4,482 matches
-
limitări, așa cum este interdicția de a fi supus unui act de tortură. Invocă art. 29 alin. (1) teza întâi din Constituție care prevede că libertatea credințelor religioase, alături de alte drepturi care constituie libertatea de conștiință, nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Această expresie „nu pot fi îngrădite sub nicio formă“ reprezintă o manifestarea a experienței românești a limitării credințelor religioase în perioada comunistă. Arată și că, potrivit art. 9 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudenței
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
unui act de tortură. Invocă art. 29 alin. (1) teza întâi din Constituție care prevede că libertatea credințelor religioase, alături de alte drepturi care constituie libertatea de conștiință, nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Această expresie „nu pot fi îngrădite sub nicio formă“ reprezintă o manifestarea a experienței românești a limitării credințelor religioase în perioada comunistă. Arată și că, potrivit art. 9 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudenței Curții Constituționale și doctrinei, libertatea religioasă implică totodată și
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
a Drepturilor Omului, jurisprudenței Curții Constituționale și doctrinei, libertatea religioasă implică totodată și manifestarea credințelor. Astfel, având în vedere că legea nu distinge, aplicând principiul de interpretarea ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, rezultă că nu poate fi îngrădită nici manifestarea credințelor religioase. În continuare, susține că este neconstituțională modalitatea în care s-a făcut limitarea credințelor religioase. În acest sens, arată că nu legiuitorul a limitat credințele religioase, ci doar a creat cadrul ca, în viitor, executivul să
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
manifestării credințelor religioase nu poate fi restrânsă sub nicio formă. ... 19. Față de aceste critici, Curtea reține că dispozițiile art. 29 alin. (1) din Constituție prevăd că „libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale. “ Conținutul textului constituțional relevă caracterul absolut al drepturilor pe care le consacră, interzicând orice formă de limitare a
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
că, prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate reprezintă o modalitate eficientă de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de acces liber la justiție și de a reduce riscul producerii unor perturbări ale stabilității și securității raporturilor juridice, fără a îngrădi accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, în substanța lor. De asemenea, Curtea constată că, prin conținutul lor, prevederile de lege criticate nu contravin regulii constituționale privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției. ... 35. Pentru considerentele expuse mai
DECIZIA nr. 194 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257896]
-
condiții, Curtea a constatat că prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție și care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și nu contravin nici principiului accesului liber la justiție. Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudența sa, că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258390]
-
principiul egalității în drepturi, întrucât acesta nu presupune uniformitate, ci impune un tratament egal pentru situații egale și un tratament diferit pentru situații diferite. ... 21. Curtea nu a reținut încălcarea art. 21 din Legea fundamentală, deoarece prevederile legale criticate nu îngrădesc posibilitatea părților interesate de a se adresa instanțelor judecătorești și de a valorifica în acest cadru toate garanțiile dreptului la un proces echitabil, întrucât, în măsura în care s-a admis o excepție de neconstituționalitate, aceasta poate constitui motiv de
DECIZIA nr. 514 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262525]
-
tot funcționari publici. Apreciază că aceasta constituie o discriminare a funcționarilor publici care pe durata campaniei electorale nu mai pot lucra și, în consecință, nu mai obțin câștiguri. ... 8. Textul de lege criticat care obligă la suspendarea raportului de serviciu îngrădește dreptul la muncă, ceea ce duce la afectarea veniturilor și a vieții de familie. Restrângerea acestui drept nu se circumscrie dispozițiilor art. 53 din Constituție, nefiind necesară pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a
DECIZIA nr. 353 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262850]
-
criticate, întrucât vătămarea presupus suferită de către reclamant - îngrășarea excesivă - este nedovedită, nefiind probată nici legătura de cauzalitate dintre prevederile actului normativ contestat și îngrășarea excesivă a reclamantului, în condițiile în care prevederile Ordinului nr. 23/15/2021 nu interzic și nu îngrădesc activitățile fizice individuale. În ceea ce privește critica referitoare la competențele medicului de medicina muncii din cadrul unității, precizează pârâtul că reclamantul se referă la art. I pct. 2 din Ordinul comun nr. 23/15/2021, care are următorul conținut: „În anexa
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
indicate expres, nefiind necesară motivarea în fapt și în drept a deciziei de carantinare individuală. Or, decizia de carantinare individuală, fiind un act administrativ, trebuie motivată în fapt și în drept, potrivit legislației privind dreptul administrativ. În acest fel este îngrădit dreptul la apărare al persoanei carantinate, aceasta necunoscând motivele de fapt și de drept pentru care i-a fost instituită măsura și neputând formula critici cu privire la acestea. Pe de altă parte, instanța se află în imposibilitatea verificării legalității
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
art. 10 teza întâi, ale art. 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și celor ale art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea susține că i-ar fi îngrădit accesul la justiție în cazul în care dispozițiile criticate nu i-ar mai permite să solicite, pe calea dreptului comun, plata unor creanțe anterioare deschiderii procedurii de insolvență după ce debitoarea sa a reintrat în circuitul comercial, ca urmare a
DECIZIA nr. 395 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262899]
-
să garanteze celeritatea procedurii judiciare, să contribuie la apărarea intereselor legitime ale părților și să garanteze securitatea raporturilor juridice. Instituția decăderii, în general, și termenele în raport cu care își produce efectele aceasta nu pot fi considerate de natură a îngrădi dreptul la un proces echitabil, finalitatea lor fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiții optime a acestui drept constituțional, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității securității
DECIZIA nr. 395 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262899]
-
