1,838 matches
-
umbre și nu erau doar năluci, câtă vreme se auzi un pocnet, ca și cum cineva meșterea din interior la portiera mașinii. - Văleu, Doamne! icni Iadeș. S-au întors rușii! Își întoarse capul într-o parte, de parcă se aștepta să vadă chipul îngrozit al lui moșu-su, pus în fața moroilor cu stea roșie în frunte. Dar nu era nimeni altcineva, fața îngrozită era doar a lui și ochii i se făcură cât cepele când văzu portiera deschizându-se de-a binelea și o
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
mașinii. - Văleu, Doamne! icni Iadeș. S-au întors rușii! Își întoarse capul într-o parte, de parcă se aștepta să vadă chipul îngrozit al lui moșu-su, pus în fața moroilor cu stea roșie în frunte. Dar nu era nimeni altcineva, fața îngrozită era doar a lui și ochii i se făcură cât cepele când văzu portiera deschizându-se de-a binelea și o siluetă strecurându-se prin deschizătură cu o repezeală care sugera furie. Priviră tâmpi la arătarea aceea, Chisăliță trase de
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
împărat și a adus locuitorilor din Antiohia amenințarea cu exterminarea totală. Groaza și diperarea cea mai amară stăpânea asupra tuturor. Orașul întreg era torturat de ideea morții. Era atunci un spectacol jalnic: păgânii fugeau din oraș, iar creștinii așteptau moartea îngroziți. Cei bogați și puternici încercau toate posibilitățile să scape și să fugă din oraș, lăsând totul în părăsire. Cei săraci și lipsiți de putere așteptau îndurerați nimicirea orașului și sfârșitul lor tragic. Era un tablou sumbru și o încordare sufletească
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
prima săptămână a Postului mare, episcopul Flavian a plecat la Constantinopol spre a cere clemență împăratului, iar Sfântul Ioan a rostit, de-a lungul întregului post, 21 de omilii, numite Omiliile despre statui, în care consolează și încurajează pe credincioșii îngroziți, dar face și operă morală, combătând plăcerile și arătând deșertăciunea lucrurilor de aici. Memoriul în care se cerea clemența împăratului a fost alcătuit de însuși Sfântul Ioan Gură de Aur17. Desigur, acest memoriu de o frumusețe clasică, precum și cuvântările sale
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
am s-o scot la capăt, ajung la singura concluzie rezonabilă: acuma să te văd! „-7000 de semne, zice. -Cât rubrica mea? -Nu, că are 9000. -Da’, stai, ce fel de semne? Ce trebuie să scriu?” Într-astea mă trezesc, îngrozit. Sunt, ca marea, în veșnic flux și reflux. Citesc câte trei cărți, alternativ (bașca revistele care îmi vin). O fac cu mare plăcere până ce încep să fiu tensionat, tot mai tensionat. Când o să ajung la celelalte două, trei, care s-
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3145_a_4470]
-
de secol XIX. La etaj locatarii fugiseră. La parter, unde stăteau părinții mei, intraseră soldații în sufragerie, așa, pe nepusă-masă, și acolo își făcuseră sediul, stăteau la geam, cu puștile îndreptate spre stradă și pândeau „teroriștii”; degeaba le spusese mama îngrozită că-n casă sunt trei copii mici, nu-i interesa, ei „apărau țara de teroriști”, trebuiau musai să tragă, și tocmai din sufrageria noastră.... Așa încât tata îi luase pe tustrei țâncii și coborâse cu ei în beci; copiii înfricoșați s-
Un Crăciun neobișnuit... by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2952_a_4277]
-
lagăre nu este cu nimic mai uman decât odioasele trenuri ale morții din vremea lui Hitler. Scenele povestite în memoriile deținuților sunt cutremurătoare, oripilant fiind gestul unor ,asistente" de a arunca printre zăbrelele vagonului un prunc abia născut, sub privirile îngrozite ale mamei sale. În ceea ce privește numărul celor deportați, nici o cifră nu seamănă cu cealaltă. Scrie Ion Hadârcă: ,... unii se limitează în a cita cifra de 11280 (alții 11212) de familii ridicate la 6 iulie 1949. Alții vorbesc despre două valuri ale
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
de Haralampy după vreo trei bărdace de trăscău; apoi: o legătură de pătrunjel, poza domnului Prim-ministru Tăriceanu liniștindu-ne televizat că ,situația inundațiilor e sub control" în timp ce imaginile ne arată sfârtecări de diguri, prăbușiri de case, oameni cu priviri îngrozite, întinderi nesfârșite de apă, animale moarte... Da' dacă domnu' Premier zice că situația e sub controooool... - Hi-hi-hi! Se aude un râs homeric plutind prin noapte și peste ape. - Haralampy!, țip. Râzi? Nu ți-e rușine? - Nu eu am râs - schiuzmy
"Situația e sub control, stați liniștiți..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10712_a_12037]
-
noaptea de halloween,/ moartea". Nu mai puțin, în mediul subteranei ies la iveală instinctele. Terificul purcede atît de sus, dintr-o instanță misterioasă (care ar putea fi vidul metafizic al absurdului), cît și din lăuntrul ființei cuprinsă de angoasă, debusolate. îngrozite de sine. Așa încît cruzimea e la ordinea zilei: ,peștele se apropia și o mușca de deget. zaira îl apuca/ fulgerător și îl sălta la suprafață. iute înșfăca un cuțit mare și, dintr-o/ singură crestătură, reteza în aer capul
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
încearcă să te uiți la soare - și-ai să-l vezi ca pe un scut de aramă cu o gaură neagră la mijloc - zise căpitanul Opujić fiului său atingîndu-i în galopul calului cizma cu cizma sa. Tînărul Opujić îl privea îngrozit, dar tatăl ridică liniștit mîna arătînd în depărtare. - Iată Țarigradul! Acolo în Fanar vă așteaptă tatăl Hrisostom cu ducatul meu în sutană. I l-am dăruit lui și bisericii lui ca să te cunune cu domnișoara Tenecki. Să fiți fericiți.
