542 matches
-
dușman de moarte, Iar marea, leagănul divin. Aud, prin istovite șoapte, Și râsul ei acvamarin. De când iubirea mă amână, Pierdută-ntr-un decor târziu, Dansez, cu clipele de mână, Sub un amurg cărămiziu. Înmănunchez, și nopți, și vise - Sublim tablou înfiorat, Bătând la porți veșnic închise De timpul deteriorat. Aștept un semn din răsăritul Ce până-acum mi-a fost vrăjmaș, Să-mi scot din inimă cuțitul Unui destin hain și laș. Referință Bibliografică: ULTIMUL KAMIKAZE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN
ULTIMUL KAMIKAZE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378520_a_379849]
-
am văzut îngerii. Sunt tot atât de sigură azi cum am fost și atunci. Nu am visat, nici „n-am avut vedenii”. Știu precis că ei erau acolo, cu mare claritate. N-am fost nici mirată, nici înspăimântată. N-am fost nici măcar înfiorată - ci teribil de bucuroasă. Am vrut să le vorbesc și să-i ating. Camera noastră, a copiilor, era luminată de zorii zilei și am văzut un grup de îngeri, stând în jurul patului fratelui meu mai mic. Eram atentă, altfel n-
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378542_a_379871]
-
în ușă de trei ori cu crucea și a repetat cererea formulată întâia oară. I s a răspuns din interior prin aceeași întrebare la care, de această dată, înaltul ierarh a răspuns astfel: - Domnul puterilor; Acesta este Împăratul Slavei! Ascultam înfiorat. Eram foarte aproape. Auzeam și priveam în direct, având senzația că nu sunt pe pământ, că trăiesc într un basm neasemuit de frumos. Veșmintele bisericești străluceau de curățenie și lumină, bătaia în uși și dialogul purtat cu voci naturale, limpezi
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
în fața unei alte săli în care reprezentanții celuilalt partid își clamează cu spume la gură dragostea pentru Țară și Popor înfierând astfel cu maxilarele încleștate de furie tâlhăriile, furturile și oribilele infracțiuni săvârșite de patrioții celuilalt partid îți faci cruce înfiorat și mulțumești Domnului că poate scapi de hoții și de tâlharii care au jefuit și care poate încă mai jefuiesc Țara și Poporul! Dar oare, care sunt infractorii? Primii vorbitori sau ceilalți?! Dacă îi asculți și pe unii și pe
OARE CUM ARATĂ UN STAT FĂRĂ HOŢI? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379807_a_381136]
-
În pilde vii, cuvintele-nțelepte, Îmi cercetează duhul veghetor Și-nmiresmat, mai urcă niște trepte Și-ngenuncheat, se-adapă din Izvor. Foșnesc pe ram în strânsă armonie, Frunzele-aprinse-n timp autumnal, Mahrama lor cu tentă ruginie, Vrea să aducă lumii un semnal, Înfiorate, sub cămăși de rouă Și mai apoi, sub brumă tremurând, Șoptesc suav: "Ne-așteapt-o lume nouă, Noi vom pleca de-aicea în curand"! La fel și tu, când clipele s-or cerne Și de hotar te-i apropia ușor, Ca frunzele
VORBEȘTE CERUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381859_a_383188]
-
nu e greu să se intuiască ce iubește ea: dreptate pentru români, libertate pentru români, bunăstare pentru români, bine și pace pentru lume! Toate acestea-s furate de genialii meșteri răpitori de azi! O lacomă iubire de țară și o înfiorată grijă de națiune pare un defect la noi, din moment ce televiziunea promovează grosier pe hăpăii neamului. Iată, așa defect are Dana Grecu! Gata oricând să-și riște pielea, ea se angajează public seară de seară în lupta armelor inechivalente ca explozie
DANA GRECU. SIMPLITATEA SENTIMENTELOR PRIN SINCERITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381882_a_383211]
-
de lumină am venit curgând de jos în sus noapte incandescentă predându-se zilei pietrele caselor urcă în munții din care-au fost luate munții urcă în ideea ce le-a născut râuri de lumină nemaivăzute galaxii curgând pe drumuri înfiorate de parcă din adâncurile cele mai de sus s-a lăsat potecă și îngeri cu oameni în taina Cuvântului se întâlnesc. Referință Bibliografică: Învierea / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1944, Anul VI, 27 aprilie 2016. Drepturi de Autor
ÎNVIEREA de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381916_a_383245]
-
cadavre. Corpul uman este animat doar de sentimentul fericirii necontrolate care îi pătrunde fiecare fibră.... XII. PLOUA BACOVIAN..., de Miron Ioan, publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. De câteva zile ploua bacovian....toamnă bacoviană este sumbră, mohorâtă, înfiorata de frig, de clipocitul murdar al noroiului călcat în picioare pe trotuare, de melancholia sumbră a bolnavilor. Întregul peisaj e cuprins de fiorul înghețat al toamnei, de anotimpul galben al decorului toamnei. Dar oricum se vor chema vremurile pe care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
