1,326 matches
-
cei trei eoni distincți: existența, forma și beatitudinea. Iată, mă apropiu de sfârșitul vieții și pentru această depun coroană că pe un semn de lumină. Purtati-o cu glorie și smerenie. Va înștiințez însă că la nașterea voastră zeii numere înlănțuiți în marele timp al universului tehnologic mi-au dezvăluit soarta care vă așteaptă. Pe țărmul oceanului virtual care înconjoară lumea aceasta ce se arătă a fi pe pamant fără centru iar în cer într-un război al focului stelar, fiecare
ALEXANDRU SI LUCIAN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Fiilor_mei_alexandru_si_lucian.html [Corola-blog/BlogPost/361769_a_363098]
-
se întrece cu forța nucleară a zeilor numere înlănțuit în marele timp al universului tehnologic, a observat lucrul acesta, a rostit acest groaznic blestem asupra hoților: “ Coborati-va în naștere pământeasca și suferiți chinul de-a fi muritori ! “ Zeii numere înlănțuiți în marele timp, cei care m-au adus aici pe pamant printre voi, s-au întors acum din somnul lor de moarte prin anamnezis și mi-au cerut: “ Fii milostiva cu noi, zeița a lunii argintii, dezleaga-ne de blestemul
ALEXANDRU SI LUCIAN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Fiilor_mei_alexandru_si_lucian.html [Corola-blog/BlogPost/361769_a_363098]
-
cu arome, De mere-mbujorate ca-n Eden, Sau alte dulciuri policrome, Și inima-mi scrie-un poem. Romanțe îmi cântă din arcușuri Și-mi picură în suflet dor, Valsuri mă-nalță în zboruri, Ce tainic mă pătrunde un fior! Mă-nlănțuie-n pasteluri jucăușe, De frunze ce pică pe alei, Îmi dă să sorb din căușe, Apa vie din izvorul ei. O vrajă fără vrere mă cuprinde Și plâng și râd că-i toamnă iar, Îi spun un bun venit și
IUBIRE SI NATURA. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Iubire_si_natura_adriana_tomoni_1390851717.html [Corola-blog/BlogPost/347324_a_348653]
-
paginile dalbe, Acuratețea clipei n-am scăldat-o-n uitare Deși mi-am hrănit viața cu destule nopți albe. Șerpi veninoși și ageri mi-au tot umplut paharul Răpindu-mi libertatea de a mă exprima Mi-au ucis visul fraged, înlănțuind coșmarul Pe gâtul neputinței vrând a mă decima. S-au înclinat mesteceni să-mi soarbă demnitatea, Mi-au smuls aripa-n zbor corbii neîndurători, Îmi păstrez echilibrul și verticalitatea Doar cum dictează Cerul, prin crivat și ninsori. Sunt salcie ascunsă
REMEMBER de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Remember_0.html [Corola-blog/BlogPost/357234_a_358563]
-
simțit capul prins într-un cerc de răcoare. Răcoare care apoi s-a transformat într-un cerc de frig și iată-mă aici unde sunt acum. Totul pare o simplă întâmplare, cât se poate de banală, dar uite cum se înlănțuie amănunt după amănunt și acum... Au fost oameni care pe front au rezistat gerurilor cumplite de la Stalingrad și după ce s-au eliberat, la un an sau doi, au răcit într-o stație de tramvai în București, unde temperatura nu este
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_28_ion_untaru_1348886146.html [Corola-blog/BlogPost/365803_a_367132]
-
în versificație își pierd relevanța, este adepta unui edificiu bine făcut, construit după dorința tumultului ei interior. Poemul "răzbate" este scrierea de căpătâi a volumului. Cuvântul se naște ca Har Divin, curs prin mâna Annei Marie. Ea este aleasă să înlănțuie cuvinte într-o formă cât mai plăcută, atunci când sunt eliberate de traume sufletești infernale. „...privesc durerea ca pe o păpușă infinit maternă cumva în ea se ascunde într-un timp fără granițe paternitatea cuvintelor rămase nerostite ca săbiile în plin
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1416073648.html [Corola-blog/BlogPost/371680_a_373009]
-