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
era perfect pusă la punct și se desfășurase de mult, de multe ori, așijderea. Anton, în tot acest timp, se îmbrăca: își pusese o haină agățată în cui. Își legă de gât o cravată; cred că se ducea la bal. Îngrozit, m-am rostogolit într-o parte ajungând după colțul cabanei. În clipa aceea trecu un camion pe șosea, așa că nu mă auzi căzând. Băiatul se îndepărtă. Îmi luai și eu catrafusele. - Fără să știu prea bine ce fac, urmă Vasiliu
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
ale bunicii... Citeam, mergeam la fîn, la sapă, la pescuit, jucam fotbal și țurca... Disperat, la începutul lui septembrie, am descoperit că uitasem să scriu. Nu mai puteam scrie literele alfabetului pe care-l învățasem la școală. Cu creta, febril, îngrozit, scriam pe ușa șurii, pe ieslele din grajd... dar erau niște semne ciudate, un fel de hieroglife, în nici un caz literele acelui alfabet, litere pe care, iată, le puteam citi fără nici o problemă. Ajunsesem, iremediabil, un cititor. Puteam să ,aud
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
drepți”. Mesajul de "adio" relevă lipsa staturii de om de stat a lui Traian Băsescu În plus, Năstase consideră că rezultatul alegerii șefului PDL "exprimă dorința disperată de emancipare, de ieșire de sub tutela lui Traian Băsescu &Co", întrucât au fost "îngroziți" de "sugestia lui Zeus, că se va întoarce la finalul lui 2014 în fruntea PDL. Fostul premier adaugă, în postarea sa, că mesajul de adio al președintelui Traian Băsescu confirmă, încă o dată, că " în cazul lui Traian Băsescu nimic nu
Adrian Năstase, despre Convenția PDL: Eşecul băsescianismului dinastic by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38591_a_39916]
-
pare abordarea enclavei alienate/alienante a refugiaților fără cauză, a nostalgicilor fără program. Deși nu în mod explicit, deasupra acestor personaje cu biografii amputate se află în permanență ceva: un sistem represiv minat de dezinteres, un elicopter plin de turiști îngroziți, un tavan ipotetic. Acțiunile difuze se coagulează, încrederea în fantoșele romanești e maximă. Adăugând, abia acum, motivațiile discret politice, se va revela o dramă de intensitatea aceleia din celebrul film al lui Emir Kusturica - Underground (1995). De intensitate apropiată, spun
Abordările ipotetice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10090_a_11415]
-
ții tremurat de genunchi prin bezna terifiantă și zbierete, în momentele în care eram “atacați”. Singurul care a ieșit de-acolo încântat a fost... CONTINUAREA AICI. Și niște “poze”: Deci? Voi ce făceați joia trecută, pe la prânz, în timp ce eu zbieram îngrozită?
