306 matches
-
tifos, care de scârbă, rămânându-le nădejdea și bucuria creșterii copiilor. Îi privea cu duioșie pe cei trei băieței, care-și încropiseră, din coceni de porumb, adevărate tabere militare, cu care se războiau, țipând și hohotind, făcând-o, pe ființa înfășată în pelinci scrobite, să tresalte, încruntându-și sprâncenele de-abia arcuite și agitându-și, neputincioasă, brațele și picioarele prea strânse în legătoare. Scâncetul o trezi din cascada amintirilor. Legănă, încă lunatic, pătuțul, deșteptându-se ca dintr-un somn adânc. De
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
doctorul nu mai fuse nevoit să- i dea palma la fund, cum se obișnuiește la noii născuți. Gigilică luă nota zece la naștere, singura lui nota de zece, pe parcursul vieții. - Ăsta, sigur o să se facă doctor, Îi zise moașa doctorului, Înfășându-l. - Sper să nu se facă ginecolog, ca mine, răspunse doctorul. Gigilică a fost botezat pe la două luni. În momentul când preotul l-a luat să-l bage În cristelniță, acesta a Început să-și facă nevoile atât pe mâna
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
mișcările se dovedeau precise în realizare, artă și pornografie. Îi dai lui Dawn ceva de băut? Mi-am ridicat capul. Dama în vârstă din spatele barului schiță un gest spre scaunul de lângă mine, pe care se cocoțase, într-adevăr, Dawn, acum înfășată într-o rochie de lână. — Păi, ce bea Dawn? am întrebat eu. — Șampanie. În fața mea a fost trântit un pahar bondoc în care era ceva ce semăna cu glucoză și cuburi de gheață. — Șase dolari! — Șase dolari... Am netezit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
agitate în lumea marii culturi alături de Martina Twain. În consecință, sunt în starea de șoc provocată de marea cultură - teama de a mă pierde complet în beznă - în timp ce sunt purtat pe vârtejurile parchetului, prin coridoarele tainice, până dincolo de viziunile ascunse înfășate în lumină. Trebuie să stai la coadă și să plătești bani grei dacă vrei să stai printre translatori răi de gură și japonezi cu fețele luminate de blitzuri, bâlbâiți bombastici, indivizi hrăpăreți, studenți, singuratici, pipițe, eșantioane și consumatori bine stabiliți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Vasile s-a lungit pe universalul covor persan din sufrageriile noastre, Îi făcea bine să stea așa, pierdut sub privirile ei, să se Închipuie copil și cum se joacă adolescentele cu el, disimulându-și perversitatea În clinchetul râsetelor, cum Îl Înfașă În aburul sexualității lor abia presimțite. De ce mi-ai zis „iubitul meu“? — De ce te interesează? Nu ești mulțumit? — Cine? — Tu. Nu ești mulțumit că ești iubitul meu acum? Nu sunt iubitul tău, Ionela, și nu te juca cu mine. Mi-
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
a 20 de țigani înarmați cu măciuci, iată că și scapetul, cu mutră și glas de proaspăt castrat, purtătorul de cuvânt al Poliției Capitalei, comisarul-șef Christian Ciocan, (e vorba de flăcăul acela trecut binișor de 40 de ani, bine înfășat în uniformă și neînsurat, care a apărut în poze, ținându-se de gât cu homosexualul Bote), a venit cu recomandări din partea Poliției. Și zice el, dom Ciocan: „Le recomand oamenilor, să nu intervină în conflictele din stradă. În primul rând
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
A crescut-o pe fiica sa, singur. Doar o cumnată din partea Mariei care locuia la o stradă mai departe de ei venea din când în când să îl ajute; să-l învețe cum să-i facă baie, s-o înfășeze și să-i dea să mănânce. Așa a crescut Frusina sănătoasă, frumoasă, în liniște și căldură sufletească dar fără dragoste de mamă, de care a dus lipsă toată viața. Frusina și George s-au pregătit împreună pentru examenul la liceu
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
rochițe fel de fel Mămica mea îmi cumpăra Pentru că prea mult mă iubea. Cu lopățica și găleata Adesea la nisip eu mă jucam Pentru păpuși și ursuleți Prăjiturele pregăteam. Ca joaca să îmi fie mai frumoasă Bunica o păpușă-mi înfășa: „Să știi, fetito, ce astăzi e joacă Mâine va fi un adevăr în viața ta! Ce mândră e și tricicleta! Bunicul mi-a adus-o-n dar Ea are aproape vârsta mea Dar eu mă plimb și-acum cu ea
