338 matches
-
replicat lui Zingarelli că el (Iorga) nu a atacat niciodată Italia sau politica italiană 135. Revizionismul maghiar a fost încurajat de aceste evenimente. Protocoalele de la Roma au fost semnate de Italia, Ungaria și Austria, aceasta din urmă fiind pusă ce înjosire pentru urmașii lui Metternich sub protectorat italian. Germania era mai înțelegătoare decît Italia în privința revizionismului maghiar (mai ales în privința problemei Transilvaniei), pentru că Hitler avea nevoie de petrol. Hitler i-a dat personal asigurări lui Gheorghe Brătianu și le-a spus
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
relație și anumite funcții sintactice în propoziția pe care o introduc: • circumstanțial: „Când voi muri, iubito, la creștet să nu-mi plângi.” (M. Eminescu, I, p. 129), „Azi, adeseori femeia, ca și lumea, e o școală/Unde-nveți numai durere, înjosire și spoială” (Ibidem, p. 140), • nume predicativ, în predicatele analitice: „Iar noi locului ne ținem/ Cum am fost așa rămânem.” (Ibidem, p. 124) Adverbele de confirmare și de infirmare se pot constitui prin ele înseși în enunțuri sintactice complete, neanalizabile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de mărimea Italiei, ca suprafață, cu o istorie plină de fapte eroice care acceptă să-i fie umilită Constituția, să i se impună anumite condiții în perioada scrutinelor electorale? Aceasta este problema italienilor de felul în care suportă astfel de înjosiri. Neamul roman de cotropitori a ajuns să fie cotropiți de cei pe care i-au ridicat din mizerie și necunoaștere, atunci când Roma era un imperiu luminat . Independența României a fost uzurpată în perioada 2009-2012, de cancelarul german Angela Dorothea Merkel
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
cea neliniște eternă, Cea durere ce-i născută din puterea mărginită Și dorința fărde margini?... Lăsați vorba vă pripită, Mergeți regi spre închinare la născutul în tavernă. În tavernă?... -n umilință s-a născut dar adevărul? Și în fașe d-înjosire e-nfășat eternul rege? Din durerea unui secol, din martiriul lumii ntrege Răsări o stea de pace, luminând lumea și cerul... Sarcini de-aur și de smirnă ei încarcă pe cămile Și pornesc în caravană după steaua plutitoare, Ce în aerul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
1. Traduceri 2 6.2. Adepți 2 CONCLUZII FINALE 2 Bibliografie 2 ARGUMENT Jean-Jacques Rousseau, "personalitate ilustră a secolului luminilor și ideolog de seamă al revoluției din Franța, a contribuit pe deplin la prăbușirea unei lumi a asupririi și a înjosirii umane. Operele sale constituie deopotrivă canonada dinamitardă a orînduirii feudale, cît și mărturia persecutării sălbatice a unei conștiințe neîngenunchiate ce își purtase de-a lungul lucrărilor arse în piețe publice la Paris și Geneva și în peregrinările dureroase sub amenințarea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
plan argumentele de ordin lingvistic, adică ceea ce s-ar putea numi partea vizibilă a aisbergului. Cea invizibilă o alcătuiesc implicațiile social-politice, culturale, religioase etc., cărora le revine ponderea decisivă. Pentru generația tânără, alfabetul chirilic înseamnă orientalism, cel latin - occidentalizare; slovele - înjosire și opresiune, literele - demnitate și emancipare; vechea scriere - stagnare, conservatorism, rugină, cea nouă - deschidere, progres, revoluție. Dar nu acestea puteau fi vederile oamenilor vârstnici și nici, în genere, ale celor ostili înnoirii. Pentru a învinge rezistența lor, fără totuși a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
e vorba doar de sincronizarea cu Occidentul, ci și de refacerea punților cu noi înșine, pe care deceniile totalitare le-au distrus sau le-au șubrezit. Tranziția consumată în secolul romantic era o negare globală a vechiului, echivalat cu stagnarea, înjosirea și opresiunea, în vreme ce tranziția actuală reclamă și recuperarea trecutului, în sensul readucerii la viață a valorilor ocultate de comunism. Lucrurile, de altfel, se petrec asemănător în toate țările fostului „lagăr“. Sincronizarea și recuperarea sunt imperative gemene ale timpului nostru în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
din oameni care trăiau dintr-o activitate agricolă, lucrând pământul aflat în folosință sau în proprietate acceptată , adică din țărani, în sensul medieval al cuvântului și nu în sensul modern- contemporan, care e folosit și ca termen de jignire și înjosire, în sens de înapoiat și lipsit de cultură orășenească, putem accepta că oastea lui Ștefan cel Mare era formată și din țărani. Rămâne de văzut ce fel de țărani participau, alături de domn, de oastea domnească, la ră zboaiele de apărare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
veacuri ei se consideră de aceeași origine cu Romanii cu care n-au comun nici numele nici picătură de sânge din venele lor". Din nefericire și astăzi există voci cu pretenții literare și culturale care continuă acțiunea de dezavuare și înjosire a nației române ca popor și limbă. Este cazul lui H. R. Patapievici care în cartea sa Politice utilizează poate cele mai grotești adjective la adresa românilor ca neam și limbă, limbă în care a cântat atât de duios și expresiv