Am fost reținută pentru cinci minute by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19082_a_20407]
-
unul de centura celuilalt și neînțelegând de ce nu pot să le potrivească cu jumătatea ailaltă și să le-nchidă. I-a descurcat o însoțitoare de zbor. Aceeași pe care, mai târziu, am văzut-o deschizând ușa toaletei, închizând-o apoi îngrozită și rezemându-se șocată de perete. După care și-a luat mănuși, a redeschis ușa și am văzut-o adunând ceva de pe jos, lividă. Mi-e și groază să-mi închipui ce. Voi ce ziceți? Oare despre ce să fi
Cu Tudorel și Vasilica, dincolo de nori by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19090_a_20415]
-
Țipă se oprește. MAIA (declama): Și nu... NU SUNT PREGĂTITĂ PENTRU ASTA. Decât să fiu supusă la așa o umilință, nu mai bine aleg să trec în neființă? Scoate de undeva un pumnal și îl ridică deasupra-i, tremurând. ȚIPĂ (îngrozită): Vreți să... vreți să... vreți să intrați în locul meu? MAIA: Vreau sau nu vreau? Aceasta-i întrebarea. Mai nobil e să rabzi în cuget, oare/ A vitregiei praștii și săgeți/ Sau armă s-o ridici asupra mării de griji și
Maia la toaleta by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19079_a_20404]
-
când, mai trece în viteză pe lângă ea câte-o asistență care-i strigă: “E, ce să-ți povestesc! Te doare? Lasă că, atunci când l-ai făcut, ți-a plăcut”. 14 iulie 2013 Pun, acum câteva seri, statusul asta: “Sunt absolut îngrozită, mâine vine tânți a noastră la curățenie și nu o să avem timp să facem curat înainte. Chiar nu o putem primi în jegul asta!” Cineva răspunde: “Mi-aduci aminte de maica-mea, în noaptea de 4 martie 1977 (da, după
“Aud română de spectacol, tre’ să schimbăm canalul” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19140_a_20465]
-
Simona Tache INTERIOR, DORMITOR, ZI Soțul și amantă se zbenguie în așternuturi. Fac sex sălbatic. Intra soția. SOȚIA (șocată, cu mâna la gură) Dumnezeule... Cei doi se ridică-n fund, îngroziți. SOȚUL (către soție) Iubito, nu e ceea ce crezi, îți pot explica. SOȚIA (cu voce pierita, aproape plângând) Adică nu făceai sex cu doamna? SOȚUL Nu... Amantă se uită uimită la soț. SOȚIA Nu? SOȚUL Nu. SOȚIA Bine, explică-mi. SOȚUL
Întâlnire de gradul zero by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19221_a_20546]
-
cineva, deasupra-mi, s-a aplecat, aproape, /balsam pe durere, simțeam răsuflarea-i nepământească. / Am înălțat ochii spre ochii Lui lângă mine rămași. Ca un copil uituc, sufletul a început, /după El să șoptească rugăciune pentru cei vrășmași. Palidă, ura-ngrozită-napoi se trăgea, /ca un duh necurat ce fugise din mine. Ca-n vis, în beznă Iisus a-nceput să lumine, /m-a luat de mână și-am ieșit pe poarta temniței, grea. (Spovedania unui Schingiuit...lui Petre Vila, Gheorghiță
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
și se aruncă din nou în brațele sale. - Nu te îngrijora, în casă nu mai pătrunde fiindcă fuge de mirosul de tămâie și nu-i place apa sfințită. Bărbatul deschise ușa la intrare fără să mai aștepte aprobarea femeii. Aceasta îngrozită se ținu scai după el. Din prag cu pușca în mână somă: - Sarsailă, mai ești aci? - și descărcă în aer un foc de armă de răsună ulița satului. Urmară câteva minute de liniște mormântală, Deodată cocoșul din ogradă bătu din
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
dintr-o dată se auzi o bubuitură asurzitoare. - Ce-a fost asta, întrebă Elena în șoaptă cu glasul tremurând. Ascultară cu urechile ciulite la orice zgomot. Ceva le pocni în fereastră și geamul se făcu țăndări. Cei doi săriră în picioare îngroziți. Un mârtan mieună în odaia cealaltă și răsturnă oala cu lapte. - Ai uitat motanul înăuntru? - întrebă Elena înspăimântată. Dar nu termină întrebarea că ușa de la intrare sări din balamale crăpându-se în două de peretele opus. La o secundă, o
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
țipă încercând să-i smulgă arma. Nu poți împușca un duh! - Trage, Pătrule! Trage! - auzi o voce răgușită de afară. Din încrâncenare arma se descărcă. Glontele țâșnei prin tavan, iar prin gaura făcută apăru capul unui șarpe cu limba scoasă. Îngroziți, cei doi se retraseră într-un colț. Afară trona o hărmălaie de nedescris. Vecinii auziră zarva și văzând iureșul necuraților își luară inima în dinți și înarmați cu cruci, icoane, lumânări, agheasmă și tămâie năvăliră în ajutorul tinerei familii. Ca
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
îi zgârie pieptul din care abia se prelinge un firicel firav de sânge. - Păcătoaso, nici sânge nu mai ai în tine! - se amuză necuratul. - Un vampir moare de foame dacă-i cazi în brațe! - o batjocori un altul. Vrăjitoarea țopăie îngrozită de durere. Din umbra întunericului apare cu chip de craniu o nălucă înfășurată într-o pelerină neagră cu glugă și o coasă pe spinare: Moartea! O parte dintre draci se dau pe margine sfioși, în timp ce alții îi rânjesc ostentativi. Moartea
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
siguranță abuzul fizic și psihic lasă urme adânci”. Zamfir Ancuta Alexandra „Să nu-i ierți niciodată. Ar însemna să-i întelegi și să nu ți se mai pară anormal. Și eu am fost bătută.Toată copilaria mi-am petrecut-o îngrozită de ce putea face tatăl meu. Ne bștea pe toți, ne amenința că ne omoară în somn. Acum, adult fiind, am reacții anormale de frică legat de banalități (examene, confruntări cu bărbați). Mi-a distrus personalitatea. Cu siguranță, as fi fost
„M-a bătut cu furtunul de la mașina de spălat pe pielea goală. Arătam ca o zebră”. Moștenire de la tata, noi mărturii () [Corola-blog/BlogPost/338227_a_339556]