boare de vânt cu miros de petunie sau de busuioc, ori o rază de lună strecurată pe fereastra deschisă, după miezul nopții? Brațele tale imaginare m-au cuprins atât de strâns, de credeam că vom rămâne veșnic în somnul meu, înlănțuiți până la sfârșitul veacurilor. Ce iubire e asta mai dulce și mai catifelată decât petala de trandafir? Cum să o pun în cuvinte? Cine să înțeleagă o femeie îndrăgostită de un bărbat pe care nu l-a văzut niciodată? În nopțile
CUM SĂ TE PUN ÎN CUVINTE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1422565299.html [Corola-blog/BlogPost/369398_a_370727]
-
mării răvășit de coșmarul furtunii; dincolo de dig, într-o mică lagună între stabilopozi, un voal verde-albastru plutea în dansul valurilor liniștite, împăcate cu soarta, aceeași de nesfârșite vremi...Dintre valuri, din adâncuri, din tainice ascunzișuri un murmur de note neobișnuite, înlănțuite întrun lanț de sunete astrale, apăsau pe clape nevăzute silabe răzlețe: i-lo-na,le-an-dru... Referință Bibliografică: Din tainele mării- proză scurtă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 326, Anul I, 22 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta
DIN TAINELE MĂRII- PROZĂ SCURTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Din_tainele_marii_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357393_a_358722]
-
Articolele Autorului Oamenii din porumb și păpușile de lemn Din lut i-au făcut zeii pe primii maiasi. Dar indienii maiasi au durat puțin. Erau moi, fără vlaga; s-au prăbușit înainte de a reuși măcar să pășească pe Lună. Zeii Numere înlănțuiți în Marele Timp Maya au încercat atunci lemnul. Păpușile de lemn au vorbit o vreme cu zeii în șoapte divinitorii și au reușit să se urce pe o scară de lemn la cer, până la frații lor, pitri, pe Lună, dar
OAMENII DIN PORUMB SI PAPUSILE DE LEMN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Oamenii_din_porumb_si_papusile_de_lemn.html [Corola-blog/BlogPost/341841_a_343170]
-
jumătate din sufletul greu, viclean Prometeu, neprieten al meu! Era poate mai bine de te lasă Heracles corbului sau de furai focul în văzul șchiopului, ca să te poată prinde Hefaistos de moț, viclean ce ești, sămânță de hoț! O, Zeus! înlănțuiește-l iar pe vicleanul Prometeu, neprieten al meu, chinuiește-l măcar - cât e el de zeu - pan’ mi se-mblânzește, pan’ se mistuiește focul cel ce arde înlăuntrul meu! (31.10.2015) E expresia modestă, foarte modestă, a empatiei mele
PROMETEU, VICLEAN NEPRIETEN AL MEU... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1446392143.html [Corola-blog/BlogPost/353291_a_354620]
-
patului cu picioarele atîrnate. L-a prins în brațe cu voluptate și n a-nceput să-l sărute cu o poftă nebună, că dacă ar fi fost un măr de mâncat..., îl înghițea nemestecat. Cuprinși de fiorii dragostei s-au înlănțuit într-un trup singur. Nebuni de fericire s-au prăvălit unul peste altul în patul de lângă soba cu olane, pe care o zidise un zugrav de pe la Mierea Birnicii. Era tare priceput omul, că de aceea îl solicitau sătenii din mai
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376630680.html [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
celor două eleve întârziate, aducând și ele o pâine de la aceeași bătrână darnică, are darul de a însufleți jocul. Unul din elevi oferă o bucățică de pâine unui porumbel. Prilej de alte simboluri: porumbelul și apa, Noe, potopul. Totul se înlănțuie, ceva amintește de altceva, ca într-un lanț magic. Lanțul vieții, al amintirilor, al cunoașterii. O incursiune în biologie, în fizică, în toate științele, grâul, pâinea, vatra, coacerea, apa, sarea, chimia. Totul e interpretabil. Până la urmă, elevii înțeleg, la sfârșitul
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
către digul pe care tocmai el îl abandonase când o văzu ieșind din apa mării, unde o coborî dar nu-i dădu drumul din brațe. - Ce faci? Șopti nedumerită? N-avem voie... El îi acoperi gura cu un sărut pătimaș. Înlănțuiți într-o îmbrățișare tandră de îndrăgostiți, răcoriți de adierea vântului ce încrețea valurile mării, pășeau pe dig ca doi soldăței în timpul defilării. Având pașii mai mici, la un moment dat Dalia zgribulită de frig, îl călcă pe Ștefan pe picior