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mai fi făcut asta de sute de ori, ca și cum ar fi știut foarte bine ce face, povestea ea. Ruben a urlat și lui Iacob i-a căzut cuțitul din mână. Repede, a bandajat rana cu fașele de la Ada și a înfășat copilul foarte strâns, așa cum numai bărbații știu să înfeșe. L-a dus înapoi la femei, șoptind în urechiușa perfectă a lui Ruben vorbe pe care nimeni altcineva nu le putea auzi. Cortul roșu, care rămăsese tăcut în absența copilului, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ar fi știut foarte bine ce face, povestea ea. Ruben a urlat și lui Iacob i-a căzut cuțitul din mână. Repede, a bandajat rana cu fașele de la Ada și a înfășat copilul foarte strâns, așa cum numai bărbații știu să înfeșe. L-a dus înapoi la femei, șoptind în urechiușa perfectă a lui Ruben vorbe pe care nimeni altcineva nu le putea auzi. Cortul roșu, care rămăsese tăcut în absența copilului, acum a început să forfotească. Lea a oblojit rana cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
care nimeni altcineva nu le putea auzi. Cortul roșu, care rămăsese tăcut în absența copilului, acum a început să forfotească. Lea a oblojit rana cu uleiul de cumin lăsat de Inna pentru propriile ei răni de la naștere. Ada l-a înfășat cum trebuie și i l-a dat înapoi mamei lui care l-a pus la sân, în sfârșit liniștită și apoi au adormit amândoi. Copilul s-a vindecat repede, ca și Lea de altfel, de-a lungul primei ei luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mângâiat cu milă și a dat din cap, nu. - Copilul e cu mama lui, doamna. Tot nu înțelegeam și am început să strig: - Re-nefer. Re-nefer. Mi-au luat copilul. Mamă, ajută-mă. A venit, cu copilul în brațe, care era înfășat într-un scutec de in fin, brodat cu fir de aur. - Copila mea, a zis Re-nefer stând deasupra mea, te-ai descurcat foarte bine. Într-adevăr, ai fost extraordinară și toate femeile din Teba vor afla cât de curajoasă ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Dida și instalîndu-se apoi pe bancheta din spate.) IF-ul își trase, cu un gest reflex, peruca deșteaptă, din păr uman, ce-o purtase ca pe-o căciuliță și îi gâdilase, tot timpul, una dintre urechi. Pe fotoliul din față, înfășat într-o husă păr de cămilă, se ghemui Fisente, nepotul preferat al lui Sucu Marcel, un lungan arătos și viclean de-și trăgea chiar și singur clapa, dacă nu avea cui, mustăcind sub pletele lungi, blonde și mutra de fecioară
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Stele palid tremurânde Ard pin negurile sure. Lumea-n rouă e scăldată, Lucioli pe lacuri sboară. Luna umbrei, umbra lunei Se amestec, se-nfășoară. Lunecând pe ceruri, norii Negri-acopăr tot seninul. Se sting una după alta Și icoana, și suspinul. Înfășat în întuneric Eu nu văd, nu aud șoapte. Ah, mă simt atât de singur! Este noapte, noapte, noapte. 49. TRADUCERI ȘI ADAPTĂRI (cca 1874) Dulce cu corp de omăt înnecat în păru-i de aur, Venera zace murind - cine o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
În lumea lui Frank nu prea mai erau multe lucruri care să se potrivească atît de bine. I-am atîrnat În șifonier cămășile risipite peste tot și i-am Împăturit cu grijă șalul de dantelă veche În care fuseserăm amîndoi Înfășați cînd eram bebeluși. După moartea mamei, Frank recuperase șalul din legătura de haine depuseă de tata la o instituție filantropică din Riyadh. Țesătura străveche, moștenită de la bunica lui, avea culoarea gri și delicatețea unei pînze de păianjen Împăturite. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
am scos șalul de dantelă. Ținîndu-l de un colț, l-am Întins pe mijlocul și umerii Paulei. — Ce-i asta? Întrebă ea, Întorcîndu-se să privească dantela veche. O Învelitoare de copii din perioada victoriană...? — Frank și cu mine am fost Înfășați cu el. Era al mamei noastre. E doar un joc, Paula. — Bine. Ridică privirea spre mine, nedumerită că stăteam așa cuminte.) SÎnt gata de multe chestii. Ce vrei să fac? — Nimic. Doar să stai așa puțin. Am Îngenuncheat deasupra ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
se lipi atunci ca un înghețat de căldura înțelegerii: nu conta că-i Ahura sau Profetul Ali, Fatima ori Isus al creștinilor. Toți plecau de acasă și uitau uneori, precum muritorii. Tuturor le scăpa ceva. O văzu pe mamă-sa înfășată într-o pânză albă și ponosită, destrămată pe-alocuri de atâta spălat. Părul moale îi cădea dintre cârpe și îi atârna înstrăinat ca un lucru al altcuiva. Îi văzu pe pat așternutul, cu însemnul încovrigat al spinării: murise cu genunchii
