4,343 matches
-
prima dată lumina zilei. Aceeași lumină a zilei a văzut-o apoi în mai multe locuri din lume, dar cel mai mult în Suedia, unde s-a adăpostit între patru pereți și un acoperiș, la Malmo. De acolo, din nordurile înghețate, tot cobora spre țara lui de suflet, care era România, și pe care o tot străbătea în lung și lat. Aici avea cei mai mulți prieteni, scriitori ca și el, de unii plângându-se că nu prea îl băgau în seamă, chiar dacă
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
se resemneze cu realitatea. E sfârșit de noiembrie și azi noapte s-a așternut peste verdele arămiu al dealurilor și pădurii ce străjuia satul, brumă groasă. Ultimele rămășițe de vlagă ale veșmintelor ce mai acopereau ramurile copacilor, încremeniseră sub îmbrățișarea înghețată a frigului câinos de peste noapte. Le mai țintuia de ramuri doar cristalele argintii, crescute din respirația dimineții geroase, în ciuda faptului că ultima suflare de viață din trupurile lor se stinsese odată cu ultimele stele ale nopții. Când primele raze de soare
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1490314001.html [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
Le mai țintuia de ramuri doar cristalele argintii, crescute din respirația dimineții geroase, în ciuda faptului că ultima suflare de viață din trupurile lor se stinsese odată cu ultimele stele ale nopții. Când primele raze de soare cu dinți vor străpunge zorii înghețați, zdrențele agățate de ramuri vor fi dăruite țărânii, drept ofrandă, de brațele descărnate ale copacilor și vor deveni și ele țărână, asemenea tuturor lucrurilor trecătoare. Aceasta e menirea hărăzită de creator pentru toate lucrurile efemere, incluși oamenii, care adesea uită
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1490314001.html [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
Idris și își îndreaptă privirea către el. Îl privește profund și adânc. Acele momente au fost de neuitat pentru Idris. Privirile lor se amestecau în aburul pădurii, iar liniștea îi înconjura din fiecare unghi. Toată natura parcă rămase neclintită, parcă înghețată. Iohana, nu dorea ca privirea să îi fie îmbrățișată complet de cea a bărbatului, asa că rușinată-și întoarce chipul și începe a roșii. Idris: Te cheamă Iohana, așa-i?...(pauză) Cu ochii sclipind iți mărturisesc că pe mine mă
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1431893594.html [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
e-aproape, Strigătele vii ce-o cheamă, Se îmbrățișează în șoapte, Înfruntând lin orice teamă... Istoria e martoră dreaptă A celor ce-au scris-o prin ei, Cu viața ce le-a fost nedreaptă, Eroi ai zilelor de ieri!... Lacrimi înghețate se preling, Pe-ai țării obraji nedormiți, Cu mângâieri, speranțe-i ating, Cei ce-azi luptă neobosiți!... ~ Cristina P.Korys ~ 2 august 2016. Referință Bibliografică: Lacrimi curg pe-ai țării obraji... / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LACRIMI CURG PE-AI ŢĂRII OBRAJI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1470160668.html [Corola-blog/BlogPost/374154_a_375483]
-
am aripi să zbor contopită cu timpul către veșnicie... Vreau să uit că stelele-s prea departe să le pot prinde în palme sorbind picuri din strălucirea lor, să mă pierd în praful de stele visându-te... Îți respir clipele înghețate ce au devenit iubire. Vreau să uit că sunt un simplu om ce se adâncește în eternitate. --------------------------------- Alexandra MIHALACHE Slobozia ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Alexandra MIHALACHE - EVADAREA (POEZII) / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1498, Anul V, 06
EVADAREA (POEZII) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1423233478.html [Corola-blog/BlogPost/374713_a_376042]
-
