2,408 matches
-
multe situații de acest gen, Marilyn masca teama de bărbați prin nevoia de seducție. Neîncrederea în sine, frica de ea însăși o aruncau, frecvent, în situații greu de imaginat, spre șocul psihanalistului ei: În privința atitudinii privitoare la bărbați, Greenson era îngrozit de gustul pronunțat pentru întâlnirile întâmplătoare. Într-o zi, actrița i-a povestit că se culcase cu unul dintre muncitorii care făceau reparații interioare la apartamentul ei. Un inspector de la Parchetul Districtual din Los Angeles i-a raportat că dăduse
Căutând-o pe Norma Jeane by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9164_a_10489]
-
se temea pentru viitorul lui Vic. Încă și mai mult, se temea pentru viitorul lui Kiki. Erau amîndoi slabi de caracter, vulnerabili, ușor de păcălit. Se gîndea cu spaimă la lipsa lor de viitor, fără ea. La fel cum o Îngrozea gîndul că, fără emisiunile ei despre adevărata fericire, radioascultătorii ar fi căzut pradă manipulărilor ideologice de tot felul, și-ar fi pierdut simțul valorilor - și În cele din urmă ar fi luat-o razna. Vic observase cîndva că ea se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mare, se citește în ochii Părințelului, la o parte! zbiară Roja din nou, luîndu-și elan, încovoindu-se pe spate, izbind din toate puterile în mijlocul geamului, făcîndu-l cioburi. La o parte, la o parte! se aude și țipătul Curistului, care se îngrozește văzînd că Roja nu se mulțumește doar cu atît, că își continuă opera de distrugere centimetru cu centimetru, curățînd rama de lemn pînă la ultimul colț de sticlă, plesnind apoi fiecare fotografie de cîte ori e nevoie ca să fie făcută
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că într-o bună zi o să se trezească la ușă cu niscaiva nepoftiți care o să-i dea toate planurile peste cap. A pățit-o chiar așa de rău, conașule, adică n-avea deloc experiență cu femeile? întreabă taximetristul. Mamă, se îngrozește Părințelul, era o diavoliță, Ana Pauker era o copiliță pe lîngă ea, spioană de catalog, completează Curistul, i-am spus și eu, reia Roja, nici nu știi de ce-ai scăpat tataie, putea s o pățească de zece ori mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pe șoseaua Berceni. — Bine că nu l ai adus pînă la Televiziune, spune Roja. Numai așa ai fi putut să-l scutești pe Regizoraș de o bătaie de cap. — Ba din contră, zice Gulie, vă spun eu s-ar fi îngrozit dacă l-ar fi văzut în ce hal era. — Chiar așa? întreabă Roja. — Era ca o legumă, zice Gulie, după ce l-am făcut să înțeleagă despre ce era vorba, n-am mai reușit să scot de la el nici măcar un cuvințel
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
te plăceau. Te bucurai de aprobarea lor, deși aveai dificultăți să Înjghebi relații cu ceilalți copii. Prieteniile cu cei de aceeași vîrstă Îți trezeau suspiciunile Abia așteptai să te faci mare Voiai să fii mai solid, mai puternic Noaptea te Îngrozea. Dormeai cu lumina aprinsă. Întotdeauna. Odată te-ai dus la biserică cu bunica ta care n-avea nici un chef să meargă acolo ai născocit păcate În fața unui preot recunoscător. Ea te iubea, Într-un fel ciudat și dezechilibrat, și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
să mai salveze din copii ăștia, Înfiindu-i. Pe locuitorii acestor ghetouri nu-i putem civiliza cu forța. Una din americance, isterizată și speriată de ceea ce văzuse a Început să strige: ,,Aut Europa, aut Europa,,. Au plecat În mare grabă Îngroziți de spectacolul din ghetou, de copiii murdari și palizi, de femeile cu fețele supte de suferință, de imaginea terifiantă a mizeriei. ,,Fir-ați voi să fiți de Îmbuibați,, a strigat după ei asistenta, ca apucata. Ce nu v-a convenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mea, și-mi dau seama că nu sunt decât un animal disperat În căutare de hrană. Dar m-am obișnuit și nu vreau să schimb nimic În momentul ăsta. -Nu mă păcălești, viața unor vaga...bonzi, așa, ca noi este Îngrozi...toare. Am vrut În toți acești ani, exact ce n-ai mai vrut tu: să muncesc, să-mi câștig existența, să mă Însor, să mi se nască mulți copii. Dar n-a fost să fie. Puterile mi-au slăbit Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
