1,399 matches
-
o modific astfel: «El a ieșit din casă, a făcut douăzeci de pași, apoi s-a întors și s-a închis în casă». Mi-am făcut o cafea, tot învârtind fraza în minte, așa cum învârteam lingurița în cană. După prima înghițitură de cafea, m-am repezit și am rescris fraza: «El a ieșit din locuința sa la nouă dimineața, a făcut douăzeci de pași, apoi s-a întors și s-a închis în casă». Deabia acum eram cu adevărat mulțumit de
Ezitările artistului la tinerețe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3181_a_4506]
-
și intră. Acum iată-l trecând dintr-o încăpere în alta, măsurând în lung și-n lat bucătăria, apucând clanța frigiderului, înfulecând două rondele dintr-un cârnat, scoțând dopul unei sticle de bere, înlăturând spuma cu palma, bând dintr- o înghițitură și zicându-și că nu-i posibil. Clara avea să se întoarcă, cu mutra ei de pisică, cu ochii ei verzi, cu sânii a căror fragă se-mpurpura la cea mai mică atingere. Și tot la jumătate de minut își
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
ea va fi tare mândră de escapada lor nocturnă. Era posibil să-l apuce iarăși. Ar fi tare nedrept. În ciuda aversiunii față de alcool pe care i-o inspirase dintotdeauna etilismul mamei lui, André își turnă un whisky și, cu prima-nghițitură luă un comprimat de Temesta. Dacă totul merge bine, cam într-o oră va fi groggy. Coborâ în birou ca să ia Fisura lui Fitzgerald. Prima frază începea astfel : „Viața întreagă este, fără doar și poate, un proces demolator...”. Închise cartea
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
o duce la buze. Respiră adânc parfumul Clarei. Deschise plicul. Citi: „Plec, André, de această dată pentru totdeauna...” André închise ochii, fălcile i se încleștară și doi dinți bolnavi, frecându- se unul de celălalt, îi provocară durere. Mai luă o înghițitură de whisky. Afară lătra un câine. Reluă lectura: „Nu căuta o explicație, nu există niciuna. Nu-ți reproșez nici legăturile absolut naturale din moment ce, cum mi-ai spus-o și mi-ai repetat-o, doar excesul de hormoni e unicul responsabil
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
capul între mâini: - Ce să mai fie și bătaia asta a lui Dumnezeu? Se vede că l-am bârfit. Deodată și-l ridică, luminat de o idee: - Mai toarnă, Hisafto, câte un pahar, și mie, și finului. Băură atenți o înghițitură... - Ce zici, finule? - Ce să zic, nașule? - Cum, nu zici nimic? făcu popa, zâmbind ironic, superior. Rău, finule, rău că nu zici nimic. Nu-ți dă prin gând? - Nu. - Rău, rău. Află, finule, că s-a întors Dumnezeu și spre
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
văzut necăjit. Ei, tot n-ai înțeles? Ilie dădea a tăgadă din cap. - Rău, finule. N-ai priceput că mi-a ascultat Dumnezeu rugăciunea; e pucioasă, finule. Ilie căscă ochii mari. - Ia de mai gustă o dată. Ilie mai trase o înghițitură; se strâmbă, dar dădu din cap: - Se prea poate să ai dreptate, părinte. - Se poate! Ce cuvânt, Ilie! Sigur! Vorba lui Timofte: pute rău, părinte! Las' să pută! Ne-a pus și nouă Dumnezeu mâna în cap; ce, numai ălora
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
spunea Reger, și pe care am să vi le arăt cândva; în aceste fotografii, Heidegger se dă jos din patul lui, se vâră din nou în patul lui, Heidegger doarme, se scoală, își trage nădragii, își pune ciorapii, ia o înghițitură de must, iese din casa-bloc a lui și privește spre orizont, își cioplește bastonul, își pune scufia, își scoate scufia de pe cap, își ține scufia în mâini, își crăcănează picioarele, își înalță capul, își coboară capul, își vâră mâna dreaptă
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
dușmanilor politici, în frunte cu PSD-ul: - Cei care își fac iluzii că Alianța se va destrăma se înșeală profund... Vai de noi! Cum de am cutezat să ne îndoim luându-ne după știrile tv? - Uraaaaa!!! Strigă Haralampy între două înghițituri de pălincă. Iar domnul Boc, președintele PD, este și mai categoric la Antena 1: - Alianța este solidă, este consolidată și are capacitatea de a trece peste unele disensiuni... - Unele! Ai văzut, mă, bade? }i-am zis eu că monolitul nu
"Niciodată educația nu va mai fi cenușăreasa bugetului" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11105_a_12430]
-