găsit încă pe cineva „la fel ca el”. Orice ar vrea să însemne asta. Privirile lor și intențiile mele sunt două lumi în ciocnire ridicolă. Mă apuc și le explic structura în măcar cinci paragrafe a eseului, le dictez sintagme înghețate - numai bune de trântit în fiecare compunere, pentru marcarea punctelor din barem, îi învăț trucuri despre cum examenul acesta poate fi luat cu ceva viclenie - fac orice să le îndes pe gât două trei idei care îi trec pragul pretențiilor
Cum am ajuns un profesor prost, dar bun! by https://republica.ro/cum-am-ajuns-un-profesor-prost-dar-bun [Corola-blog/BlogPost/338383_a_339712]
-
Scaevola n-a fost fratele meu./ El nu și-a jertfit decât dreptul său braț./ Eu, neavând mai de preț/ decât inima,/ pe ea am sortit-o flăcării,/ dar n-a ars de tot:/ un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din 'naltul fumegând/ al Crucii”. Sentimentul năvălitor învers al întâmplării devine poezie seducătoare și, în același timp, crez poetic în angajarea imaginației și inspirației. Deprinderea înțelesului frumuseții și tainei versului devine stare emoțională care dă omogenitate poemului
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_amor_prohibit_al_florin_tene_1352051370.html [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
s-au zbicit dealurile și văile verzi, îngălbenite, pline de petece roșcate ale sămănăturilor de toamnă. În pădurile ca arama s-au înfiripat, în sute de puncte, lumânările roșii ale cornilor (Vâltoarea); Fulgi rari alunecă și se aștern pe pământul înghețat. Pustiu pe uliță, geamuri luminate slab (Nimic deosebit în timpul serviciului meu). Definitorii în pattern-ul descrierii naturii în prozele de mari dimensiuni ale scriitorului sunt elementele de hidrografie care conturează orizontul local, apropiat sau îndepărtat, în care autorul și-a
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1481306474.html [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
după luna și se aruncă uneori în mare; de dor. pe valurile franțe, Oniria se-ntinde-n disperare. s-au scurs uitării clipele târzii și lumile s-au stins tot câte una; de frig. pe geamurile sparte, isi toarnă cerul înghețat, furtună. Acasă s-a crăpat din nou de ziua și timpul ordonează vieți în rând; tăcut. pe marginile vremii își scârțâie durerea câte-un gând... sursă foto: internet Referință Bibliografica: trecere / Clarissa Emanuela : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1451
TRECERE de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/clarissa_emanuela_1419175316.html [Corola-blog/BlogPost/360442_a_361771]
-
printre gânduri, întrebări nerostite îmi usucă buzele. Ochii îmi sunt încercănați. Pleoapele-mi grele cad și lasă să curgă o ultimă lacrimă amorțită. Alerg acum spre mare, mă arunc în apa rece, să îmi scufund neliniștea. Sunt un suflet gol, înghețat și frigul mă copleșește. Apun din nou sub razele soarelui. Mă sting! Purtată de valuri, mă pierd în larg. Mă predau ție, mare! Călăuza mea, marea, mă poartă până spre frânturile din sufletul tău. Poate nu suntem așa de diferiți
SUFLET ÎN MARE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1413932785.html [Corola-blog/BlogPost/341139_a_342468]
-
iar orice efect prozastic este bine calculat. Halucinanta și, deseori, sincopata, proza lui de tinerețe are, însă, o arhitectură invizibilă. De aceea, s-a și spus că unele dintre prozele sale scurte sunt chiar niște criptograme. Or, atunci, bolta cerească înghețată și neagră, beznă străpunsa de fulgere de lumină, vifornița și vijelia, care, toate, consuna cu «anii furtunoși» ai epocii, ar trebui să fie părți dintr-o mare viziune unitară. Cheia de descifrare a acestei viziuni și a mesajului ei profetic
Mihail Bulgakov: Ouăle fatale. Diavoliada. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/mihail-bulgakov-ouale-fatale-diavoliada-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339450_a_340779]
-