făcuse șase fără un minut. Am început să mă gândesc la Georgie și la întâlnirea noastră de mâine. Undeva în inima mea am găsit un sâmbure de bucurie caldă gândindu-mă la Georgie. Dar ideea de a o revedea mă îngrozea. În momentul de față nu mă simțeam capabil de o discuție tranșantă sau profundă cu Georgie. Parcă fusesem complet recucerit de Antonia. Nu mă puteam gândi decât la Antonia. Mi se părea insuportabil, mi se făcea rău numai la gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de seamă transformarea, voi constata că nu mai este auriu. 23 După ce rămăsese stabilit să mă duc ca mesager în Pelham Crescent, am vrut să amân cât mai mult posibil această misiune. Numai gândul de a face acest lucru mă îngrozea de moarte. Mă speria însăși perspectiva de a o revedea pe Honor, iar perspectiva de a fi în aceeași încăpere cu ea mă îngheța, mă paraliza. Mai eram conștient și de faptul că aceasta ar putea fi ultima mea șansă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
seamă că folosise numele meu mic și a trebuit să fac un efort să nu-mi ascund fața în mâini. — Spun prostii când mă îndoiesc de capacitatea ta de a iubi sau când te doresc? am întrebat și m-am îngrozit la gândul că poate am făcut o gafă. — Nu mă cunoști, zise ea. — Îngăduie-mi să te cunosc. Te percep într-un mod care trece dincolo de o cunoaștere banală. De lucrul ăsta îți dai seama și tu, altminteri n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de disciplină germană și viclenie italiană a ajutat-o să captureze vârcolacul de la Leine, de pildă. Observându-mi expresia nedumerită, doctorul adăugă: Fritz Haarmann, știți. Executat cu câțiva ani În urmă. Se pare că Manetti rezolvase un caz care a Îngrozit și revoltat o Întreagă națiune, fiind asistată de un coleg mai sceptic. Foarte repede, a suspectat ceva ce autoritățile locale nu erau dispuse să accepte: și anume, că faimosul vârcolac din Hanovra era chiar unul dintre informatorii poliției, alienatul mental
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Ich spreche kein Englisch, spuse el. Oh, se gândi ea, mai bine l-aș fi lăsat. Mi-aș dori să fiu acum În mașină. Probabil că e pe moarte și nu Înțelege un cuvânt din ce-i spun. Coral era Îngrozită la ideea de a rămâne singură În depozit cu un om mort. Flacăra se stinse, murind În propria cenușă. Ea pipăi iarăși după ziar, târându-se pe mâini și pe genunchi, rupse o pagină, o răsuci și făcu altă făclie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
lumină, și ochii deschiși reflectară lumina ca plăcuțele indicatoare. Maiorul Îi Întinse soldatului revolverul. Buna dispoziție, urmele fericirii simple, care rămăseseră cumva pe sub fațada umilinței, căzură. Era ca și cum toate planșeele unei clădiri ar fi căzut, lăsând pereții În picioare. Era Îngrozit, mut și Încremenit, iar revolverul rămase nemișcat În palma maiorului. Maiorul Petkovici nu-și ieși din fire. Îl privi pe celălalt curios și hotărât prin pince-nez-ul său de aur. Avea toate trăirile specifice cazarmei În degetul mic. Pe lângă cărțile ferfenițite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Moscova a fost astfel mărit, Încât să se ridice la nivelul așteptărilor pe care le au miliardarii. Prețul de 80 $ pentru un pahar de șampanie roz, cum e la barul hotelului Park Hyatt, este ceva obișnuit. Până și Lauren fu Îngrozită. —Lui Phoebe i-ar plăcea la nebunie aici, remarcă. Apropo, a născut. I-a pus copilului numele Lila Slingsby și vrea să vii și tu la botez. E la vreo zece zile după ce ajungem Înapoi acasă. Pe neașteptate, Lauren sări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
atât de toantă să cer divorțul, care este ultimul lucru care vreau să se Întâmple. Poți să mă ierți? Nu, mi-a zis Hunter privindu-mă drept În ochi. Am Înghețat. Primisem ce meritam. M-am uitat lung la Hunter, Îngrozită de ceea ce făcusem. După aceea, s-a Întâmplat ceva ciudat. Hunter s-a așezat la masă și mi-a luat mâna În mâna lui, după care a spus: Nu trebuie să te iert... Nu este vina ta. Eu am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