de a greși, din anii de început ai „epocii de aur“. Va trebui să treacă mai mult timp până când instituțiile statului se vor reabilită în ochii oamenilor ... Citește mai mult De câteva zile ploua bacovian....toamnă bacoviană este sumbră, mohorâtă, înfiorata de frig, de clipocitul murdar al noroiului călcat în picioare pe trotuare, de melancholia sumbră a bolnavilor.Intregul peisaj e cuprins de fiorul înghețat al toamnei, de anotimpul galben al decorului toamnei.Dar oricum se vor chema vremurile pe care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
care viermuim ,așa cum și în noi rar se mai zbat amintirile culorilor curcubeelor piedute și care și care , cu cât sunt mai pierdute ,cu atât sunt mai frumoase ,că așa e omul nostalgic și înfiorător ,(pardon ,am vrut să spun înfiorat ) Ce e la urma urmei ,un curcubeu ,daca nu ,,memento mori"un legământ între lumină și întuneric între totul și nimic sau ceva prin care ne săgetează o clipă paradisul ,amintindu-ne că nu suntem doar carne din carne ?! De
LUMINĂ PURĂ de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374512_a_375841]
-
BĂLAN - VISURI COSMICE (POEME) Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului În seri de veri senine, pe-un câmp întunecat, Când stau lungit în iarbă, păzit de licurici, Prăpastia cerească privesc înfiorat Ș-ncet îmi urcă gândul spre lumi de stele mici... Rostogolit prin raze de aur și de-argint, Mă pierd în veșnicia de nimburi siderale; Mi-s gândurile arse de astre-n labirint Ce se prefac în cioburi ș-n
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
la acest proces, mânate de febră aproape schizofrenica a propriei îmbogățiri și a furtului din ... IX. DIMINEȚI, ROABELE SUFLETULUI MEU, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1691 din 18 august 2015. Am pus în palmă toate diminețile noastre, Fecioare înfiorate și delicate, Dansând suav Pe portativul fragil al memoriei infidele, Hotărâtă să te abandoneze Tocmai când ai mai multă nevoie de ea. Ți-am spus că nu-mi plac fotografiile, Copii ieftine și mute, Schingiuite în rame și albume, Peste
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
și gândurile tainice. S-au mai strecurat pe furiș Curcubeie, adieri blânde de vânt, Licori din cupe de crini înmiresmați, Cântecul greierilor, cristalul munților calcaroși, Maci purpurii, frânturi de ... Citește mai mult Am pus în palmă toate diminețile noastre,Fecioare înfiorate și delicate,Dansând suavPe portativul fragil al memoriei infidele,Hotărâtă să te abandoneze Tocmai când ai mai multă nevoie de ea.Ti-am spus că nu-mi plac fotografiile,Copii ieftine și mute,Schingiuite în rame și albume,Peste care
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
ritmuri electrizante de cântăreți din natură, Rapsozi înnăscuți. Natură virgina își pictează splendoarea ei sălbatică Pe pânză infinită a orizontului, Fremătând de prospețime și culoare. Vântul ștrengar a luat-o haihui prin lanurile verzi, Fugar într-un picior prin iarbă înfiorata de atâta tinerețe, Hoinărind printre fluturi și maci roșii aprinși, Înnebuniți de doruri abia încolțite În suflete tinere, zburdalnice, jucăușe. Ochii deschiși nu pot cuprinde nemărginirea verde, si-albastra și frematanda, Urechea nu poate percepe în totalitate Simfonia culorilor și
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
solareSi ritmuri electrizante de cântăreți din natură,Rapsozi innascuti.Natura virgina își pictează splendoarea ei salbaticaPe pânză infinită a orizontului,Fremătând de prospețime și culoare.Vantul ștrengar a luat-o haihui prin lanurile verzi,Fugar într-un picior prin iarbă înfiorata de atâta tinerețe,Hoinărind printre fluturi și maci roșii aprinși,Înnebuniți de doruri abia incoltiteIn suflete tinere, zburdalnice, jucause.Ochii deschiși nu pot cuprinde nemărginirea verde, si-albastra și frematanda,Urechea nu poate percepe în totalitate Simfonia culorilor și murmurul
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
tine, fruntea ca să ți-o mângâie, Și-amândoi să adormim, liniștiți, ca doi copii... Tu-mi surâzi iar ștrengărește cum făceai și altădată, Fața mi-o cuprinzi în palme și pe frunte mă săruți, Eu zâmbesc de fericire și tresar înfiorată, Ne-așezăm apoi pe bancă și privim spre cer tăcuți. Cerul, martor al iubirii, ne zâmbește printre stele, O lumină diafană ne răsfață pe-amândoi, Tu îmi spui că îți sunt dragă, sărutând brațele mele, Iar din teiul cel bătrân
ÎN NOAPTE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373902_a_375231]
-
nopții, vântul îl poartă cu sine venind de departe, și parcă-mi vorbește, parcă mă cheamă și vocea lui adânc în mine răzbate. Aud un glas venind de niciunde, și parcă ar plânge, când vorbe-mi șoptește, cu sufletul strâns înfiorată-l ascult- și glasul duios mă cheamă departe. Aud un ecou pierzându-se în noapte și vocea lui în mine frânge petale, vântul îl duce spre tărâmuri uitate, iar dorul plângând îl urmează departe. Referință Bibliografică: vocea ecoului / Nina Dragu
