795 matches
-
roage de ceva bani, să-și ducă zilele. școlile, care de bine de rău funcționează de pe urma impozitelor pe care le plătesc contribuabili mai proști decît Gigi, ar ajunge să-și trimită și ele reprezentanții la reședința unor Becali, să-i înduplece să le dea un ban ca să funcționeze. Mai interesant ar fi ce ar face spitalele, farmaciile și bolnavii de tot felul într-o asemenea situație. Am lăsat la urmă Armata, Poliția și tribunalele, aceste instituții care funcționează din bani publici
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
la consens. În urma insistențelor lui Eugeniu IV, s-a pus capăt dezbaterilor. Împăratul le-a interzis ortodocșilor să părăsească sinodul (unii ardeau de dorința deja s-o facă). Însă zilele treceau, fără a aduce nimic nou. Paleologul trăgea de timp, înduplecându-și, totodată anturajul să se grăbească să clarifice adevărul. Papa, care dădea semen de enervare, își zorea oponenții, cerând nu ședințe ale comisiilor preliminare, ci întrunirea sinodului propriu zis. Relațiile dintre catolici și ortodocși s-au înrăutățit și, atât în
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
fie mai mare de 4 ani a fost pus de tatăl său să alerge dezbrăcat prin ger și zăpadă. Totul s-a petrecut pe un bulevard din New York și, pe deasupra, a fost filmat de părinți, care nu s-au lăsat înduplecați nicicum de plânsetele copilului. Ba, mai mult, l-au pus să facă și câteva flotări în zăpadă. Totul pentru un motiv specific unei doze de prostie mult prea mare: pentru a întări organismul puștiului care s-a născut prematur și
Copil de 4 ani pus să alerge dezbrăcat prin zăpadă - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/67349_a_68674]
-
zile. De la opt la nouă seara, o singură oră domnișoară, o singură oră. Vin la dumneavoastră acasă. Sunt om de caracter, n-o să aveți nici un fel de neplăceri din pricina mea. Plătesc cât îmi cereți. În cele din urmă Simona se înduplecă. De la început, Gicu, așa o rugase să-i spună, veni cu un buchet mare de trandafiri. Îi dădu prima oră de engleză. Prindea repede și era deosebit de inteligent și plăcut. Mai ales când zâmbea, întreaga-i față dobândea o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
plecă din preajma vecinei și se lipi de sicriul soției sale, cu ochii plini de lacrimi, fărâmat de durere. Vecina și fiica ei nu s-au mai întoars, neavând răspunsul așteptat de Simona. Era de înțeles că tatăl ei nu fusese înduplecat, deci nu o iertase. Deodată, mulțimea se precipită. Mai mulți oameni purtau pe umerii lor sicriul mamei ei dragi. O țineau pe umerii lor, încât nu a putut să-i zărească chipul pe care cu siguranță ar fi deslușit durerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Plecați cât de iute, dar nu pe drumul Graz-ului. O luați la stânga la prima răscruce. - Arcașul Simion, din garda... tresări Onofrei, Întorcându-se. - Nici o vorbă - spuse oșteanul. Totul repede, În liniște desăvârșită. Lui Onofrei nu-i fusese ușor s-o Înduplece pe contesă. Dar reuși, arătând că locul era cu totul ciudat și că micul Alexandru nu va putea avea decât coșmaruri după toate cele petrecute În ultimele zile. Un alt han, mult mai primitor, se afla foarte aproape. Strânseră repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
o seară și o noapte infernale. Tantativă de asasinat, lupte pe coridoarele palatului, clădirea blocată interior și exterior de Apărători, mulțimea adunată În Piața San Marco, vestea uluitoare a atacului Întregii flote otomane, iar acum, ca și cum Dumnezeu s-ar fi Înduplecat de frumusețea și de gloria Serenisimei, iată că Uzun Hassan Își respecta tratatul de alianță. În sfârșit, se ivea răgazul de care Veneția avea nevoie pentru adunarea flotei și pentru respingerea turcilor cât mai departe de Marea Adriatică. Oană nu spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
dat În mintea a de pe urmă, de vorbesc singur și nici nu mai aud nimic... Mi se păruse mie că prind zvon de tropot de cal! Oană privi amuzat chipul speriat al lui moș Onofrei și, ca și cum s-ar fi Înduplecat să-i curme nedumeririle, fluieră de două ori. Calul său murg, Crivăț, se ivi din pădure, scuturându-și coama. În spatele lui Însă, bătrânul desluși Încă un cal, călărit de un tânăr Înăltuț și subțire, strâns În cingătoare, cu pletele În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