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396715790.html [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
pe sub sprâncene, Cum tu, în vis, mi te cobori, Iar sângele în noi ne geme. În plete îmi zvâcnea o tâmplă, Pulsând în ritmuri ancestrale... Eram doar noi și ce se-ntâmplă, Că-n vis, noi nu purtam sandale? Zburam înlănțuiți în cosmos, Orbiți de aripi de mătase, De fructul buzelor, zemos, În șoapte dulci ce mi le coase... Și în clipa timpului finit, Zâmbetul tău iar ne desparte! Aș mai fi vrut să ne fi iubit!... Când te întorci? Iar
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
pe sub sprâncene,Cum tu, în vis, mi te cobori,Iar sângele în noi ne geme.În plete îmi zvâcnea o tâmplă,Pulsând în ritmuri ancestrale...Eram doar noi și ce se-ntâmplă,Că-n vis, noi nu purtam sandale?Zburam înlănțuiți în cosmos,Orbiți de aripi de mătase, De fructul buzelor, zemos,În șoapte dulci ce mi le coase...Și în clipa timpului finit,Zâmbetul tău iar ne desparte! Aș mai fi vrut să ne fi iubit!...Când te întorci? Iar
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
të dëgjojmë misterin e ri të rilindur nga heshtja 12 în așternut de noapte părul ți-ai răvășit dragoste în așternut de noapte în gene îți tremura ușurarea avută de sărutări pătimașe încă simți căldură brațelor înfierbântate care te-au înlănțuit pierdută zac învăluita într-un dulce vis în pulsul fericirii furate 12 në shtrat të natës floku të është shkapërderdhur dashur në shtrat të natës në qepalla të dridhet lehtësia që pate nga puthjet e afshta ende e ndjen ngrohtësinë
POEZIE GERMANĂ. RENATE MÜLLER ÎN LIMBA ALBANEZĂ DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1407046393.html [Corola-blog/BlogPost/367915_a_369244]
-
temelie și stâlp al Teologiei Ortodoxe, ca om în lumina chipului său creat întru asemănare cu Creatorul. Ego-ul trebuie absorbit întru asemănare, altfel este orbit de zorii sinelui în care se desfată și se răsfață norii patimilor. Verigile idolatre se înlănțuiesc în jurul iraționalului prin lăcomie și după rațional prin mândrie, curbând sensul metafizic al chipului de la a fi la a avea. La rîndul ei lăcomia pervertește dorința, ispitește erosul, venerează desfrâul, supralicitează avariția din care țâșnesc tristețea și invidia, culminând cu
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338700017.html [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
Tot așa îl sfredeli și-acum, pân-o făcu și gata! Cum la rădăcina Copacului un izvoraș abia susura, își strecură palma-i micuță în firicelul viu ca și-alte dăți. Numai că acum, firava șoaptă venită dinspre apă se-nlănțui pe miezul său de stâncă-de-foc precum o spirală și o amorțeală dulce îi luă în stăpânire ființa. Se strânse tot în propria-i palmă, lăsându-se purtat de curgerea zglobie! Uitase, pesemne, îndemnul Mumei, să nu părăsească mai mult de
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417546123.html [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
straturi, prinseră peștii și-i aruncară unul peste altul în sacii de călătorie, după care dărâmară fântânile și dădură foc întregului loc. De parcă tot dezastrul făcut de soldați nu fu suficient ca să potolească mânia împăratului, acesta dădu poruncă să fie înlănțuit grădinarul și aruncat în închisoarea de sub talpa palatului său. Cum porunci Mustață-Sură se și înfăptui, căci nimeni nu îndrăznea să îl înfrunte. Întorși acasă, oștenii îl aruncară pe Florea în temniță și porniră să construiască o grădină sub ferestrele fetelor
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
