935 matches
-
simbolică erau înțelese eclipsele de Lună:"cei doi soți se atacă cu furie" sau "Luna este suferindă". Pentru o eclipsă de Soare, se spunea: Soarele își pune vălul pe cap", sau "un monstru s-a aruncat peste astru și-l înhață de pulpană". Tot simbolică a fost și corespondența făcută mai târziu între vârstele omului și diverse planete, după ce li s-au cunoscut distanțele relative. Luna - vârsta de până la trei ani; Mercur - copilăria de la 4-11 ani (formarea inteligenței); Venus - pubertatea 11-15
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Molière, Avarul, București, 1964; Jean-François Regnard, Jucătorul, București, 1964; Jean-Paul Sartre, Târfa cu respect, în Teatrul francez contemporan, pref. Elena Vianu, București, 1964; Poeți ai Pleiadei, pref. N. N. Condeescu, București, 1965; ed. bilingvă (Pleiade - Pleiada), București, 2001; Pablo Picasso, Dorința înhățată de coadă, București, 1967; André Praga, Un Stradivarius pentru Brummel, București, 1967; Roger Richard, Era armoniei, București, 1967; [Versuri], în Charles Baudelaire, Les Fleurs du mal - Florile răului, îngr. Geo Dumitrescu, introd. Vladimir Streinu, București, 1968; Alfred Jarry, Ubu, rege
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
hotarul dintre uscat și acvatic. El e un paznic, un străjer al graniței dintre cele două împărății, deci. Un supraveghetor, mai bine spus, simbol al autorității Împărăției peștilor. Cea dintâi ipostază a sa este cea de fiară feroce, obișnuită să înhațe; nu e lipsit de importanță că prima sa victimă este Hameleonul, descris, nu doar de Cantemir, ca un crocodil în miniatură: "Iară povestea Hameleonului într-acesta chip era: odinăoară, Hameleonul, prin prundișul apei aceiia îmblând, apa poate fi Nilul era
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
samănă crocodelului. Iar când vor să-l prinză oamenii, pun în undeță nadă carne de om mort de o înghite și să prinde"19. Leonardo da Vinci reținea, conspectând Fiore di virtú, aceeași trăsătură esențială, a fățărniciei: " Această jivină îl înhață pe om și numaidecât îl omoară. Iar după ce l-a omorât, cu glas tânguios și cu șiroaie de lacrimi îl plânge; și după ce a isprăvit cu plânsul, cu nemăsurată cruzime îl sfâșie și îl mănâncă"20. Atracția reptilei pentru carnea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că toți colegii îți doresc sănătate. Fii tare și să nu disperi. Noi ne rugăm pentru tine. Să știi că e și Marin aici, am apucat să-i spun. Gata, a zis agentul, nu mai lungiți vorba, să nu te înhațe și pe tine! Comănescu a plecat cu ochii în lacrimi; l-am pierdut din vedere înainte de a ajunge la capătul coridorului, orbit de lacrimile dragostei. În ultima săptămână a lui Noiembrie ni s-a dat voie să stăm de vorbă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Universității, a apărut în ziarul România Liberă pe prima pagină unde se anunța că el blocase apariția ziarului. El era ofițer de securitate acoperit. Lucra la un institut de proiectări, undeva pe Lemnea, era securistul instituției. Salariații de acolo îl înhățaseră că aveau ciudă pe el. El venise să-și ia niște legitimații ca să poată circula. Fratele lui îl aștepta pe undeva prin curtea institutului. Avea o legitimație de miner. Supărați, cei de la institut ne-au chemat pe noi. M-am
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
stăpânii, așa că la jumătatea anului 1945, prefectul semnase o nouă situație ce urma să ia drumul comenduirii „aliate”. Iată câteva date personale ale acestor oameni care se puteau aștepta ca din clipă în clipă să vină hingherii umani să-i înhațe pentru a satisface poftele sadice ale satrapului de la Kremlin: „Lista nr.1 de cetățeni sovietici (sic!, n.n.) veniți în România din Basarabia, Bucovina și URSS după 22 Iunie 1941. Moraru Alexandru Marin (Tigheci, Cahul, născut la 1.04.1914; factor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
știe în ce încurcătură s-a băgat maestrul, țipă el, deja în depărtare. — N-am întâlnit asemenea circ în viața mea, își pune Cornel mâinile în cap. Măi, dacă se ducea în pauză, poate se evita toată scena asta. — Îl înhățau direct din stradă, tot aia era. — Da, dar nu-l mai umileau, așa, în public, uită-te și tu ce șocați sunt oamenii. L-au luat ca pe ultimul criminal, vorba lui, nu puteau să aștepte până mâine ? Fugea din
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
