7,920 matches
-
însă nu mai putem ști ce au însemnat cu adevărat, la nivelul originar al mesajului. După părerea mea, e mai reconfortant să-ți adresezi poemele unui public restrâns, întradevăr iubitor și înțelegător de poezie: e o ipoteză eliberatoare și îți îngăduie să te exprimi mai bine decât ipoteza contrară. Să ne gândim ce s-ar putea întâmpla cu receptarea unui mesaj cultural la publicul românesc, pe scară largă, în anul 2012. Să considerăm ca exemplu un roman cu un tiraj de
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 by http://confluente.ro/Autoritatea_valorii_culturale_al_florin_tene_1336541459.html [Corola-blog/BlogPost/358623_a_359952]
-
Balta Brăilei, li se putea prelungi punerea în libertate, cu o pedeapsă administrativă, la fiecare nouă scadență. Astfel eliberarea se putea realiza la data decesului. Destinul însă n-a vrut să fie așa. Gheorghiu-Dej, îmbolnăvindu-se și cunoscându-și timpul îngăduit pe pământ, a făcut acel gest cu tentă umanitară, deschizând porțile pușcăriilor politice prin grațierile personale din 1963-1964. D.G.: Așa a încetat excesul de zel al informatorilor, sau ai fost în continuare hărțuit până ai ales calea exilului? V.R.: După
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
ale camarazilor ascultători ai versurilor sale pline de duh și de dor de Basarabia. Poemele Canalului, ca toate marile poeme ce s-au născut în temniță au fost elaborate în duh și mintal. Autorul pe care Bunul Dumnezeu mi-a îngăduit să-l cunosc, să-l prețuiesc și să-l iubesc, crea cu o ușurință ca de adiere cerească, ca o revărsare de har, cum numai Atotcreatorul binecuvintează ființele gingașe, îmbrățișindu-Le cu splendoarea Sa divină. În Noaptea sfântă a Crăciunului poetul
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
dete ochii să văd lumina zilei, Și inima-mi umplut-au cu farmecele milei, În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers Și-n glas purtat de cântec simții duiosu-i viers, Și tot pe lângă-acestea cerșesc înc-un adaos: Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos! Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă, Să binecuvânteze pe cel ce ma împila, S-asculte orice gură, ce-ar vrea ca să mă râdă, Puteri să puie-n brațul ce-ar stă să
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
mă reped, îți detaliez... mă hazardez eu, recunoscut pentru calmul meu ardelenesc. Și când am văzut ora, am răsuflat din greu, am sorbit o gură de apă, c-așa dorm eu cu paharul de apă pe noptieră... Nici acum nu îngăduie să-inchei ce-aveam, că: -Hai, omule, cuvântă direct! Ce-atâtea ocolișuri?! mi-aruncă el, exasperat, deja congestionat, că suferă și cu circulația, și cu nervii, că-i la păcătoasa de andropauză și nu-i zice medicului de familie, cică nu
UN TIP CALM de ANGELA DINA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1496565249.html [Corola-blog/BlogPost/371764_a_373093]
-
limbaj al inițierii tematice, în afara oricărei mistici și dincolo de orice aer morbid, ADEVĂRURI, pe care le așează în potirele vieții și ale poeziei, ca „Popas în lumină”. Elocința cuvântului devine, cu firescul ordinii naturale în fața căreia conștiința lucidă își poate îngădui doar privilegiul incomodei nostalgii faustice, o încreștinare a omenirii. Ion C. Ștefan: Cele mai multe poezii au o tematică tradițională, clasică, referindu-se la întrebările multiple ale unui suflet sensibil, ale unei minți instruite și selective, iscoditoare și adăpate cu o bogată
POPAS ÎN LUMINĂ, CU POEZIE ŞI CÂNTEC, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ioana_stuparu_1430123058.html [Corola-blog/BlogPost/372874_a_374203]
-
devine azima, laptele cu miere de frământat pâinea de jertfă. Tare mi-e teamă că n-ai să mă plăci, nici pe ea, nici pe mine. Dar cum nu pot să mă descotorosesc că de propria umbră, trebuie s-o îngădui, ca parte din lumina înviind în sfârcul de umbra care ma definește. Unde-ai fost până acum de n-ai trăit? Și ce-ai așteptai de te-ai lăsat sedusa de tine însăți? Treci prin toate ușile închise până la mine
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_ii_cezarina_adamescu_0.html [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
imensa satisfacție pe care i-o procura stăpânirea din vârful manșei a motorului celor 600 de cai cu a căror elice sfredelea văzduhul. Dar surghiunul lugojean al aviatorului-scriitor va lua doar după un an sfârșit, lui R. T. fiindu-i îngăduit să se mute la Timișoara, centru cultural unde se simțea mult mai în largul său. Cenaclul lui a dăinuit însă la Lugoj, grație strădaniei lui Gheorghe Luchescu, care, devenit director al Casei de cultură a municipiului, s-a străduit să
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1448271011.html [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