pe cercetat oferta de pe piață. Selecția n-a durat mult, pentru că am dat foarte rapid peste Frescobar, un fresh & smoothie bar pe care l-am testat imediat după ce l-am găsit. Și care ne-a dat pe spate de la prima înghițitură. Frescobar există de ceva vreme, dar trebuie să recunoaștem că atenția ne-a fost atrasă de locația nouă, care se prezintă cu un design impecabil. Simplu, geometric, cu accente naturale, interiorul ne-a fermecat instantaneu. Combinația contrastantă de alb-negru, lemn
Frescobar [Corola-blog/BlogPost/96641_a_97933]
-
curată. Îi întind paharul cu apă, pentru a se mai liniști, dar în încercarea de a-l duce la gură, soarbe mai puțin de jumătate din conținut, restul împrăștiindu-se pe jos și pe haine, din cauza bolii. Mai soarbe o înghițitură și își continuă povestea. Îl simțeam hotărât să o ducă până la capăt. Rămas văduv de la cinzeci și patru de ani, încă în putere, toată forța și atenția și-a îndreptat-o către cei trei copii: două fete, una de douăzeci
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
moștenitor... Cât ești tu de bărbat voinic și frumos, n-ai femeie bună la treaba asta... De ce nu-ți iei, bă, alta? Vasile înghițea în sec și se abținea. Înjura în gând, dădea paharul peste cap, golindu-l dintr-o înghițitură, plesnea masa cu pumnul și pleca furios. Nu-i plăcea să discute cu nimeni despre treaba asta. Nici cu maică-sa, chiar dacă ea mai încerca să-l mai bată la cap. El își iubea nevasta, așa cum era ea. Și avea
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
Simți o gheară că i se înfige în inimă. Că inima îi atârnă ca un pietroi și i se prăbușește-n plex. Împleticindu-se, întinse mâna până la o carafă cu apă de pe birou. O duse la gură și luă o înghițitură. Îi fulgerară neuronii: repede, pistolul, până nu mă denunță! Cred că e în apartament cu... premiantul. Se răzbună... Trebuie să-i termin...pe-amândoi...pe-amândoi... ca pe viermi...ca pe șobolani! Ah! Trebuia s-o țin lângă mine, sau
TRANDAFIRUL SIRENEI-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383110_a_384439]
-
cu înfrigurare tot lichidul. -Mai ai? Mult m-a răcorit! Bucuroasă Lăzărica s-a dus și a mai pregătit o cană, fiersese ceai într-un un ibric mare, i-a dat-o și pe aceea, bolnavul a băut-o cu înghițituri mici, parcă voia să-i simtă aromele. -Sărut mâna! Mă simt bine, plec la birou. Femeia a pus mâna pe fruntea lui, atunci a văzut că avea febră, dintr-o dată a început să tușească, o tuse rea, seacă, convulsivă, care
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
și sistemul circulator au de suferit din cauza margarinei. Sucul de ardei gras întărește unghiile și părul, deoarece conține siliciu. Este indicat și în colici intestinale, crampe și balonări. De asemenea, ajută la curățarea petelor închise de pe piele. Se bea în înghițituri mici, cu 30 de minute înainte de masă. Cel mai cunoscut fruct în lume este roșia. Francezii au numit-o „fructul iubirii”, nemții „fructul paradisului”. Bananele sunt următorul fruct în topul popularității. Merele al treilea, apoi portocalele și pepenii. Uleiul de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
unde călătorisem eu. Doamne, ce fericit eram! Și pluteam în această stare feerică până târziu, după Bobotează. Astfel, îmbătat de mirajul colindelor, într-o zi, pe la vreo patru ani, când toți se așezaseră la masă, în tăcerea sorbiturilor și a înghițiturilor, așa, nitam-nisam, mă pomenii bâzâind : hâââ! Hâââ! Biata mama, îngrijorată, m-a întrebat : -Ce are băiatul meu? Bosumflat, am îngăimat : -Da’...eu...când merg cu sorcova? Sora mea a pufnit în râs. Însă mama, foarte serioasă mi-a spus : -Când
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Îi fu de ajuns ca să vadă că În toată cârciuma nu exista nici urmă de așa ceva. Cu un oftat, se resemnă să-și afunde degetele În farfurie, după ce Își suflecase mâneca vestei. În cele din urmă, izbuti să ia o Înghițitură picurătoare. În fond, nu era atât de rău, În afară de semnele evidente de mucegai. Nu foarte diferit de ceea ce i se pregătea În bucătăriile de la Palatul priorilor. Se aruncă asupra vinului aproape cu disperare. Orice ar fi mâncat, Începea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