Veselindu-se mereu, nici nu își dădură seama când văzură-n zare troienile viscolite. Locotenentul îi spuse lui Ghiocel: -Iată că am ajuns și în Țara Zăpezilor! De-acum, voinicilor, vom coborâ în zbor lin, direct prin lunci, pe râul înghețat. Vom trece prin câmpii și prin păduri, prin sate și orașe, până la Palatul de Gheață Veșnică. Din săbiile noastre și din scuturi vom slobozi mănunchi de raze, ce vor zbura în jurul nostru, ca să topească nămeții uriași. -Iar noi vom arunca
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424333971.html [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
vom slobozi mănunchi de raze, ce vor zbura în jurul nostru, ca să topească nămeții uriași. -Iar noi vom arunca în jur fermecații clopoței ai prințesei Primăvara, le zise Ghiocel flăcăilor. Coborâră în zăpadă, lângă trei sălcii, cu trunchiurile sfârtecate. Pe râul înghețat, trei Vânturi Lățoase patinau și suflau cu turbare în stuful de pe mal. În lațele lor de pe frunte se încurcaseră ciulinii, care îi zgâriau pe turbații nespălați atunci când suflau, fapt ce-i înfuriau și mai mult. Când văzură ceata flăcăilor, se
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424333971.html [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
suflându-le în față să-i orbească și să le fure hainele. Dar Sabie de Raze îi trăsni drept în lațele pline de ciulini. Și ciulinii luară foc, speriindu-i pe lățoși, care o luară la fugă pe valea râului înghețat. Încurajați, flăcăii și luptătorii strigară bucuroși: -Uraa! Trăiască Primăvara și Soare-Împărat! Luptătorii începură un dans ciudat, lovindu-și săbiile de scuturi, din care țâșneau mii de raze ce se revărsau în jur, topind zăpada și încălzind pământul. În dansul lor
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424333971.html [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
acum făcute cu jumătate din mine, cealaltă jumătate însoțind solidar eroul romanului fie în infernul de la Kolâma, participând la caznele condamnatului la muncă silnică, doar pentru că existența lui avea sens cu Eminescu - și nu cu Stalin -, fie hălăduind prin sălbăticiile înghețate sau dezghețate ale Siberiei, hăituit de câinii-gardieni, întru mântuirea prin libertate. În această perioadă a lecturii - recunosc, la vârsta mea ar fi trebuit să fiu mai detașat de lumea plăsmuită de scriitor -, mi-am reactivat și mecanismele reumatismului, fără ca factorii
UN ROMAN ÎN CARE DRAGOSTE E UN ANTONIM PENTRU SIBERIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/_tema_pentru_acasa_de_nico_gheorghe_parlea_1373403189.html [Corola-blog/BlogPost/343477_a_344806]
-
bazei cupei florale a scânteioarelor, flori pe care admiratoarea nu le mai pipăise până atunci, cât și de coborârea bruscă a temperaturii în ziua cu pricina. Dar fără conjunctura provocată de proaspăta lectură, florile din curtea noastră n-ar fi “înghețat” niciodată în iunie. Revenind la cititorul care semnează aceste rânduri, pe tot parcursul lecturii m-am sforțat să realizez disjungerea întregului între realul și imaginarul acțiunii, între istorie și literatură. Intuisem - dar și știam, într-o anume măsură, mai ales
UN ROMAN ÎN CARE DRAGOSTE E UN ANTONIM PENTRU SIBERIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/_tema_pentru_acasa_de_nico_gheorghe_parlea_1373403189.html [Corola-blog/BlogPost/343477_a_344806]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SĂ ÎI TREZIM PE „DOMNI” CU-N COLINDAT! Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1817 din 22 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Să mergem iar prin Țara înghețată (la propriu nu, dar e la figurat...), Să încercăm cu toții înc-o dată, să îi trezim pe "domni" c-un Colindat ! S-audă iar (pentru a cât-a oară ?) că nu doar noi (și ei, sunt muritori !) Să vină la "arat
SĂ ÎI TREZIM PE „DOMNI” CU-N COLINDAT! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1450812505.html [Corola-blog/BlogPost/366239_a_367568]
-