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
făcut parte,datele fiind puse de acord cu evocările respective. 6. 1907 din toamnă până-n primăvară la Hudești Intensificarea exploatării la începutul sec. al-XX- lea de către moșieri, arendași, cămătari și lacheii lor prin cele mai odioase forme de asuprire și înjosire, lăsându-i fără mijloace de muncă și săraci lipiți pământului, i-a determinat pe aceștia să treacă la acțiuni hotărâte împotriva exploatatorilor care au culminat cu marea răscoală din anul 1907. La Hudești, frământările țăranilor au început încă din mijlocul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dată într-un penitenciar produce un șoc foarte puternic, deoarece are loc o deposedare radicală de vechile roluri, de identitățile sale sociale. Experiența carcerală include confruntarea cu dezordinea, deși închisoarea se definește prin contribuția sa la menținerea ordinii sociale. Prin înjosirile, degradările, umilirile și pîngăririle eului procese care definesc ritualul botezului -, se produce o distrugere a demnității umane și a capacității de apărare a interiorității individului. Din această perspectivă, putem vorbi de o politică de apartheid spațio-temporal. Ritualurile de inițiere sînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Într-un mediu care anulează orice solitudine, în care spațiul personal al celui mai norocos deținut se apropie de un metru pătrat, toți participă la botezul unui nou venit. Teama de represalii în cazul refuzului de participare creează o nouă înjosire a celorlalți, datorată faptului (adus la conștiința tuturor) de a nu fi luat nici o măsură. Botezul își atinge punctul culminant al umilinței la duș, cînd spectacolul batjocoririi se centrează pe nuditatea arestatului, subiect al ironiilor usturătoare. Această formă de pre-viol
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pre-viol în grup e însoțită de un viol verbal (impotentule, păpușă etc.), apoi de amenințările cu lovirea peste sex sau castrarea și chiar de atingeri ale trupului novicelui. Botezul nu numai că este cunoscut de către cadre, dar este și stimulat. "Înjosirile sînt motivate oficial pe alte temeiuri, cum ar fi rațiunile sanitare (legate de curățenia latrinelor prin rotație), responsabilitatea pentru viață (legată de hrănirea forțată), pregătirea pentru viața din afară (legată de regulile privind ținuta corporală și vestimentară), "siguranța" (legată de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ar fi rațiunile sanitare (legate de curățenia latrinelor prin rotație), responsabilitatea pentru viață (legată de hrănirea forțată), pregătirea pentru viața din afară (legată de regulile privind ținuta corporală și vestimentară), "siguranța" (legată de regulamentele restrictive din închisori)... Diferitele temeiuri pentru înjosirea eului sînt, foarte des, simple raționalizări, determinate de eforturile de administrare a activității cotidiene a unui număr mare de persoane într-un spațiu limitat și cu cît mai puține resurse cheltuite."91 Tot printr-un ritual de inițiere trec și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
atractive din punct de vedere social, închisoarea compensează prin acordarea unor favoruri, unor beneficii. Acestea se obțin gradual, pe măsura modificărilor comportamentale și a viziunilor despre pușcărie, pedeapsă și rolul acestora în societate. În procesul de socializare carcerală, etapei de înjosire și de degradare a vechii personalități îi urmează faza reconstrucției eului, pe baza interiorizării unui nou set de convingeri despre lume și despre sine. Recompensele acestei interiorizări constau inițial în înlăturarea neplăcerilor și privațiunilor, dar ajung uneori pînă la crearea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acești indivizi ca agenți ai decăderii umane. Pe treapta cea mai de jos se află "bulangiii" sau "spurcații" cei supuși perversiunilor sexuale pe cale orală sau anală. Aceștia sînt, de regulă, selectați dintre românii mai aspectuoși fizic și care la data "înjosirii" erau puternic deprimați psihic și moral, deci vulnerabili într-un grad ridicat. Niciodată țiganii nu ajung în situația aceasta; ei sînt însă cei care "spurcă". O dată intrat în această categorie, din ea nu se mai iese pînă la liberare. Bulangiii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de care orice cetățean liber trebuie să se ferească să o cunoască personal. Violenții, brutalii contribuie prin atrocitățile pe care le săvîrșesc nu numai la supunerea celor din interiorul zidurilor, ci și la obediența cetățenilor liberi. Spectrul închisorii deci al înjosirilor inevitabile, violențelor gratuite, promiscuității și mizeriei a planat în ultimii 70 de ani asupra tuturor celor care îndrăzneau să aibă