omul pe pământ, și a întregii căi străbătute de către acesta în credință și smerenie; și că prin Sfântul Maslu se exprimă chiar judecata dumnezeiască peste alcătuirea pământească a omului, tămăduindu-1 când toate remediile curative nu mai au nici o putere, sau îngăduind morții să distrugă trapul pământesc ce nu mai este de folos Bisericii pământești și căilor tainice ale Domnului. Biserica trăiește, chiar pe pământ, nu o viață omenească, pământească, ci o viață dumnezeiască, plină de har. De aceea, nu doar fiecare
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1335189644.html [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
38; cf. 2, 38). Căci Dumnezeu poate să proslăvească taina Botezului înainte de Botez, la fel de bine ca și după. Astfel dispare diferența între opus operam și opus operatum. Știm bine că mulți nu au botezat copiii mici așa cum mulți nu le îngăduiau să se împărtășească din Sfintele Taine, iar mulți nu-i ungeau cu Sfântul Mir. Dar Sfânta Biserică înțelege altfel: ea îi botează, îi miruiește și-i primește la Cuminecare pe copiii mici. Și dacă ea a stabilit astfel, nu este
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1335189644.html [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
oricât am fi de nevrednici pentru a ne numi fii ai Bisericii. Dacă închinându-ne și slăvindu-i pe sfinți, noi cerem lui Dumnezeu să-i proslăvească, nu putem cădea sub învinuirea de orgoliu, căci nouă, cărora ni s-a îngăduit să-L numim pe Dumnezeu Tată, ne este îngăduit și să ne rugăm astfel: „Sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta". Și dacă ne este îngăduit să-L rugăm pe Dumnezeu să sfințească numele Său, și
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1335189644.html [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
fii ai Bisericii. Dacă închinându-ne și slăvindu-i pe sfinți, noi cerem lui Dumnezeu să-i proslăvească, nu putem cădea sub învinuirea de orgoliu, căci nouă, cărora ni s-a îngăduit să-L numim pe Dumnezeu Tată, ne este îngăduit și să ne rugăm astfel: „Sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta". Și dacă ne este îngăduit să-L rugăm pe Dumnezeu să sfințească numele Său, și să împlinească voia Sa, cine ne va împiedica să
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1335189644.html [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
sub învinuirea de orgoliu, căci nouă, cărora ni s-a îngăduit să-L numim pe Dumnezeu Tată, ne este îngăduit și să ne rugăm astfel: „Sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta". Și dacă ne este îngăduit să-L rugăm pe Dumnezeu să sfințească numele Său, și să împlinească voia Sa, cine ne va împiedica să-L rugăm să-i proslăvească pe sfinții Săi și să dăruiască pacea Sa aleșilor Săi? Noi nu ne rugăm pentru cei
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1335189644.html [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
mormintele lor? Vei spune: „Vechiul Testament a oprit să fie făcut chipul lui Dumnezeu". Dar tu înțelegi oare mai bine decât Sfânta Biserică propriile ei cuvinte (adică Scriptura); oare nu înțelegi că Vechiul Testament nu a interzis reprezentarea lui Dumnezeu (căci a îngăduit heruvimii și șarpele de aramă și scrierea Numelui dumnezeiesc), dar a interzis omului să-și facă un Dumnezeu după asemănarea vreunui lucru de pe pământ sau din cer, vizibil sau chiar imaginar. Dacă zugrăvești o icoană pentru ca să-ți amintească de Dumnezeu
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1335189644.html [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
din existența noastră, împingând în umbră tărâmul sentimentelor, al emoțiilor, al fiorului vieții. Cele mai multe scrieri ale mele nu se întind pe multe pagini, având o dimensiune rezonabilă și încadrându-se în rigorile genului literar căruia aparțin, proza scurtă. Mi-am îngăduit o mai mare larghețe doar acolo unde frumusețile pământului strigau implorându-mă să le acord spațiu mai extins, din care apoi să poată fi „gustate” cu bucurie și interes de către cititorii însetați de minunățiile acestei lumi. Zâmbesc astăzi vieții cu
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_testamentul_une_elena_buica_1377352558.html [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1487573455.html [Corola-blog/BlogPost/375464_a_376793]
-
au primit cu bucurie rugămintea bătrânului. Au luat uneltele trebuitoare și s-au urcat în munte împreună cu el. Au săpat groapă și au îngropat trupul fratelui. Unul din corăbieri numit Talaleu, mișcat de virtutea bătrânului, l-a rugat să-i îngăduie să rămână cu el. Bătrânul i-a spus că nu are să poată suporta nevoințele ascezei. Tânărul i-a răspuns “ da, am să le suport!” Și a rămas cu bătrânul. A stat cu el un an nevoindu-se mult în asceza
LIVADA DUHOVNICEASCA (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381891011.html [Corola-blog/BlogPost/352457_a_353786]
-
