917 matches
-
Așa a fost să fie”, exclama Silvia cu durere, în timp ce o aștepta seara pe Iuliana să vină de la școală. „Așa a vrut Dumnezeu... Cine poate ști ce păcate s‑au spălat cu necazu’ ăsta căzut pe capul fetii!”, murmura Tudor îngândurat, pe utilajul său din șantier. Iuliana s‑a dovedit a fi o luptătoare. Plângea des și suspina adeseori cu disperare privindu‑se în oglindă. Dar plângea numai când era singură. Nu voia s‑o vadă nici mama ei în asemenea
CHEMAREA DESTINULUI (21) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356789_a_358118]
-
a rodit plod în pîntec, rod de iubire adevărată și de dăruire necondiționată, of, ce poate fi mai frumos?! În ochii Lizucăi străluceau lacrimi limpezi de emoție și de fericire. Evghei Evtușenco, tuns ca un soldat pe frontul literelor, stătea îngîndurat, cu cotul stîng pe masă, cu degetul mare sprijinit vag de buza de jos, cu privirile pierdute și cu țigara între degete, din care și uitase să mai tragă ... Dragoste și moarte, sentimentul matern și fericirea, chinul, speranța, iluziile, adevărul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
așa, ca în povești, fraților! Alupupăzan i-a dat lu' taică-său cu toporu în cap, pentru că bătrînul îi dăduse moneda unui învățător dintr-un sat apropiat, care era numismat, pe o damigeană de țuică ... Și Cezar Dunăreanu a tăcut îngîndurat și abia a mai șoptit, după o vreme: Te pomenești că păcatul o fi al meu, fir-ar ea a dracului de prietenie ... că eu ... Povestea îi înmărmurise pe toți, pentru că fiecare știa cîte o variantă a acelei întîmplări, dar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
poată ascunde amărăciunea. - Ei, nu o lua și tu așa... Au și ei probleme, au serviciu. În capitală e mai încărcată viața, mai grea, știi bine. - De ce nu le dai un telefon? Sună-i acasă! - Eu știu...? A șoptit Elena îngândurată și vizibil îngrijorată. Dacă aveau probleme, dădea băiatul un telefon. Sau, mai degrabă Anca, mititica de ea, că ea este mai comunicativă. Parcă ea ar fi fiica și Fănel al nostru ar fi ginere. Uf, cât de mult s-a
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
În hol se întâlnește cu un tânăr având mai multe cărți sub braț. Nu se aude ce îi spune dar în golul din casa scărilor se vede gesticulând energic după care fandează surprinzător cu umbrela și pleacă râzând. Tânărul urcă îngândurat. Și când ajnge la momentul critic, statuia îl așteaptă impasibil. Ca un Sfinx hotărât să ceară probabil o nouă vamă la trecere. Se oprește trei trepte mai jos studiindu-se în tăcere Apoi: - Fericit cel ce cunoaște necunoscutul. - Și nefericit
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
plin de povești, și nu-i golf cu sirene să nu-l poată trece ținând fruntea lipită de lemnul tău rece ... Întoarcerea în Ithaca Și parca-a fost mai veselă Ithacha în val privită seară, sub corăbii, si Penelopa mai îngândurata și parcă sânge mai curat pe săbii; și parc-am fost cu toții mai înalți când ne luăm măsură pe catarg; ce ne-a scăzut când am sosit din larg? sandaua casei cum nu pot s-o-ncalt? N-am fost
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
Zăpada se cernea bogat în acel decembrie friguros. Olga își pregătea îngândurată bagajul pentru cele patru zile în care, chipurile, trebuie să plece într-o delegație la București. Dansul zglobiu al fulgilor de nea o ispiti așa că, lăsă pentru o clipa mica trusă pe care tocmai o inspectase și se apropie de
INIMĂ RĂNITĂ (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356741_a_358070]
-
începutului, nuanțelor, culorilor... Pe ici, pe colo, mai trece grăbit câte-un om Îl cheamă rostul lui, pâinea să-și câștige, Clipa sărind dintr-o oră în alta pare un atom Când vântul suflă-n rufe prinse cu cârlige. Femeie îngândurată trece pe sub geam ca o adiere, O trestie onduindu-se pe geana zorilor, Gândul visează la sărutul cu gust de miere, Doar râul s-aude lovind în roțile morilor Măcinând timpul cu gust amar de fiere... Al.Florin Țene Referință Bibliografică
BUCURIA MERSULUI PE NOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356767_a_358096]
-
că-i știu trecutul, îi stiu chinurile și viața ei atât de tristă; Frida nu mai are acel mister al fetelor de care să te îndrăgoastești! Poate-mi fi cel mult o soră, dar nu iubită, răspunse Ioniță trist și îngândurat. Atunci când unei femei I-ai desfăcut toate sertărașele șI-ai văzut ce are în ele, nu te mai interesează... Eu m-am bucurat mult în sufletul meu: Frida era deci liberă pentru mine... Am stat cam o oră printre mărăciniș
