345 matches
-
Când un acuzat este achitat, repet: achitat, înseamnă că n-a fost vinovat. Președintele: Ei bine, ca să dau satisfacție domnului avocat, pentru ce motiv ai fost chemat în fața justiției militare? Acuzatul: Am protestat în termeni admiși de regulamentele militare împotriva înjosirii, obișnuite în regimul militar, a tinerimii venite să capete instrucția necesară spre a putea, cu armele în mâini, să apere independența țării, pe granițele exterioare și interioare. Președintele: Ce înțelegi prin granițe interioare? Acuzatul: Pozițiile de pe care te aperi de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Wyndham-Lewis The Human Age, în The Third Policeman de Flann O’Brien și în romanul lui Golding, Pincher Martin. Lumile de după moarte din epoca modernă sînt întotdeauna infernale, niciodată paradisiace, probabil pentru că imaginația seculară modernă este mai dispusă să guste înjosirea decît exaltarea. în aproape fiecare capitol al cărții există un dialog între erou îThaw sau Lanark) și un superior social îpărinte, prieten cu mai multă experiență sau posibil angajator) despre moralitate, societate și artă. Acesta este un procedeu care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
e scopul ce urmărește? O sporire morală a persoanei sale însăși, a augmentațiune a ființei sale. Această augmentare se găsește pretutindeni, în toate ramurile de muncă, de aspirațiuni: meserie proastă - afară de meseria politică - nu există. La ce servește politica? Câtă înjosire, câtă umilire, câtă împuținare a omului nu cuprind acele esplicațiuni mai mult ori mai puțin întortocheate, acele precauțiuni oratorii, acele vorbe cu două înțelesuri, reticențele neleale, scuzele, făgăduințele de-a nu mai face pe viitor ceea ce s-a făcut în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
egali samsarii popoarelor străine cu poporul țărilor române. În acel moment naționalitatea română din aceste țări și-au lepădat armele, recunoscând că pe veci merită a fi esploatată de străini. În decursul întregului nostru trecut, esceptînd epoca de tină și înjosire a fanarioților, monarhul avea puterea de a-și apăra poporul. El [î]i știa nevoile și greutățile, nu punea pe umărul românului mai mult decât poate purta, distingea bine între ceea ce este drept și neclintit din această țară și-ntre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
incalificabile, dar totuși nu se poate tăgădui că guvernul avea și în afară și în lăuntru mari idei. În nimic nu va semăna guvernul personal al d-lui Brătianu cu acela al lui Napoleon III decât în corupțiunea și în înjosirea elementelor sale guvernamentale. Față cu guvernele econoame, modeste, harnice ale Domnilor români de la 1821 - 1857, față cu guvernul de emancipare politică și socială a lui Vodă Cuza se va 'ncepe de-acum înainte, în zilele lui Carol îngăduitorul, a doua
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu guvernele econoame, modeste, harnice ale Domnilor români de la 1821 - 1857, față cu guvernul de emancipare politică și socială a lui Vodă Cuza se va 'ncepe de-acum înainte, în zilele lui Carol îngăduitorul, a doua ediție a domniei fanarioților. Înjosirea de caracter și lingușirea slugoilor pe cari d. Brătianu i-a ridicat va fi singurul titlu de recomandare; orice merit, orice mișcare onestă a inimei și a conștiinței, orice virtute care dă vieții publice energie și claritate va fi proscrisă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe dinăuntru în timp ce forma numărul reflex. Dar întotdeauna se oprea înainte de a ajunge la capăt. De fapt, nu-l voia - voia doar o dovadă că fratele ei n-o va târî și pe ea în regatul subteran al creierelor bolnave. Înjosirea rituală, îmbătătoare, în combinație cu Gallo și cu țigările tot mai dese trebuia s-o facă să strălucească, să-și recapete culoarea. Își punea unul dintre CD-urile piratate ale lui Mark - formațiile lui de rockeri cu un singur hit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
altora, ajunge să nu faci concesii în lucrurile mici, zilnice. Bărbații își dau singuri certificat de paupertate estetică și morală, când își îngăduie, ca un lucru foarte natural, intimități cu fetele-în-casă, și în același timp înfierează, ca cea din urmă înjosire, aceleași intimități ale unei femei cu un lacheu. Omul care, prin vorbe, gesturi, fapte mărunte, își descarcă necontenit sentimentele, în măsura în care ele apar, e tot așa de impropriu pentru acțiune sistematică, grea și lungă ca și, pentru tracțiune intensă, o locomotivă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