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
auzul numelui care i se dădea, de „Abu-l-Hassan“, taică-meu își umfla pieptul, își netezea mustățile și își plimba ușor degetele mari de-a lungul bărbii, trăgând cu coada ochiului spre iatacul de la catul de sus, unde mă aflam eu, înfășat în scutece. Bucuria lui vioaie nu avea totuși nici profunzimea, nici intensitatea bucuriei Salmei care, în ciuda durerilor stăruitoare și a extremei slăbiciuni, simțea că se naște a doua oară prin venirea mea pe lume, deoarece nașterea mea o făcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
drugii de la pat și Împinse cu putere. Iguana Oberlus rămase În așteptare, mereu tăcut. Sosiră zorii. Copilul se născu. Niña Carmen Încetă să mai strige și Închise ochii, vlăguită. Iguana Oberlus tăie cordonul ombilical, luă bebelușul În brațe și Îl Înfășă Într-o cîrpă curată. Apoi, foarte Încet, Îl apropie de lumină și Îl cercetă cu atenție. Niña Carmen deschise ochii și Îl privi cu mare neliniște. Iguana Oberlus se apropie de intrarea În peșteră și Îl azvîrli pe nou-născut În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
De sub piatră Curgea făină curată - Traian se bucura Și pe morar îl dăruia. {EminescuOpVI 301} COLIND Sculați, sculați, boieri mari, Că vă vin colindători, Nu vă vin cu nici un rău Ci v-aduc pe Dumnezeu Pre Dumnezeu mititel, Mititel, înfășățel, Înfășat în foi de mac Cu tichie verde-n cap; Iar în fundul tichiei Este - o piatră nestimată, Ce plătește lumea toată, Țarigradul jumătate Și Brașovu - a treia parte. Sus în poarta lui Christos Să fiți, boieri, sănătoși. {EminescuOpVI 302} ORAȚIE DE
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
multe totalitarisme au țâșnit din Europa. De scrâșnetele istoriei ne mai poate salva doar homo ironicus. Eroii sunt cariatidele istoriei. Ca popor mic, am depins mereu de tot soiul de istambuluri. Popoarele mici situate în coasta coloșilor par niște copii înfășați în sârmă ghimpată. În unele epoci istorice singura direcție bună este cea a vântului. Imperiile au dispărut. Nu și sechelele lor. Prea multe gloanțe a oferit istoria celor câteva întrebări capitale ale omului. Unele generații au spart semințe de floarea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sulițe cum n-au nici un fel de alți oameni, ne-au dat luntrele astea, Îmi arătă el trunchiurile scobite, ne-au dat undițele (nu știam ce sunt undițele), ne-au dat plasele de prins pește și pânzele În care ne Înfășăm. În schimb, am uitat vorbele din minte. Adică, ei le-au uitat, Își arătă oamenii. Eu, nu. Moru cel uscățiv Încă mai știe limba din minte. Of, of. Frica mea față de vorbe Începea să se adeverească. - N-avem Încotro, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
deschise și că mulți dintre oamenii lui vorbesc mai mult decât alte neamuri. Ah, căscă el ochii de parcă tocmai găsise ceva, te gândești că nu toate casele de pe pământurile astea o să te primească la fel de bine. M-am ridicat. Runa Îl Înfășa deja pe micuț. Îi dăduse țâță, iar Unu căsca și gungurea - dar nici cei mari nu prea scoteau altfel de sunete pe atunci. - Oare cum de o fi ajuns la voi vestea că am plecat În călătorie? l-am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
la pielea Întinsă pe pământ și ce văzu Îl bucură. Se uită la tinerii pe care Îi alesese pentru drum. Deja, se lăsase frigul. - Păi, să pornim atunci! Am luat-o spre Miazăzi. Micuțul Unu adormise la sânul maică-si, Înfășat În blănița moale pe care i-o dăruiseră femeile lui Aban. Nu i se vedea decât năsucul pierdut În fața bucălată. Deodată, vârî degetul În gură și râgâi. - Sănătate, Îi ură Aban. Preț de jumătate de noapte am mers pe pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
greșisem direcția pe care o arăta sulița și, de fiecare dată după ce mă vâram Înapoi În casa din piele, Îi spuneam lui Enkim: - Mâine vom avea apă din belșug și ne vom răcori la umbră. Apoi adormeam, veseli nevoie mare, Înfășându-ne În pieile moi pe care ni le dăduse Aban. La căderea nopții, am strâns degrabă casa din piei și am Încercat să vedem dacă luna licărește În apa aceea Îndepărtată, dar n-am zărit nimic. Am căutat Leul Adormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]