iubirii era atât de mare Încât să preschimbe Într-un mod atât de pervers Însăși firea omului? Aceasta era forța care Îi smulsese pe cei dintâi părinți din paradisul terestru? Luă cupa de vin plină până la margine și bău cu Înghițituri mari. O văpaie de fierbințeală Îi urcă din stomac până la tâmple. — Ai citit, cu siguranță, canțona lui Cavalcanti, prietenul dumitale, Doamna mă roagă. Tot Cecco fusese cel care vorbise. În urechea lui Dante, glasul său răsunase parcă undeva În depărtare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se lăsau În voia celebrării Venerei și a lui Bacchus. De când se apucase de cariera politică, Însă, fusese mereu foarte atent să se manifeste sobru, cel puțin În public. Poate că era doar o surescitare momentană pe care Încă o Înghițitură de vin avea să o potolească, ajutându-l să Își recapete echilibrul. Ridică din nou cupa și o duse la buze, dând pe gâtlej o Înghițitură prelungă. Voia să replice la ceea ce Îi păruse a fi o falsitate... Însă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
puțin În public. Poate că era doar o surescitare momentană pe care Încă o Înghițitură de vin avea să o potolească, ajutându-l să Își recapete echilibrul. Ridică din nou cupa și o duse la buze, dând pe gâtlej o Înghițitură prelungă. Voia să replice la ceea ce Îi păruse a fi o falsitate... Însă care era ordinea argumentărilor? Ori poate că ar fi trebuit să ilustreze o premisă? Încercă să se ridice În picioare, dar căzu la loc În scaun. Cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
strigă În față În timp ce câteva picături Îi stropeau rochia. Apoi izbucni În plâns. — Nimeni nu te iubește. O să sfârșești departe, de unul singur. Dante simți cum se prăvălește Într-un puț al durerii. Se adăpa din apa acea amară cu Înghițituri mari, ca un Înecat. Fata o zbughise pe coridor, sughițând În plâns, iar el coborî treptele Încet, cu pași Îngreunați. Când ajunse la capăt se uită În sus, către stele. Văzu o lumină ieșind de la una din ferestrele cămăruțelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
apucat spaima: erau 600, nemaisocotind caii. Episodul 87 îN CARE POVESTITORUL, FOLOSIND TEHNICA ROMANULUI DORIC, ARATĂ UNELE GÂNDURI ALE PERSONAJELOR Nu departe de bi-vel-logofatul Drăguțescu ședeau, cum se și cuvenea, mitropolitul Nazazarie, preacuviosul Metodiu, vistiernicul Ximachi și Iovănuț. între două înghițituri lungi de pelin care-i provocară o imperceptibilă expresie de mulțumire, mitropolitul se întoarse binevoitor spre Metodiu. — Am auzit, cuvioase, c-ai fost la papistași. E adevărat? — Adevărat, prea-sfinția-ta. Am fost. — Foarte bine, foarte bine - zise Nazazarie, care se ferea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
minunată turmă mică în stare să pască și-n locurile pe unde au trecut tătarii, cazacii, leșii și cine mai trece în general, pe la noi. Am zis bine? Tot mai bine, tot mai bine! - răspunseră boierii. Mulțumit, Sima-Vodă bău cu înghițituri lungi, apoi văzând privirea pofticioasă a paharnicului, îi dădu acestuia paharul să bea și el puțin. Lângă Metodiu, vistiernicul Ximachi își reluase sfaturile pentru drumul către Papă. Ce-i șoptea, ce-i spunea, noi nu vom ști-o niciodată. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în tot restul anului... Sau mă înșel? Ajunseră împreună la elicopter și Nené Dupré scoase din cabină două beri reci, îi întinse una tovarășului său și încuviință: — Nu! Nu te înșeli, pentru că aproape toți suntem în aceeași situație - luă o înghițitură zdravănă, râgâi zgomotos și adăugă: Dar știi ceva? Uneori, când zbor deasupra deșertului în căutarea celor rătăciți, nu mă simt ca un înger salvator care vine în ajutorul unui biet nenorocit, ci ca o scârbă de vultur ce mănâncă stârvuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
toți cei care trăim din afacerea asta o știm, dar e mai bine să păstrăm totul în secret și de-acum înainte, căci, altfel, la anul te văd stropind orezăriile cu insecticid. Se așezaseră pe scara elicopterului și beau cu înghițituri mici, observând continuul du-te vino al șoferilor și mecanicilor, în timp ce primele umbre ale nopții se lăsau peste campament. Rămaseră tăcuți câteva clipe, iar în cele din urmă Yves Clos întrebă: — Ce părere ai de tipul ăsta? De tuareg. Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
îi servise pentru rugăciuni în timpul războiului, îl observa în tăcere pe egipteanul Amed Habaja, ce terminase expunerea detaliată a problemei pentru care venise la el. Așteptă ca nepoata lui cea mică să-i aducă alt pahar de ceai, bău cu înghițituri mici și, în cele din urmă, întrebă amabil: — Ai terminat? Am terminat, răspunse egipteanul. Asta este situația, asta este problema pe care te rugăm să ne ajuți s-o rezolvăm. — Și ești absolut sigur că te referi la familia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]