pui dublu și pui praf... și când l-ai scuturat rămâne pe săpun, și așa scrii exact cum ai scrie pe hârtie. Și ăștia, fiind tineri, o riscat. Că o’ fost dintr-ăștia care cum o’ terminat liceul i-o înhățat și i-o băgat în pușcărie. Cât ați stat în Gherla nu ați fost scos la lucru? Nu, că să vă spun... Gardianul ăla bun mi-o zis: Să nu te ceri la lucru că acolo-ți rămâne pielea. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
zică unu’: Scuzați că s-a făcut o greșeală cu dumneavoastră. Da’ mi-au zis: Nu mai fii naiv, mă, pregătește-te de cursă lungă... Adică pupă mână ticăloșilor ăstora, că ăștia nu mai dau înapoi, să știi. Te-au înhățat, te condamnă! Ceea ce s-a și adeverit... Se obișnuia la Uranus să folosească informatorii în celule? Da. Da’ eram conștienți că erau informatori printre noi... Mie mi-a băgat un copil, Marius parcă-l chema, fusese în clasa a 6
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
după toate regulile pe care nu că le-a descoperit, ci doar confirmat experimental). „Universul cunoașterii“, 31 mai 2004, ora 11,42 22. O unealtă Se vede treaba că chestia cu lupul care dă târcoale 7 ani stânii de unde a Înhățat cândva o oaie nu e chiar lipsită de temei, după cum nici memoria benzii de magnetofon. Baza acestor vorbe? O surpriză, aceea de a mă auzi anunțat pe postul de radio favorit, deși n’am mai călcat prin studiou mai de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un prieten. În miez de noapte i-am auzit mieunatul deznădăjduit urcând nu spre cer, dar, la propriu, spre vârful unui copac; a doua zi, sub copac, am aflat câteva picături de sânge, semn că pasărea, căci o bufniță Îl Înhățase, inferioară evolutiv cum e, nu știe să se joace ca mine cu șoarecele În așteptarea unei morți nebăgate În seamă, ci-și devorează prada de vie. Brrr... Sânge nu curge din trupul mort, decât dacă e vorba de o minune
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cât a mai rămas - de la Roșia Montană. Un element ca oricare altul, dar Învestit de hapsânul om cu veleități de ochi al dracului. Dacii l’au adunat din nisipul aurifer pe atunci al râurilor Apusenilor, numai bine ca să-l poată Înhăța, grămadă, romanii: Ignor, deși n’ar trebui, cât aur i-a răpit Traian lui Decebal. Oricum i-a fost Îndeajuns să țină Roma tot Într’o petrecere patru luni, să construiască un forum cu columna de rigoare, dar să lase
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
liber, pentru totdeauna liber, amărâtul s-a simțit îndreptățit să meargă și să se zgâiască la vitrinele celor mai faimoase magazine cu bijuterii din Paris. Pe strada pe care treceau de regulă toate autobuzele pline de turiști. Cum a fost înhățat de o aripă nefericitul și azvârlit în autobuz și cum toată lumea a bătut din palme, ca la o victorie a deținuților în dauna paznicului, nu-i nevoie să mai povestesc. Însă la faptul că despre destin e cuminte să discutăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mare centru comercial al lemnului. Și toate astea În cel mai scurt timp. Îmi pare rău că punga nu-mi permite să vizitez tot ce s ar putea. Îmi aleg să vizitez bursa, vestita bursă, această uriașă caracatiță care prinde, Înhață cu tentaculele ei atîtea averi ale lumii. Fermierii din diversele regiuni, crescătorii argentinieni, modeștii noștri țărani din Bărăgan, munca a milioane de trudnici ai pământului, e În bună parte cotată aci, Într-o stradă a orașului Chicago. Statul, recte Ministerul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mișca. Acest culoar are În stânga un perete mobil. Un muncitor Încalecă acest culoar și cu un ciocan cu coadă lungă, lovește pe rând vitele În frunte, amețindu-le, imediat peretele din stânga cade odată cu vitele, care nu mai mișcă. Imediat sunt Înhățate de un picior de un cinghel ce rulează ca un scripete mobil, prin fața lucrătorilor așezați În linie. Primul lucrător nu face decât o mișcare puternică cu un cuțit mare, cu care despică vita. Al doilea trage afară abdomenul și intestinele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