coboară și croiește o pîrtie, apoi urcă din mers. Zăpada adusă de el, ca și rafalele viscolului, pătrunse prin ușa deschisă, au răcit de-a binelea interiorul cursei. Pasagerii toți stau cu gîturile întinse și cu ochii măriți, privind înainte îngroziți de gîndul că ar putea rămîne troieniți în plin cîmp, pe șosea. La fiecare mișcare laterală a mașinii, sub presiunea vîntului în coastă, li se taie răsuflarea, gîndind cum ar putea să se salveze, în ce parte să se arunce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o lăsăm pe post de cocoș de tablă, să facă ceva în voia vîntului. Șoferul tace, cu privirea țintă înainte, încordat, atent la vîntul ce-l simte în coastă, coborît cu putere peste coama dîmbului ce mărginește șoseaua în stînga, îngrozit de gîndul că, la cîmp deschis, curentul venit razant cu pămîntul, oprindu-se în toată suprafața laterală a cursei, ca într-un panou, se va juca în voie, dînd-o de-a rostogolul. Auzi, spune Lazăr, aprinzîndu-și o altă țigară ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din piatră se aude rîsul înfundat al Paulei, însoțit de zgomotul ceștilor de cafea. Cît mai stăm? întreabă cineva pe culoar. Aici avem necaz mereu cînd viscolește răspunde conductorul. Poate vor trimite înaintea noastră un plug. Aura face ochii mari, îngrozită de gîndul că va trebui să stea aici mai mult, poate chiar o noapte întreagă. "Și doar l-am rugat pe Radu să-mi trimită ceva... Altfel s-ar fi purtat asistenta șefă dacă-i ofeream.... E drept, știindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
înfurie Muraru. Vrei să spui că nu sînt bărbat pentru că n-am bătut-o? Cu ce eram mai bărbat dacă-i rupeam două-trei coaste?! Insinuezi că mă-nșeală pentru că nu-s bărbat?... Dom' Muraru... îngînă Mihai, vrînd să-l tempereze, îngrozit de gîndul că, puțin dacă mai ridică vocea Muraru, vor fi în centrul atenției. Hm! pufnește Muraru pe nări ca un bivol ce vede roșu vrei să zici că are îndoieli în privința tatălui, de-aceea nu lasă copilul?! Asta vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o sală de așteptare, noaptea tîrziu. Cei doi copii au adormit în brațele părinților, sugînd din biberoane. Bătrîna și-a înfășat din nou în broboadă cățelușa după ce a hrănit-o cu carne de la o jumătate de pui, strîngînd-o la piept, îngrozită de gîndul că omul cu pălăriuță ar putea să i-o ia dacă adoarme. La masa de alături, bătrîna cu andrelele continuă să împletească, ascultînd răsuflarea liniștită a bătrînului. Mircea Emil doarme dus, întins pe cele trei scaune, țăranul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de marginea patului din fier, asemeni celor din spitale, luat cu chirie de la administrația uzinei, iar Maria Săteanu, pornită deja, se strecoară pe lîngă el. Ajuns la chiuvetă, cît aranjează prosopul, privirea lui urcă o clipă spre oglindă și se îngrozește de cît roșu i s-a putut aduna în obraji. Deci, o aude pe femeie vorbind așa locuiești... Interesant! Doina a fost vreodată pe aici? Da murmură Mihai. Și ce-a zis? Privirea lui Mihai s-a aruncat din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
s-au coborît, atingîndu-i umerii. Degetele lui dibace îi descheie nasturii bluzei, dezbracă bluza și o aruncă peste haina de blană, apoi palmele i se opresc pe mijloc și-l încercuiesc ușor, cu infinită dragoste. "Doamne, e cu putință?!" se îngrozește Maria, încercînd un gest de protest, care-i reușește mai mult ca o chemare. "Trebuie s-o cuceresc, nu s-o violez" gîndește Mihai, observînd gestul. Palmele lui, fierbinți, lasă mijlocul slobod și cuprind umerii goi, într-un gest delicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
apoi, bătăile inimii rărindu-se, sînul devine mai mic, mai moale și mai calm în rotunjime, mușchii de sub piept, atît cît se văd pînă la furoul coborît spre mijloc, se contractă și, spre stupefacția tînărului încă înghețat de fior și îngrozit de amintirea poeziei lui Baudelaire, imaginea diformă se structurează brusc, iar de pe pat se ridică trupul zvelt al unei femei cu formele coapte, delicată în gesturi, ce-și trece dosul palmelor pe sub sînii goi, parcă să și-i aranjeze mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
peste patul improvizat, cu tîmpla rezemată de elemenții fierbinți și rămîne așa un timp, înmărmurită, după care, cu mișcări de somnambulă, pătrunde sub cearșaf, cu fața în pernă, revărsîndu-se într-un plîns isteric, hohotind înfundat. În primele clipe, Mihai e îngrozit; se așteaptă la dezlănțuirea unei lungi crize de isterie și primul lui gînd de apărare este că ar putea să iasă din impas aruncîndu-i Mariei un pahar cu apă rece între ochi, dar mai apoi, văzînd-o cum plînge cu pumnii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]