VOCEA ECOULUI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374080_a_375409]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CARAVANA ÎNDOIELII... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Caravana îndoielii trece cu-ai ei bidivii, Printre gândurile mele cu aromă de stafii. Amintiri înfiorate mă cuprind ca într-un ștreang, Le resping, dar se revarsă peste mine, bumerang. Cruda moarte-mi dă târcoale cu-al ei rânjet de grifon, Eu o rog acut să plece, construindu-mi bastion Împotriva prăbușirii. Dar nu pot să
CARAVANA ÎNDOIELII... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375384_a_376713]
-
mic șobolan, era ascuns și totodată strivit de greutatea trupului celui ucis. Sfâșiată, aripa de efemeridă a clipei se cufundase în mlaștina ireversibilului. Aproape că nu mai respira. “Ilia Repin - Ivan cel Groaznic” - citi inscrisul literelor mărunte din josul paginii. Înfiorată, Aurelia privi încă o dată chipurile pietrificate ale celor doi morți, uniți și totodată pe vecie despărțiți, apoi închise cartea și o îndesă cu grabă la loc, pe raft. Era atâta răcoare și liniște în casă... Ușor înfrigurată, se ghemui încercând
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
clasele de profesională în acareturile castelului, n-am mai putut veni deloc din cauza bădărăniilor acelor elevi adunați de pe toate drumurile. Dacă și în oraș se legau de noi, îți dai seama de ce tratament puteam avea parte aici!... Angela tăcuse brusc înfiorată. Prin rochia ei subțire de mătase răcoarea serii o pătrunsese curând. Valentin își dezbrăcase haina și i-o pusese pe umeri. În semn de recunoștință poate, ea se lipise de pieptul său. Lui Valentin inima pornise să-i bată năvalnic
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
Măsor timpul cu o nouă naștere a lumii, a ferestrelor către adevăr, catre minunea ce-mi ești. Măsor timpul cu inima fremătătoare, așteptândă, cântând în lumea simfoniilor ființei îmbătate de zbor. Îi auzi glasul? Străbate zările, străbate tăcerile, străbate depărtările, înfiorata, cu viteză iubirii. Măsor timpul cu dorul, cu dorul de a privi în ochii tăi că într-o grădină din care răsar toate sensurile.( 12.02.2015) Referință Bibliografica: Măsurarea timpului / Iulia Dragomir : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674
MĂSURAREA TIMPULUI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371886_a_373215]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎN CEAS TÂRZIU Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Psalmul 129:23-24 În ceas târziu din noapte, înfiorat, spășit, Strig către Domnul slavei, privind spre infinit, Mă cercetează Doamne, cunoaște-mi inima, Încearcă-mi firea, gândul și vezi cărarea mea. Privește cu-ndurare, de drumul mi-e greșit, Îndreaptă-mă pe cale Tu, Domnul meu iubit, Condu-mă pe
ÎN CEAS TÂRZIU de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372408_a_373737]
-
zi, din vol. Stigmate. Ed. Marineasa, Timișoara, 1993) Destinul Aleșilor (al Strămoșilor noștri) se împletește întotdeauna cu sensul mistic al mărturisirii, cu sensul unic al existenței în care se întrupează eroismul dac și dreapta credință jertfelnică: „Îngemănați cu eternitatea, strigă înfiorat, dar cu pioșenie nemuritorul Vasile Marin, morții noștri, din lumea lor de dincolo, ne ocrotesc și ne îndreaptă pașii... Mormintele lor sunt pretutindeni; ele alcătuiesc punctele cardinale pentru geografia spiritualității românești... Ei sunt izvorul de viață eternă pentru sufletele noastre
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
anotimpuri trec lasând a lor povară de flori arzând cu miros de fericire sau de zăpezi uitate-n primavară. Și tu și eu și mulți ca noi tresară când vântul împrăștie șoapte de iubire, amintiri revin și ca odinioară inima înfiorată bate-n neștire. Pașii au urmele șterse de timpul nemilos și visele-s uitate prin sertare de gând, gestul poate pare astazi copilăros când la primul sărut simțeai sufletul frematând. Iubirea-i veșnică aprindere de vise iar povestea-i vrajă
POVESTEA DE IUBIRE... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372885_a_374214]
-
o mie de spectatori în fața cărora apăreau câțiva actori, care își rosteau replicile, lungi și meșteșugite tirade, fără să se miște, ba unii purtau și măști, încât la spectator ajungea numai vocea, adică numai cuvîntul, textul, ideea!... Iar spectatorii ascultau înfiorați povestea, drama, tragedia expusă prin schimbul de replici... Replica! Așteptată cu sufletul la gură!... Replica inspirat imaginată, rostită cu o voce de neuitat!... Mi se pare evident că spectatorul de odinioară avea o minte mult mai antrenată pentru disputa de
PETRICA IONESCU CA PEDEAPSĂ de ION COJA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371086_a_372415]