se prelungi până târziu În noapte. Se citiră scrisorile de răspuns ale regelui Cazimir al Poloniei, ale lui Matei Corvinul al Ungariei și ale lui Andrea Vendramin, dogele Veneției. Cazimir promitea că va trimite sultanului o solie care să-l Înduplece să renunțe la atacarea Moldovei. Lectura ei provocă un val de indignare, În ciuda precizărilor făcute de logofătul Cânde. Acesta adăugase că poziția regelui nu reprezenta și poziția Dietei poloneze și că regele se făcuse de râs cu această idee. Rămânea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ne dea dovadă de dispozițiile amicale ale guvernului român; aceasta e un fapt de care ne 'mpiedicăm căci - abstracție făcând de relațiunile speciale cu România - el descopere o eroare cardinală a întregei noastre politici orientale, eroarea de-a ne fi înduplecat a crede că independența statelor balcanice coprinde cea mai bună garanție pentru conservarea intereselor noastre în contra poftelor de putere ale Rusiei. O putem spune astăzi franc și pe față: nu gingășia exagerată pentru România a inspirat diplomația noastră când s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prezenta delegațiunilor ar fi coprinzând făgăduințele scrise negru pe alb a iluștrilor noștri oameni de stat. Ba se susține că d. Brătianu ar fi delegat anume pe un onor. patriot cu gingașa misiune de-a merge la Viena și a îndupleca pe guvernul imperial să suprime publicarea acelor documente, cari ar face cu neputință rămânerea patrioților la putere. [18 octombrie 1881] ["NUMAI NOI OBSERVASEM... Numai noi observasem, la aparițiunea ziarului "Cumpăna", că foaia aceasta e redijată de tineri izraeliți. Scrisă într-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deveni un fel de șpioni și polițai; ci, lucrând spre binele țării, cer să li se dea ocaziunea și posibilitatea de a se hrăni ca toți locuitorii țării într-un mod omenesc și onest. Vom merge și mai departe, vom îndupleca pe evrei ca să nu fie cârciumari la sate, ce după legile în vigoare nu pot fi, când li se va îngădui a îmbrățișa o altă ocupațiune, de pildă de a deveni agricultori, fie chiar în Dobrogea. Însă să nu ni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe cale a se primi de toate puterile, cată neapărat să se fi primit Comisia Mixtă însăși cu corolarul precumpănirii austriace. România singură nu a primit propunerea, dar, după cum merg lucrurile, preocuparea de căpetenie a celor interesați nu este de-a îndupleca România, ci aceea de-a preciza sfera de activitate și situația acestui delegat european în Comisia Mixtă. Ce vor face Adunările, ce guvernul, cu aceste învoieli pe deasupra capetelor noastre, cu aceste hotărâri de nobis sine nobis nu putem ști. Destul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să dovedească contrariul de ceea ce-a zis apărătorul părții adverse. Partea adversă e... țara, al cărei ministru este d. Stătescu. Ce face însă asta? Lucrul de căpetenie este nu ca țara să aibă dreptate, ci ca advocatul Stătescu să înduplece pe judecători în contra opiniunilor părții adverse. Astfel, pe când d. Vernescu sau alții din Cameră pun în discuție modul în care Europa își poate exercita dreptul de supravegheare pe Dunăre, fără a atinge suveranitatea statelor țărmurene, d. ministru de esterne, într-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că acele observații nu pot fi {EminescuOpXI 77} scrise de ceea ce, dincoace de Milcov, se numește "roșii", căci stilul acestora se distinge printr-un indisolubil amestec de viclenie și mărginire. Nici prin minte nu ne-a trecut să voim a îndupleca pe confrații de la "Unirea" în favorul manierei noastre de a vedea. Cu aceeași privire cu care am constata deosebirea între doi actori chiar când joacă același rol, între doi pictori chiar când zugrăvesc același portret, când emulează și cred a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înconjure primejdia vădită ce s-ar fi putut preveni printr-un act de lesgilațiune anterior Tractatului de la Berlin. Învingând toate greutățile - continuă mesajul - ați pus țara în stăpânirea marii sale artere de comunicațiune; căile ferate. Și aici nu ne putem îndupleca a recunoaște că Adunările au fost la înălțimea misiunii lor. Răscumpărarea, după chiar declarația d-lui Brătianu în Senat, era impusă din străinătate, ca și concesia Strusberg; răscumpărarea era a treia condiție ce ni se impunea pentru a ni se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scop se desfășură toată arta demagogiei moderne. [V] Nimeni nu cunoaște mai bine gusturile, instinctele, patimele, impresiile poporului suveran decât un comitet local; nimeni nu știe să-i vorbească mai bine limba pe care