toate zilele sînt semnificative pentru firescul, spiritual ludic, disponbilitatea și înțelepciunea ei, despre darul irezistibil de a stîrni empatie. întregul grupaj dovedește că, atîta timp cît există în memoria celor ce au îndrăgit-o și în cîrțile pe care le-a scris, Irina Nicolau supraviețuiește. Început de an cu Apostrof Plăcut la lectură și foarte consistent numărul din ianuarie al revistei Apostrof. Nicolae Balotă, în dialog cu Vallasek Júlia, deplînge slaba comunicare dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
cunoașterii", e serafică: "cînd ele mor din pricina modei mîna dumneavoastră / le depune în cripta din podul casei și vine / îngerul un porumbel care veghează deasupra". În cazul lor poate interveni o resurecție adecvată: "spre deosebire de oameni obiectele uneori reînvie / cînd bunica îndrăgește cuvîntul majolică să zicem"(Dialectică ). Absurdul apare abordat cu un aer de badinerie ce-l introduce în circuitul experiențelor acceptabile : "Aerul e dulce răsucesc ușor între degete ismă și spun / e bine că pe aici va trece curînd și factorul
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
îmi aduc aminte de Năsăud și de toată partea de la miazănoapte a țării, unde s-a format limba română și unde, și azi, ea e într-o fierbere curată. Dacă mai sunt inși care să-i prețuiască și să-i îndrăgească pe cinstiții oameni ai nordului nostru, aceștia sunt, sigur, cei ce iubesc literatura și limba română. De aceea, luându-mi rămas bun de la cei doi, le spun în gând, cu bucata de caș proaspăt în mână: - moare, dar nu se
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
Galsworthy! Rosteai numele ăsta c-un soi de încântare și-l repetai cu plăcere. Gusturile noastre nu prea coincideau. Pasiunea ta pentru Zweig și Dickens mi se părea exagerată, la fel cum tu considerai nemăsurat entuziasmul meu pentru Dostoievski. Dar îndrăgeam amândoi la fel de mult nuvelele lui Cehov și Maupassant. Înțelegeam atașamentul tău față de Venezis, care evocă expulzarea grecilor din Turcia și dificila lor instalare pe pământul patriei mamă, drama pe care o trăiseși chiar tu în copilărie. Mi se pare că
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
critic literar și-a ordonat și - ulterior - rediscutat viața. De la boemele muzicale din Clujul primei studenții la întâlnirile fundamentale cu profesorul Tudor Vianu, cu gurul nedivulgat Marin Preda sau cu aristocraticul Nichita Stănescu până la copilăriile candide ale nepotului atât de îndrăgit, Dani. Nu cred că mai e necesar să deconspir vreo identitate. Iar dacă - totuși - e, vă trimit, prietenos, la pagina 11 a numărului din România literară pe care tocmai îl citiți. Nu e o carte anistorică și nici apolitică, Bagaje
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
pe faleză." Cu alte cuvinte, departe de a fi doar un oraș de pe malul mării, Mangalia este și un capitol din istoria culturii române, fapt de care, din fericire, este conștient și actualul primar al Mangaliei, Zanfir Iorguș (atât de îndrăgit de localnici încât ar putea fi supranumit "cel mai iubit dintre pământeni"). Zanfir Iorguș și echipa sa au susținut cu convingere realizarea și publicarea monografiei. Ar fi bine dacă exemplul Aureliei și al lui Ștefan Lăpușan i-ar contamina și
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
pe care i-l putem face, bazîndu-te doar pe ceea ce spun alții despre el, poate îmbrăca cele mai aiuritoare forme. Aproape că e un prilej de uimire să vezi cum, în aceeași secvență de timp, un singur om poate fi îndrăgit și deopotrivă repudiat. Din acest motiv, se poate spune că, în lumea românească, există o marjă de eroare portrestică ce face ca un om cu o singură identitate psihologică să poată avea mai multe imagini publice. E ca și cum l-ai
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
Adelei Nicolescu), multe dintre "victimele" Sistemului se arată a fi altfel și altceva decât păreau inițial. Mircea Buțescu, părintele care înnebunise în ziua morții lui Dej, se dovedește, după o vreme, un rațional și obedient informator. Gabriel Neicușoru, profesor nonconformist îndrăgit de elevi, va face orice pentru a intra în Partid. Până și Săndina, cu gura ei slobodă ce acuză, zi și noapte, stricarea bunelor obiceiuri, e o autoare de multe și detaliate delațiuni. O rețea vastă și circulară de complicități
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
nu înseamnă numaidecât deficit, ci și - glumind puțin - exces. Și tot ca o butadă trebuie luată observația criticului literar Mihai Zamfir, care vede în degradarea Bucureștilor o șansă oferită scriitorilor citadini. La urma urmelor, multe dintre zonele pe care le îndrăgim le-am întâlnit, pentru prima oară în câte-o carte. Pornite din literatură, unele se vor întoarce - din păcate - pentru totdeauna, acolo. De la arhitectul Peter Derer a pornit remarca potrivit căreia, paradoxal, nu de specialiști are nevoie Capitala, nu de
Dramele Bucureștiului istoric by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9718_a_11043]
-
Înalte și stufoase dar mai ales susurul apei Uzului sporeau farmecul unei nopți de vis. Au vorbit despre ei, despre școlile lor, despre profesori și procesul de Învățământ. Apoi au trecut În revistă toate cântecele de muzică ușoară, toți cântăreții Îndrăgiți de tineretul acelor ani, timp În care Va s-a simțit inferior, era cu un an mai mic decât ea și Învăța la un grup profesional, avea să ajungă muncitor electrician În timp ce Xenia era În clasa a X-a la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
căpătă alte dimensiuni iar peisajul diurn se transformase și prinsese contururi noi. Umbrele nopții acopereau oglinda apei care se liniștise și scăpăra numai atunci când pe șoseaua ce duce spre Bacău se nimerea câte o mașină cu faruri puternice. Rică Olaru Îndrăgea să pescuiască noaptea, nu neapărat pentru capturi record cât pentru bucuria de a se afla În preajma apei, cu un foc alături de cort și ... „de vorbă cu mine Însumi”, cum spunea adesea. Mai venea „pe baltă” și pentru a folosi bine
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
astfel de amintiri?! se Întrebă cu oarecare spaimă pescarul acelei nopți. Rică Olaru era apreciat ca un băiat cuminte și care Învăța bine, era ascultător, așa că nu era pedepsit de pedagogii școlii, ba din contră, tocmai Benone cel sever Îl Îndrăgea și și-l făcuse „prieten”. El, zbirul serios și corect, avea mare Încredere În elevul acela liniștit și necăjit, Îl testase câteva luni, apoi Îi Încredință câteva responsabilități și „funcții” care Îl degrevau pe pedagog, lăsându-i mai mult timp
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mândră, o minune, / Către el pășind ușoară... / Lângă ea, genunchiu-și pleacă... // IERONIM (în genunchi, către imagine fetei): Am lăsat prieteni, țară, / Ca iubirea mea să-ți placă... // FRUMOASA FĂRĂ CORP (vocea Frumoasei..., foarte ușor reverberată): Te-am visat, te-am îndrăgit... / La-al meu prag și-ntr-a mea lume, / Făt-Frumos, bine-ai venit! // ( Pe fond muzical, reverberate mai accentuat, vocile Ursitoarelor.) URSITOAREA A DOUA (voce): Dar s-aduni adânc în tine, / Printre zilele senine, / Gânduri și suspine: / Dorul după ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]