triști, practic, ne maturizasem, iar vechile nebunii din adolescență rămâneau doar o amintire, spre care nu ne mai puteam întoarce. Priveam în urmă cu regret, dar cu bucuria de a ne simți iarăși stăpâni pe noi, debusolați cumva, căci lipseau înjosirile și bădărăniile cu care ne obișnuisem în cei doi ani de chin. Pierdusem doi ani din viață, căci noi așa consideram că era. Aveam însă o viață în fața noastră, pentru a ne putea realiza idealurile care ne-au hrănit în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se apropie. Aud cum deasupra urechii mele se desface pachețelul, dar nu mă uit. Îmi întorc ochii și, apoi, îi plec. E un sentiment nou. În teama de a-mi arăta ochii nu este rușine, nici jenă, ci frica de înjosire, teama că mă fac de râs, plus ceva îngrozitor pe care acum îl descopăr. Simt periuța sub nas și trag. Apoi, încă o dată. Vreau să spun mulțumesc, dar mi-am pierdut graiul. - Vă mulțumesc, spun într-un târziu. Înainte, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
a fost străin de localitatea Vama, în special, și de Bucovina, în general, a scris despre semnificația coloanei astfel: „Stâlpul lui Vodă rămase ca semn al neașteptatei manifestări războinice făcute de un voievod moldovean într-o epocă de slăbiciune și înjosire, pe drumul lui Petru Rareș, cel puternic și mândru”. Obcinile bucovinene sunt locuri mirifice, dăruite de Dumnezeu credincioșilor săi, căci Vatra Dornei, stațiune balneară bogată în burcuturi tămăduitoare, cu un climat numai bun pentru bojocii tuberculoși sau inimă rea, și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
să urască luându-l pe Dumnezeu alături. Este acea parte din orice om care găsește atrăgătoare tot felul de hidoșenii. Este acea parte dintr-un imbecil, am încheiat eu, care pedepsește, defăimează și pornește bucuros un război. Dacă vorbele mele, înjosirea, băutura sau șocul operator l-au făcut pe O’Hare să vomeze, nu știu. Dar de vomat a vomat. De la etajul al patrulea a împroșcat până jos casa scării cu un jet de vomă. — Pun’-te și curăță! i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
de șampanie, o ceașcă de cafea de Saxa?... — ?! — Deoarece nu prea ne crapă obrazul de rușine, nouă: liotei noastre, vreau să zic, de atomistici fără Dumnezeu sau de dezastrofizicieni, veseli ca niște spermatozoizi și cu un dar fără pereche al înjosirii unei lumi, a unui cosmos, a unui univers mirabil, la geneza și aspectul căruia, desigur, n-au avut nicio contribuție. — Ce vrei să spui cu asta, întrebă Vasile Elisav. Nora devea tot mai aprinsă, mai lirică, mai pasională, mai inclementă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
un palindromolog, se înnegură ușor la față, tăcu un timp, cerându-i Norei, apoi, exemple... — Două-trei exemple! — În ce privință, întrebă aceasta. — Mai și întrebi, răspunse Elisav. În legătură, dragă Nora, cu ceea ce numiseși darul lor, unul fără pereche, al înjosirii unei lumi, a unui cosmos, a unui univers mirabil, la geneza și aspectul căruia, desigur, n-au avut nicio contribuție. — Vreți exemple, domnu Elisav? Păi, ce alta decât înjosire sunt metaforele, așa-zis, intuitive ale acestor doamne, domnișoare și domni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
dragă Nora, cu ceea ce numiseși darul lor, unul fără pereche, al înjosirii unei lumi, a unui cosmos, a unui univers mirabil, la geneza și aspectul căruia, desigur, n-au avut nicio contribuție. — Vreți exemple, domnu Elisav? Păi, ce alta decât înjosire sunt metaforele, așa-zis, intuitive ale acestor doamne, domnișoare și domni dezastrofizicieni sau atomistici fără Dumnezeu?... De „supa cosmică” Ădin plic sau nu) a auzit domnia voastră? Une soupe qui rime à la soucoupe volante... De „cozonacul cu stafide” al unuia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
ca turist occidental, mi s-a părut o ființă profund nedreptățită de soartă, silită să trăiască în ultima mizerie a lumii, în mijlocul acelui praf care plutea peste tot în aer ca într-o băltoacă. Și am aflat, spre mirarea și înjosirea mea, că ea era mulțumită de soarta ei, de faptul că vinde semințe și că-și câștigă astfel, cinstit, viața. Acolo unde eu vedeam mizerie cumplită, ea trăia într-un univers din care nu lipsea nimic! Diferența între sat și
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