el o pricepe și care-l înduplecă. Elocuența tribunilor noștri n-are nici dibăcia aceasta, nici atâta tact, nici atâta potrivire momentană. Elocuența tribunilor poate lovi cu lovituri mari, adresîndu-se marilor pasiuni, marilor ambiții, marilor interese ale democrației naționale. Dar ea nu pătrunde, ca propaganda comitetelor, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unei conferințe a ardelenilor. Cât despre politica externă, "Telegraful romîn" crede că ea trebuie să provoace pe românii din Ardeal a fi mai cu atenție la viitorul ce li se pregătește. Este adevărat - zice acea foaie - că nu ardelenii vor îndupleca pe vreuna sau pe toate puterile să se abată de la punctul lor de vedere politic. Însă tocmai pentru că aceasta nu sânt în stare s-o facă, sânt datori a fi cu toată atenția ca nu în momentele când inamici puternici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu negă ce sînteți; dar, urmând regula lui Horațiu: video meliora proboque, deteriora sequor, ei vă condamnă moralmente, dar, legați prin interese, vă urmează. Judecata morală se impune oricărui om normal și sofismele cele mai subțiri ale naturilor perverse vor îndupleca instinctele rele ale celor slabi, dar nu le vor convinge conștiința! [ 24 octombrie 1880] ["NE-AM GĂSIT BELEAUA... Ne-am găsit beleaua cu nemții. Cine cunoaște repertoriul lui Alecsandri își va fi aducând aminte de farsa Iorgu de la Sadagura, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
săi, cerându-le ca, de la Bistrița, unde ajunseseră, să trimită la Buda un curier care „trebuia să se grăbească ziua și noaptea către regele Matei și să-i dea de știre Măriei tale despre acești vrăjmași ai creștinătății”. „Poate va îndupleca Dumnezeu pe Măria Sa să se apropie de noi și de aceste margini, iute și cât mai grabnic cu putință, și ziua și noaptea, cu toate puterile Măriei Sale și cu toți oamenii pe care i-a dat Dumnezeu. Și astfel nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dar m-au lăsat singur și s-a întâmplat cum am spus mai sus”. Alungarea turcilor din Muntenia și felul cum a fost reînscăunat Vlad Țepeș sunt relatate în fața Senatului venețian de Țamblac, așa cum Ștefan însuși i-a dictat: „Am înduplecat chiar la acest lucru pe Măria Sa Craiul unguresc, ca să se îngrijească și el, din partea sa ca Drăculea valahul (românul) să ajungă domn. Și înduplecându-se în sfârșit, el a trimis să-mi spună ca să-mi adun oastea și să merg
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vlad Țepeș sunt relatate în fața Senatului venețian de Țamblac, așa cum Ștefan însuși i-a dictat: „Am înduplecat chiar la acest lucru pe Măria Sa Craiul unguresc, ca să se îngrijească și el, din partea sa ca Drăculea valahul (românul) să ajungă domn. Și înduplecându-se în sfârșit, el a trimis să-mi spună ca să-mi adun oastea și să merg să pun pe numitul domn în Țara Românească. Și așa am făcut îndată și am mers, eu dintr-o parte și căpitanul Craiului dintr-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se fi bucurat pentru ce i s-a întâmplat lui. Ștefan spune că el a cerut ca „voievodul Basarab să fie alungat din cealaltă țară Românească (de l’altra Valahia) și să fie pus acolo un domn creștin”. L-a înduplecat pe Matei Corvin ca să-l ajute și să-l înscăuneze pe Valahul (Românul) Draculea (Valacho Drachulia). Țepeș l-a rugat pe Ștefan să-i lase o pază și i-a lăsat 200 de oameni. Laiotă a venit însă cu ajutor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
săi că turcii vor porni împotriva Veneției, ceea ce însemna că la Dunărea de Jos va fi liniște dinspre partea lor. Ștefan putea să folosească momentul pentru a trimite o solie la Poartă, cu tributul pe ultimii ani, spre a-l îndupleca astfel pe sultan să-i dea pacea. Știa însă că soluția n-ar fi dus la reglementarea definitivă a raporturilor încordate dintre Moldova și Imperiul Otoman. Sultanul nu renunța la cucerirea Chiliei și a Cetății Albe. Erau cheia pătrunderii sale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
împăcare. Și așa a trimis Birtoc pe solii săi la craiul leșesc, ca [apoi] să meargă și el însuși la crai.” Și logofătul Tăutu avea să spună că războiul ar fi fost mai lung „dacă [domnul] nu ar fi fost înduplecat prin rugăminți de serenissimul domn, regele Ungariei”. Cele două mărturii ne fac să credem că nu Moldova, ci regele polon se afla într-o situație critică. Birtoc a mijlocit încheierea unei înțelegeri și, după mai multe zile, în care au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]