dete ochii să văd lumina zilei, Și inima-mi umplut-au cu farmecele milei, În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers Și-n glas purtat de cântec simții duiosu-i viers, Și tot pe lângă-acestea cerșesc înc-un adaos: Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos! S-a trezit oare acest popor ? acest neam căruia i-au fost dedicate atâtea pagini de către toți gânditorii născuți din el, din miezul lui, purtând în fiecare celulă a corpului lor fizic genomul originar din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/eminescu-in-eternitate/ [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
alocația. Ființele au început să piuie gingaș, puțin trist, însă după un scurt timp, una dintre ele, care părea mai isteață, spuse: - Stăpâne, noi suntem sclavele tale și dacă așa îți este voia noi nu putem decât să ne supunem. Îngăduie însă ca din trupul tău divin să luăm câțiva stropi de ADN pentru a salva lumea noastră care te adoră! - Fă, nu cumva să băgați vreun ac în mine, să mă infectez, că vă pocnesc de vă sar măselele! Zânele
ABDUCTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1401549646.html [Corola-blog/BlogPost/350603_a_351932]
-
bine decât orice pământean și singura noastră grijă este să fii fericit. Avem o tehnică mult superioară oricărui instrument, iar tu vei avea ce povesti prietenilor tăi, dar nu știm dacă ei or să te creadă! - Bine, hai, la treabă, îngădui Trică generos din fire, iar acum și mai și, pentru că era divin. Foarte fericite, zânele își lipiră trupurile calde și frumos mirositoare de el, cât despre limbuțele lor trandafirii și iscusite, ce să mai vorbim! Pe scurt, Trică intră în
ABDUCTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1401549646.html [Corola-blog/BlogPost/350603_a_351932]
-
Dumnezeu este vinovat pentru că oamenii aleg să se detașeze și să Îl părăsească? Dacă excluzi din viață însăși Viața, cum să mai trăiești cu adevărat? Da. Unii ne greșesc, dar asta nu înseamnă că Dumnezeu a voit asta, ci a îngăduit pentru a-ți testa atât tu, cât și El, credința și hotărârea. Unii sunt atât de poticniți încât se îndoiesc de existența lui Dumnezeu și refuză să mai meargă la vreo biserică, se însingurează sau caută mijloace de distracție pentru
SĂ VORBIM DESPRE DUMNEZEU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_sa_vorbim_de_marina_glodici_1369303283.html [Corola-blog/BlogPost/346160_a_347489]
-
indiferent de hotărâre..Asta ca să știu ce fac cu verișoară mea.M-am sculat de pe canapea și lund pe Oana de mână am zis.. Hai să mergem să nu întârziem întrucât până îți voi găsii ceva va trebui să te îngăduie mama prietenei cu care trebuie să dormi acum în același pat. Domnul Herscovici ne-a condus până la usa.Trecand pe langă bibliotecă mare din living am putut observa foarte multe cărți din literatura universală..fapt pe care l-am spus
DESTIN DE FEMEIE.OANA VIZITA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Destin_de_femeieoana_vizita_dan_petrescu_1358263961.html [Corola-blog/BlogPost/348841_a_350170]
-
suntem născuți, iar mamele trebuie să ne dea totul. Fără nici un efort din partea noastră. Nici măcar efortul de a iubi. Dar dacă și mama și-ar pierde răbdarea cu noi și ne-ar lăsa baltă, de câte ori greșim, cine ne-ar mai îngădui, cine ne-ar mai învăța alfabetul vieții, literă cu literă? Mamele sunt cei mai buni pedagogi, pentru că ele sunt înzestrate cu o iubire nespusă pentru copiii lor, care adesea greșesc și uită repede când părinții se sacrifică pentru ei. Nu
MĂREŢ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Maret_cezarina_adamescu_1354034379.html [Corola-blog/BlogPost/359403_a_360732]
-
și Domnului Arpad Racz pentru bucuria de a-mi permite folosirea imaginii creației sale în realizarea coperții întâi a volumului. --------------------- Epistolele elegiace ale prolificei autoare Anne Marie Bejliu încep cu acest Motto: "Numai echilibrul între evidență și lirism ne poate îngădui să avem acces în același timp la emoție și claritate." Albert Camus în Mitul lui Sisif (1942) Diverși scriitori au salutat talentul indiscutabil al unei autoare care scrie precum respiră, din toată inima și din tot sufletul. Doamna Iolanda Malamen
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1427036577.html [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
pe haină... - Ci numai nu te speria, Am să îți spun o taină... C-amu e vremea, altfel ba, M-a liniștit copacul... Ăst lucru nu te întreba, De ce acuma facu-l... - Ba, iaca te întreb surprins: Amână, nu-ți îngădui, De somn de moarte parcă-s prins... - Aș vrea, dar vezi, prăpădu-i: Voi fi chiar mâine doborât... Și-au pus de gând sătenii Că-s prea bătrân, scorbos, urât, Li-s mai de preț buștenii.... Așa gândesc în felul lor
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Legenda_martisorului_dupa_romeo_tarhon_1393701398.html [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]