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
într-o neagră cerneală, cu care nici măcar nu mai pot scrie. M-am uitat peste umăr, în țările din jur și am văzut pământuri sterpe și seci, țarini lipsite de bogăția darului lui Dumnezeu, am văzut munți prăbușiți peste capetele îngândurate ale oamenilor. Dar, am mai văzut în ochii acelor oameni o deosebită mândrie pentru ceea ce nu au, dar visează să aibă. Oare, de ce nu stau puțin în loc, să visez la ce aș putea face cu tot ceea eu am și
LA MULŢI ANI, MĂICUŢĂ ROMÂNIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355164_a_356493]
-
pe Olga? Mă pot abține. O pot respecta. Ea a fost doamnă. Nu m-a dat de gol." S-a îndreptat încet către mașină după ce mirii au dispărut în fruntea unei coloane impunătoare de autoturisme ce se forma din mers. Îngândurat, s-a așezat la volan. A scos mobilul din borsetă și a tastat. - Eu sunt. Ce faci, mergem la biserică? - ...dormeam puțin... Nu a rămas stabilit că nu ești dispus? - ...aveam unele probleme, dar le-am rezolvat. Dacă vrei, peste
ISPITA (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355500_a_356829]
-
Și nu a făcut decât multă mâzgă și mizerie prin oraș ... Înverzesc deja pomii. O să fie frumos. Abia aștept”. A deschis telefonul mobil și a citit ora, după care și‑a continuat drumul cu aceiași pași mărunți și rari, la fel de îngândurată, cu telefonul în mână. „Mama se uită pe fereastră și pune mâncarea la încălzit imediat cum mă vede, sărăcuța de ea ... E bine că vine și tata cam la aceeași oră. Vorbim când mâncăm, așa că mă retrag imediat în seara
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
putut dormi. Lacrimile‑i curgeau în neștire pe perna ce mirosea a mucegai și cu greu se abținea să nu țipe, să nu urle, să nu lovească. Teama de acest bărbat și de pornirile lui sadice o paralizau... * Silvia spăla îngândurată vasele la bucătărie. Știind că Iuliana sosește acasă între șapte și opt seara, aproape în același timp cu tatăl ei, pregătise cina din timp și masa era deja aranjată când soțul a intrat în casă. Tudor, ca de obicei, plin
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
începutului, nuanțelor, culorilor... Pe ici, pe colo, mai trece grăbit câte-un om Îl cheamă rostul lui, pâinea să-și câștige, Clipa sărind dintr-o oră în alta pare un atom Când vântul suflă-n rufe prinse cu cârlige. Femeie îngândurată trece pe sub geam ca o adiere, O trestie onduindu-se pe geana zorilor, Gândul visează la sărutul cu gust de miere, Doar râul s-aude lovind în roțile morilor Măcinând timpul cu gust amar de fiere... Ascuns în cuvinte Din când
ASCUNS ÎN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356186_a_357515]
-
după a douăsprezecea treaptă, apoi după a zecea, acum la a opta... Trec uneori minute bune ca să pot continua. Dar scările din vis le urcam ușor, aproape zburând, săream peste două, asta da ciudățenie!... Ca să vezi! se miraseră oamenii, încruntând îngândurați fruntea. De obicei, la coadă la compensate sporovăia cu prietenul său Laichici, vecin în blocul alăturat. El avea necazuri cu prostata și-i prescrisese medicul niște medicamente cu nume complicate. Naiba să le ia, bombănea Laichici, netezindu-și cu palma
A OPTA TREAPTĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370940_a_372269]
-
Sigur că da! Te aștept aici... trebuie să vorbim. - Da, bine! Mulțumesc mult, doctore! - Pentru puțin..., murmură Eugen, nedumerit de tonul folosit de Iuliana și de graba ei: „Ce este cu ea? Am greșit eu cu ceva?” se întrebă el, îngândurat. ... Trecea dintr-un salon în altul, fără să audă cuvintele personalului medical ori să observe datele indicate de aparatură. Încerca să-și amintească tot ce a vorbit cu Iuliana pentru a descoperi acel ceva care se pare că ar fi
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
ești obosită și dorești, îți stau la dispoziție... - Perfect! Mulțumesc frumos, Eugen! Vii și tu? Voi fi pe aproape. Am unele chestiuni de rezolvat, răspunse el, total surprins de tonul și de privirea fetei. Iuliana a intrat în salon mai îngândurată decât fusese Eugen ceva mai devreme. Salută și răspunse cât putu mai amabilă fetelor care au salutat-o de cum au văzut-o. „Oare ce este cu el? Pare schimbat..., dar, mai întâi, să-l vedem pe Tinu”, hotărî Iuliana, ușor