te obligă să te faci că nu vezi ceea ce l-ar umili pe cel de lângă tine. Și, dacă așa te-ai format, orice ieșire nesocotită tot pe tine te va învenina ; tot ție are să-ți lase o senzație neplăcută - de înjosire, de iritare. Atunci când dragul de Tudor, în penultima scrisoare, l-a rugat pe tatăl său să fie mai mult acasă, să mai renunțe la desele lui ieșiri, Niki a fost froasat câteva săptămâni. Este, bineînțeles, con vins că ea e
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
crize de nervi, plângând în hohote și țipând că-mi interzice s-o acompaniez, ceea ce nici nu intenționam. Am înțeles însă, în vreme ce am mers mai departe, spre chioșc, că a sta, de-acum înainte, alături de ea nu mai însemnează decât înjosire și suferință : ceea ce resimțeam față de noi amândoi, aproape fără a discerne între mine și ea, era numai dezgust. În schimb, cu obtuza ei minte, se înverșunează să creadă că ea este victima, iar eu călăul ! într-atât de strâmb și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
întors și s-au culcat deja. Mihai refuză să mai bea. În schimb, mănîncă tot ce i se pune în față. I-a detestat întotdeauna pe prietenii lui, care-i povesteau întîlnirile lor cu vreo femeie considera asta ca o înjosire a lor înșiși prin lipsa de respect arătată partenerei. Acum se înjosește și el. Povestește prietenului despre Violeta și Doris. Tot, cu lux de amănunte. Liuță tace. Lasă impresia că nici nu aude. Bea din cînd în cînd încă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
latine de acolo. Apropierea considerabilă a guvernului bizantin central și a oștirii lui, necontenitele și sângeroasele turburări de tron în Romîno-Bulgaria, dezbinarea și descompunerea țării în parți servile și grupe de partizani fără scrupule, slăbirea autorității guvernului, părăginirea intereselor publice, înjosirea puterii statului la uneltiri meschine și la lupte de partid, toți acești factori stricăcioși contribuiră în mod activ pentru ca statul bulgaro-romîn să decadă, încet-încet însă neoprit. La aceste se mai adaose împrejurarea că, în urma pierderii încurînd a părții de țară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de birou pentru ca Lisa să insiste să meargă cu taxiul. Ar fi fost mai rapid dacă mergeau pe jos, deoarece traficul era foarte aglomerat, dar nu avea importanță. În Londra nu mergea niciodată pe jos și ar fi considerat o înjosire a statutului ei dacă ar fi fost obligată să facă asta aici. Una dintre sălile de conferințe ale hotelului fusese transformată, pentru o zi, într-o farmacie de modă veche. Fetele Source erau îmbrăcate în uniforme albe de doctorițe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Ba moartea, vai, vai/ Coboare să-i las netrebnicu-mi trai. În Ca frunza dudului din rai, unde acuza de nebunie planează mereu asupra eroinei, cei din jur iau în calcul eventualitatea ca ea să-și curme viața ca răspuns la înjosirile îndurate. Când Marghioala declară că mai grea pedeapsă decât cea pe care și-o va da singură nu există, Ionel ripostează : Vrei să mă șantajezi ? Că te vei sinucide ? (II, p. 629). Căderea femeii în râpă îl face pe Țiclete
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îi fac pe toți să râdă; prințul Ș. mi-a adus aminte de asta chiar acum... Nu sunt în stare să fac un gest decent, nu am simțul măsurii; cuvintele mi-s altfel, nu corespund ideilor, și asta-i o înjosire pentru aceste idei. Și de-aceea nu am dreptul... pe deasupra, sunt și suspicios, sunt... sunt convins că în această casă nimeni nu mă poate jigni, că sunt iubit mai mult decât merit, însă știu (o știu cu siguranță) că după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aproape cu ironie. — Spuneți, prințe, tot ce ați vrut să spuneți, rosti el lungind cuvintele foarte armonios. Sunt îngăduitor, spuneți totul: recunoașteți că vi se pare ridicol până și gândul de a vedea în fața dumneavoastră un om în actuala lui înjosire și... inutilitate, auzind în același timp că a fost personal martorul unor... mari evenimente. El n-a apucat să... vă bârfească nimic? — Nu, n-am auzit nimic de la Lebedev, dacă la el vă referiți... — Hm, mă gândeam că dimpotrivă. Propriu-zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
după ce tăcu un pic. Și eu am citit de curând cartea lui Charras 68 despre campania de la Waterloo. Evident, cartea este serioasă și specialiștii susțin că dovedește o foarte bună cunoaștere a problemei. Dar din fiecare pagină răzbate bucuria pentru înjosirea lui Napoleon și, dacă ar fi putut pune la îndoială orice semn de talent al acestuia și în alte campanii, se pare că Charras ar fi fost extrem de bucuros; iar asta nu mai este bine într-o lucrare atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]