dintre acestea să nu fie comisă de către el. Mai mult, condiționarea recunoașterii în totalitate a faptelor reținute în rechizitoriu încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. ... 11. Obligația impusă de dispozițiile de lege criticate limitează și îngrădește dreptul la apărare, condiționând posibilitatea de a beneficia de un tratament mai favorabil pentru o faptă penală de recunoașterea tuturor faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. O astfel de condiționare este neconstituțională, lipsind de conținut exercițiul dreptului
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
un înscris care se comunică Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, celui vizat, precum și, la cerere, oricărei persoane. Autorii sesizării consideră că, prin neemiterea unui act prin care să se constate neapartenența la un serviciu de informații, le este îngrădit liberul acces la justiție consacrat de art. 21 din Constituție persoanelor interesate care „pot demonstra că un magistrat a avut/are legături cu securitatea/serviciile de informații“. Or, dacă persoana interesată are dovezi că un magistrat a avut sau are legături cu
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
constatat că formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate, astfel că stabilirea momentului pronunțării ca început al termenului de introducere a revizuirii nu îngrădește accesul liber la justiție al revizuentului și nici dreptul său la un proces echitabil. ... 41. Din argumentele reținute în deciziile citate se desprinde ideea că este îndreptățită stabilirea unui moment diferit de la care începe să curgă termenul pentru introducerea
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale privind accesul liber la justiție și dreptul de proprietate privată. Arată că prin dispunerea unei soluții de renunțare la urmărirea penală este, practic, golit de conținut art. 21 din Legea fundamentală, fiind îngrădit dreptul persoanei vătămate de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și a intereselor sale legitime. Consideră că numai persoana vătămată poate să decidă renunțarea la urmărirea penală față de suspect sau inculpat, întrucât ea este cea care a
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
ce nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu și a impus, în același timp, tarife maxime operatorilor de transport, fără o minimă fundamentare a sumelor maxime și fără a se preciza pe ce tip de transport sunt acestea obligatorii, îngrădind astfel libertatea economică a operatorilor rutieri de transport persoane (societăți cu capital privat) de a stabili liber tarifele sau de a primi subvenții. Conform prevederilor art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2021, „operatorii de transport
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
21 din Constituția României, instanța arată că prin art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 sunt instituite norme de procedură privind soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, fără a se îngrădi accesul liber la justiție al persoanelor interesate și fără a contraveni dreptului la un proces echitabil. Instanța apreciază că reglementarea competenței teritoriale a instanțelor judecătorești în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravenției prin
DECIZIA nr. 539 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264437]
-
privind pretinsa contrarietate a reglementării criticate cu art. 21 din Constituție, prin Decizia nr. 199 din 28 mai 2020, paragrafele 20 și 21, Curtea a reținut că art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu îngrădește accesul liber la justiție al persoanelor interesate și nu contravine dreptului la un proces echitabil. Dimpotrivă, reglementarea competenței teritoriale a instanțelor judecătorești în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravenției prin care se constată
DECIZIA nr. 539 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264437]
-
a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces, aceasta nefiind de natură să îngrădească drepturi consacrate constituțional, respectiv dreptul la un proces echitabil prin prisma egalității armelor sau egalitatea în drepturi a cetățenilor. ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor
DECIZIA nr. 417 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265620]
-
sancțiunea principală a amenzii contravenționale. În același sens mai arată că, în situația în care o persoană este nemulțumită numai de aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, aceasta nu poate fi atacată separat în justiție, fapt ce îngrădește accesul liber la justiție al părții nemulțumite. De asemenea, legislația penală prevede posibilitatea individualizării atât sub aspectul necesității, cât și sub aspectul întinderii a pedepselor complementare, printre care se regăsește și dreptul de a conduce vehicule, însă în cazul angajării
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
așa manieră încât să evidențieze intenția sa de a contesta sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, astfel încât nu poate fi reținută critica potrivit căreia textul de lege criticat îngrădește liberul acces la justiție. ... 30. Mai mult, referitor la perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 104 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, la cererea titularului permisului de
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
constatat că formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate, astfel că stabilirea momentului pronunțării ca început al termenului de introducere a revizuirii nu îngrădește accesul liber la justiție al revizuentului și nici dreptul său la un proces echitabil. ... 27. Concluzionând, Curtea a subliniat faptul că în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
orice executare silită să aibă la bază un titlu executoriu valabil. Aceasta însă nu lezează libertatea contractuală, deoarece părțile contractante pot conveni de comun acord asupra modalităților de executare sau de stingere a obligațiilor lor reciproce. De asemenea, nu este îngrădit nici dreptul salariatului să consimtă de bunăvoie la recuperarea eventualelor daune cauzate de el, fără să aștepte pronunțarea unei hotărâri judecătorești (Decizia nr. 24 din 22 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
de litigii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 26 din 31 ianuarie 2003, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008. Așa fiind, Curtea a constatat că reglementările criticate nu conțin norme de natură să îngrădească accesul liber la justiție și să afecteze echitabilitatea procesului, fiind conforme scopului stabilit de Directiva 2003/8/CE și, totodată, în deplină concordanță cu normele constituționale sau convenționale invocate. Totodată, chiar dacă au calitatea de părți în cadrul unui litigiu, persoanele juridice
DECIZIA nr. 410 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264791]