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
de lucruri... Nu știu la ce anume te referi, concret, dar... lasă să vorbim altădată despre asta. Te rog frumos! De acord! Îmi cer scuze dacă te-am deranjat! Iuliana nu răspunse. Privea în jos, părând că-și numără pașii, îngândurată, iar el i-a respectat tăcerea. Așa au mers, tăcuți, până în parcare și, mai apoi, în timpul deplasării cu autoturismul. Amândoi meditau, fără să știe, la aceleași probleme, încercând să descopere soluții acceptabile. Când au ajuns aproape de blocul în care locuia
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
a fiecărui medic, excluse orice moment de așteptare: - Nu avem timp acum să o așteptăm și nici nu este nevoie... Veniți împreună la mine după ce se liniștesc apele aici. Să vină și domnul doctor Cezar Nistorescu, vă rog! adăugă aceasta îngândurată, de parcă nici nu-l observase pe Cezar până atunci alături de ei toți. Cererea dumneavoastră cred că depășește sfera atribuțiilor noastre în acest caz..., dar..., pentru o consultație, pentru un sfat, voi găsi înțelegere și timp..., domnule Tomescu. - Mulțumesc mult, doamna
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
fără să îți dai seama că sunt eu, m-ai întrebat: - Cum te cheamă? Intrigată că nu mă recunoști și curioasă să văd dacă te pot păcăli, ți-am răspuns: - Nu am nume! - Îți dau eu unul, ai spus tu îngândurat! - Și eu ce să îți dau pentru el? mi-am continuat eu joaca! - Puțină dragoste! Ai spus tu atât de încet de parcă nu ai fi vrut să te audă și altcineva. - Atunci, numește-mă, ți-am spus eu! Am văzut
SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369309_a_370638]
-
sun, dar, ba eram supărată pentru că nu m-ai recunoscut, dorind, astfel, să te pedepsesc, ba mă amuzam, privindu-te cum mă căutai, încruntat, pe cer. Vineri, iarăși fără să-ți dai seama, ți-am mângâiat cu o rază fruntea îngândurată. Sâmbătă, gândurile tale m-au lovit atât de tare, încât au lăsat urme adânci în ființa mea. Duminică, m-am certat foarte tare cu Luna, care era furioasă că mă folosesc de ea pentru a mă ascunde de trăirile mele
SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369309_a_370638]
-
2016 Toate Articolele Autorului Fericire...fericire cât de mult te-am căutat Străbătut-am tot pământul când în lung și când în lat... Răscolit-am în palate unde luxul se desfată Dar nu te-am găsit acolo și-am plecat îngândurată... M-am oprit apoi la mese pline de îmbelșugare Sigură că ești acolo unde e îndestulare Dar oricât te-am căutat n-am putut să te găsesc Căci acolo era lege numai omul cel firesc... În căutarea ta pășit-am
FERICIRE...FERICIRE CÂT DE MULT TE-AM CĂUTAT... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369348_a_370677]
-
cărui sfârșit nu am curajul să-l caut... Este presărat cu spini, capcane, pietre ascuțite, ce-mi sângerează soarta... Privesc în urmă, căutând parcă un... ajutor, o mână întinsă. Doar Timpul, stă pe loc uitându-se după mine. Trist și îngândurat, mă privește cu milă... © D. Theiss Referință Bibliografică: Când visul se destramă... / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1490, Anul V, 29 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CÂND VISUL SE DESTRAMĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369404_a_370733]
-
ne-a fost alături, parte din frântele-amintiri. Îmi construisem aripi, cu tine-n zbor să plec, Plecat-ai fără mine, ca un copil bezmetec. Visat-am la iubiri de pescăruși, ce-n zări se pierd, Azi singură-s pe drum, îngândurată merg. La pieptu-ți ieri mă protejai, sub minunata-ți aura, Lăsatu-m-ai ca pe o cârpă, o ciudată centaură. Referință Bibliografică: Centaura / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1879, Anul VI, 22 februarie 2016. Drepturi de
CENTAURA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370674_a_372003]
-
și generații diverse, cuprinzând un evantai surprinzător de larg. Cu toții se regăsesc în unele ipostaze ale acestui veritabil conglomerat de istorie clocotindă, un ghem din vieți de oameni pe care îi cunosc. Văd pentru început, aievea parcă, zâmbetul obosit și îngândurat al socrului meu, german get-beget, din Germania, care, pe când avea 16 ani, elev-pilot fiind, a fost recrutat fără să fie întrebat ca să zboare avioanele de vânătoare ale Germaniei lui Hitler. De două ori a căzut literalmente din cer, fiind făcut
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]