că pot atinge albastrul cerului, cu aripile pe care le așezai pătimaș pe umerii mei, dar, vai, de fiecare dată, ca nefericitul Icar, sfârșeam prin a mă zdrobi de crunta realitate, cu aripile transformate în scrum. Lanțurile cu care mă înlănțuie patima ta nu mă ucid dar nici nu mă lasă să trăiesc. Lasă-mă să zbor, Ermit, lasă-mă să-mi viețuiesc destinul, chiar dacă asta ar însemna să mă mai pierzi o viață. Aș putea să mă întorc la tine
POEZIA // DIMESIUNEA UNIVERSALĂ A OMULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1458074766.html [Corola-blog/BlogPost/348521_a_349850]
-
provoacă semerenie și evlavie față atotuputernicia Cuvântului biblic, faptele și atitudinile se înșiruie reverențios într-o rânduială prestabilită, de o armonie fără cusur și în cadrul căreia ne place să credem că suntem parte, pecete a clipei ce, repetată la nesfârșit, înlănțuie neostenit veșniciile, pe noi odată cu ele și unde izbăvirea sau pedeapsa divină par atât de aproape... M-am simțit puțin jenat față de posibilele inadecvări ale stângăciilor mele, neobișnuințe ce-ar putea ieși la iveală într-o atmosferă de o sobrietate
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (13) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_13_.html [Corola-blog/BlogPost/351011_a_352340]
-
din Iași, editură aparținând lui Adi Cristi, un alt prieten unde ca redactor de carte apare Ana Parteni, soția, și ea o bună prietenă. Cercul pare a se închide și iată cum oameni necunoscuți până la o anumită dată se văd înlănțuiți într-un șir de evenimente care-i apropie, spulberând distanțele și decalajele temporale, ca într-un fel de vrajă al cărei scop este să-i îndrume spre cunoașterea reciprocă și, de ce nu, spre noi legături de prietenie. Într-o lume
CU IVAN LUNGU PRINTRE AMINTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_cu_iv_mihai_batog_bujenita_1390693660.html [Corola-blog/BlogPost/347567_a_348896]
-
excelentă și a acceptat imediat condiția. După adălmașul de rigoare, împănat tot cu delicatețurile pomenite și cu multe promisiuni din partea lui Nae, că... „în caz că ne merg afacerile, să ne asociem și să dezvoltăm un lanț de chioșcuri-magazine, cu care să „înlănțuim” tot orașul, părțile înflăcărate au procedat la inventarul mărfurilor din stoc. Gestionarul primitor a fost domnul Mototolea, proprietarul chioșcului, care a avut prilejul să-și demonstreze calitățile sale de „adevărat” comerciant. Bineînțeles că Nae a avut grijă să care toate
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414223254.html [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > NOI DOI Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1033 din 29 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Parcă ți-aș spune aceeași poveste de la Noe la Elvis! Noi doi cu picioarele prin apa mării înlănțuiți de mijloc și de asemănări tăcuți liniștiți -briza mării ne scaldă gândurile -două chipuri ale aceluiași chip -închiriem aceeași cameră goală a sufletelor - zgomotul valurilor ni le dezvelește -batăi de inimi, țipete de pescăruși - valurile rechemate acasă la noi la
NOI DOI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Noi_doi_radu_liviu_dan_1383041038.html [Corola-blog/BlogPost/347087_a_348416]
-
vid... acolo se lovește/ aripa somnului de vis/ căzând în carapacea scoicii/ fără stele diamante” („Farul de la Tuzla”). Prin Poeme dansante George Filip ne supune atenției două emisfere alegorice prezentate liric, acea îmbrățișare unduioasă și permanentă de Yin și Yang, înlănțuită într-o răsucire dureros exprimată prin cuvinte și într-o trăire senzual transmisă prin idei-imagini, ce exprimă deznădejdea unei arderi. Îmbrățișarea lui Yin cu Yang vine să apropie până la sufocare dintr-o dragoste totală, dar și să respingă până la ruptură
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1459853537.html [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]