Poeme > Dorinte > EXTRAS DIN CHEMAREA UNEI DORINȚI Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Extras din chemarea unei dorinți eu sunt chemarea dorinței i a zis stau la fereastra acestui anotimp înghețat și ascult cuvintele magice din cântecul iernii îmi spui că ai ales la marginea pădurii o casă în care cresc violete și crini și că nu ți pasă în ce culori se îmbracă trecutul iar eu trebuie ochii sa întind
EXTRAS DIN CHEMAREA UNEI DORINŢI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1453115656.html [Corola-blog/BlogPost/380511_a_381840]
-
și meditație dând naștere unei senzații de inutil, de zădărnicie, de abandon: „M-agăț de un pai/ i paiul se frânge/ La prima atingere a mea./ M-agăț de un pai/ i paiul sângeră -/ Nu pot nimic schimba.../ Timpul - pelerin înghețat, cugetă/ Înțepenind peisaje în nod,/ Crepusculare gândurile uieră/ Săpând grote uriae în tot./ M-agăț de un pai/ i paiul se frânge/ La prima atingere a mea./ M-agăț de un pai/ i paiul sângeră -/ Nu pot nimic schimba...//”( Perindare
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1425129803.html [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
Își însușise linia principală a poveștii și acum, trăindu-i succesiunea nefastă a elementelor imaginate de Druțu îi adâncea și mai mult misterele. Aproape nu mai făcea diferența între răceala imaginarului și pulsul sălbatec al realității. „Îi simt parcă solzii înghețați, mărturisea el. Privitul în ochii săi m-ar salva de teama căderii în ispita morții. N-are nici o legătură cu faptul că soția m-a părăsit și nu-mi pot vedea copiii. Cred că ceva, cineva mă poate scoate din
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1434687078.html [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
a pus un semn Rupând și zdruncinând ce aveam mai sfânt Indispensabilul din mine ce’l port ca pe un blestem Blândețea și iubirea, aprigul respect pentru cuvânt Dar mai presus de toate Invidia patroană Ce mușcă sau îngroapă firbintele înghețat Pătrunde ici solemnă, dincolo ca o spioană Pictând geniul cu un imaginar păcat. Păcat! București 1980 Referință Bibliografică: Capital / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul VII, 29 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Armenescu
CAPITAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1490799748.html [Corola-blog/BlogPost/374572_a_375901]
-
vrând parcă să-l împingă înapoi. O liniște ciudată, deranjată doar de cântecul unui cocoș întârziat , trona stăpână peste sat. Deodată un țipat sfâșietor tulbură văzduhul, gonind păsările din cuibul lor și trezind animalele. Cerul începu să plângă în picături înghețate. Prin fața ochilor încețoșați i se perindau amintiri. Se văzu copilă, alergând desculță pe ulița plină de praf cu prietenele ei, avea buzunarele pline de cireșe și râdea ... Citește mai mult Și trandafirii au înflorit pentru ultima datăO dimineață de iarnă
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
vrând parcă să-l împingă înapoi. O liniște ciudată, deranjată doar de cântecul unui cocoș întârziat , trona stăpână peste sat. Deodată un țipat sfâșietor tulbură văzduhul, gonind păsările din cuibul lor și trezind animalele. Cerul începu să plângă în picături înghețate.Prin fața ochilor încețoșați i se perindau amintiri. Se văzu copilă, alergând desculță pe ulița plină de praf cu prietenele ei, avea buzunarele pline de cireșe și râdea ... IX. SUSUR DE VIOARĂ, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2240
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > NICI UN SUNET Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 993 din 19 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului nici un sunet Pe drumul meu nici clopotele nu mai bat limbile lor au murit în timp înghețat iar iluziile au dinți strepeziți și-s amare și am dinții de ele tociți și mă doare. Tu mai aștepți? La mine nimeni nu vine să spună cum moare frunza și floarea și totul sub lespezi de brumă și nici
NICI UN SUNET de LEONID IACOB în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Nici_un_sunet_leonid_iacob_1379610812.html [Corola-blog/BlogPost/364975_a_366304]