EMINESCIANA Î n 1977, când a fost lansată, la Iași, (în colecția "Eminesciana" a Editurii "Junimea") cartea lui Alain Guillermou "Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu", s-a izbutit (cu greu!) să se obțină participarea directă a autorului. Franțuzul a înhățat opul (600 pagini) și, încă în mașina ce-l aducea de la gară, a început să caute un anume capitol. M-am făcut mic-mititel știam că nu-l va găsi. Toate argumentele și stăruințele editorilor n-au izbutit să înduplece cenzura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu alimente, până când Își ieși din fire și zbieră ca opărit, făcând șuvoiul de lume care curgea prin fața campingului să Întoarcă capetele: Jos comuniștii! Jos muiștii! - și-și umplu buzunarele șubei cu pachete de biscuiți și napolitane. Libertate! mai strigă Înhățând o sticlă de plastic de Cola de doi litri, pe care o agită deasupra capului: Păcat! Păcat! De sângele vărsat! - Nu merg. Poate altă dată. Acum am treabă aici. - Hai, Ortansa, ce naiba! Doar nu ți-o fi frică de mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
privind folosirea forței. Sperăm ca liderii noștri să ne țină departe de război, dar vom lupta dacă trebuie și cu atât mai bine dacă putem face aceasta cu un cost redus pentru Trezorerie. Marele Sigiliu al Statelor Unite înfățișează un vultur înhățând cu ghearele de la un picior o creangă de măslin, iar cu celelalte, săgeți. Bătrânul Abraham apare pe sculptura de la Memorialul Lincoln stând pe marele lui jilț cu mâna dreaptă deschisă și stânga încleștată. Citându-l pe unchiul său quaker, Herbert
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
face rost la toți nenorociții de junkeri pe-aici prin Village. Și-aveți și marfă bună - Între șaișpe și douăzeci la sută. Deci poți să-i spui lu’ Nick așa: putem să-l săltăm oricînd vrem și cînd o să-l Înhățăm, o să lucreze pentru noi. Mi-a vărsat o dată. O s-o facă din nou. O s-aflăm noi de unde vine marfa aia”. Doolie m-a privit și a tras din țigară. - CÎnd or să-l salte pe Nick, or să te aibă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
schimb beneficii Americii ca Întreg, acum când lumea devine atât de plată și atât de mulți oameni pot colabora, dar și concura cu copiii mei? Se pare că foarte multe dintre slujbele pe care le considerăm „americane“ vor putea fi Înhățate de alții. Oare nu le-ar merge americanilor mai bine dacă guvernul ar ridica niște ziduri și ar interzice Într-o oarecare măsură externalizarea și offshoring-ul? Am Început să-mi pun această problemă când filmam un documentar pentru Discovery Times
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
cabinetul din Petersburg, cum se întâmplă cu așa-numiții conservatori români. În totul, afacerile din România nu trebuie puse într-o paralelă cu cele din Serbia. Pe când în Serbia răzbelul, mărirea și întinderea Statului e o dorință a poporului, care înhață tronul pentru realizarea ei, în România singur tronul face politică aventuroasă, iară poporul suspină după liniște și repaos. Misiunea Austriei nu este, dar, d-a menține pe principele Carol pe zdruncinatul său tron. Noi, urmărind în Orient o politică curat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nici el foarte ferm moralmente. Fiind vorba de o femeie, traumele țin mai ales de viața sentimentală ca reflex al vieții sociale, de imposibilitatea comunicării cu partenerul confiscat de mediocritatea adaptabilă (soțul Justin, trimis profesor într-un sat, este realmente înhățat de fiica popii și de mama acesteia, procesul de fericită scufundare în cotidian fiind înregistrat ca alienant de soție), de raporturile de dominație în cuplu (femeia va deveni proprietatea unui potentat local, care îi asigură existența), de imposibilitatea evadării într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
se poate de nevinovată: „Auzi, dar pe tine nu te deranjează să ai o gură cu o formă așa de ciudată?“) Acum tocmai a pus un tricou pe lângă ea și îl cântărește din ochi. La naiba. Trebuia să le fi înhățat eu de acolo imediat. — Bună, Becky! zice veselă nevoie mare. Hei, e foarte haios! Nu le-am mai văzut până acum. Adevărul e, spun repede, că încă nu le-am pus la vânzare. De fapt, trebuie să... ăă... să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
-mi degetele la spate. Știu cum sunt mamele când vine vorba de nunta fiicelor lor... — Iartă-mă, dragă, să nu uit, aud iar vocea lui mami. Mă întreba Janice: cum vrei să fie împăturite șervețelele? Mitră de episcop sau lebădă? Înhaț telefonul cât ai clipi. — Mami, te rog frumos, hai să vorbim mai încolo. Am musafiri! — Te rog. Nu te stresa, spune Michael de pe canapea. Dacă e ceva important... Nu e important! Mă doare undeva cum sunt aranjate șervețelele! Pe bune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]