păreri contrare regimurilor aflate la putere și care au înțeles că, dacă își vor manifesta părerile fără să aibă un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cei din grupul advers, există și indivizi care reușesc să se impună prin restabilirea cooperării, dar comportamentul lor nu devine model de urmat ce se poate generaliza. Clădirile degradante și insalubre, promiscuitatea și suprapopularea forțată, arbitrariul și inegalitatea, umilirile și înjosirea personalității, lentoarea justiției și sustragerea de la controalele exterioare, suspiciunile întreținute prin predominanța imperativelor de securitate în detrimentul celor de dezvoltare umană toate acestea contribuie la menținerea unui sistem normativ formal și informal anacronic. Deși structura populației carcerale e radical diferită de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a diplomatului român a luat prin surprindere cercurile politice din România, provocând reflecții critice. Astfel, oficiosul partidului condus de Gheorghe Brătianu consemnează rezerve în legătură cu maniera în care s-a procedat, apreciind că aceasta făcea parte dintr-un "sistem odios de înjosire a oamenilor noștri politici și de [aservire] totală a vieții de stat"816. Implicarea lui Gh. Brătianu în demiterea ministrului de Externe, controversată, în istoriografia românească a ultimilor ani, atrage critici severe ale activității politice desfășurate de șeful georgiștilor în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
citită, și pe care prietenii au găsit-o, printre hârtiile ei, după moarte; în această scrisoare, zic, ea exprima o durere aproape egală pentru servitutea patriei sub regimul imperial; vorbea cu cel care nu mai era printre cei vii despre înjosirea celor care încă mai existau, atâta oțel roman se afla în sufletul acesta! Cine a citit ceea ce am scris despre opiniile Juliei în politică și-ar putea închipui că abdicase de la grația și farmecul sexului ei pentru a se dedica
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
tot atîtea consecințe negative, din punct de vedere spiritual, ale modernității. Pe deasupra, omul, care, de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, beneficiază de libertate religioasă, nu este decît individul, omul redus la în anii '50, Gabriel Marcel vorbea despre tehnicile de înjosire prin care mașina totalitară (nazistă și comunistă) a fost capabilă să pătrundă în forul cel mai lăuntric al omului și să le înrobească unora conștiința. Acest pericol era, pentru filozof, dovada că pentru a-și menține libertatea în pofida oricăror constrîngeri
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în negația estetică. Năzuința lui continuă este să demonetizeze în ochii omului toate marile și nobilele înălțări ale sufletului, în orice domeniu de activitate și să reducă existența umană, dacă se poate, la forme vegetative și biologice. Această acțiune de înjosire nu trebuie confundată cu ideea de umilință creștină. Umilința creștină e o înjosire în fața lui Dumnezeu pentru a face posibilă înălțarea la noblețea spirituală. Umilința creștină e lepădarea de tine însuți pentru a te reintegra în ordinea supranaturală a harului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
marile și nobilele înălțări ale sufletului, în orice domeniu de activitate și să reducă existența umană, dacă se poate, la forme vegetative și biologice. Această acțiune de înjosire nu trebuie confundată cu ideea de umilință creștină. Umilința creștină e o înjosire în fața lui Dumnezeu pentru a face posibilă înălțarea la noblețea spirituală. Umilința creștină e lepădarea de tine însuți pentru a te reintegra în ordinea supranaturală a harului dumnezeiesc. Ea e condiția ridicării din mizeria terestră. Căci în concepția creștină omul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai presus de heruvimi și de serafimi. îngerii slujesc omului, dar omul nu slujește îngerilor, ci lui Dumnezeu. Umilința creștină e calea către această demnitate prin gând și faptă, îndeplinite de om nu după modul omenesc, ci după modul dumnezeiesc. înjosirea caricaturală a negativismului e, dimpotrivă, o înjosire pentru înjosire. Ea nu e un mijloc, ci un scop. Iar înjosirea ca scop e ceea ce se numește cu alt termen: perversitate. Spiritul caricatural e spiritul pervers care, contrar umilinței creștine, dezintegrează pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îngerii slujesc omului, dar omul nu slujește îngerilor, ci lui Dumnezeu. Umilința creștină e calea către această demnitate prin gând și faptă, îndeplinite de om nu după modul omenesc, ci după modul dumnezeiesc. înjosirea caricaturală a negativismului e, dimpotrivă, o înjosire pentru înjosire. Ea nu e un mijloc, ci un scop. Iar înjosirea ca scop e ceea ce se numește cu alt termen: perversitate. Spiritul caricatural e spiritul pervers care, contrar umilinței creștine, dezintegrează pe om din ordinea harică a demnității și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]