364 matches
-
frunză lată! Libelula-i... spectatoarea Străvezie, decoltată! Șef-decor e... Licurici! Luminează-ntreaga scenă. De-l înțeapă, vreun arici Tot zăvoiul e în... beznă. - De-i concert în poieniță Să fie vreo sărbătoare? Întrebă o garofiță Pe-o salcie plângătoare. Pajiștea înmiresmând Toporașii-n cor, cântară Cu glas dulce, murmurând: -Bine-ai venit... Primăvară! Referință Bibliografică: Concert în poeniță / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2306, Anul VII, 24 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate Drepturile Rezervate
CONCERT ÎN POENIȚĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375807_a_377136]
-
2258 din 07 martie 2017 Toate Articolele Autorului AZI, DE ZIUA TA de Nicolaie Tony DINCĂ Azi mi-am propus s-amestec, cu răbdare, Parfum de fân, de cer, de orhidee Cu nimb de dor, cu străluciri de soare, Să-nmiresmeze ziua ta, FEMEIE. În sânul tău ‒ izvorul omenirii- Ai adunat tandrețea lumii toată Și ne-ai hrănit cu pulberea iubirii În sufletul de mamă amestecată. Surâsul tău aduce primăvară, Focul din ochi, invazii de lumină Iar glasul blând din ceruri
AZI, DE ZIUA TA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375851_a_377180]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > SIMPLĂ IPOSTAZĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului SIMPLĂ IPOSTAZĂ. acrostih Cununi de raze, cât de cât aureolate, Rupte din nu știu ce generatoare de lumină Îți sunt aduse proaspăt înmiresmate Simple culori de o creație divină. Talentul pictorului rămâne extaziat, În fața originalului care ești tu, Nu poate să transpună pe curat Aureola simplă a frumuseții de acu. Visați voi stele, flori, natură, soare Aruncați-vă privirile fără economie, Sunt încă
SIMPLĂ IPOSTAZĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375285_a_376614]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ȘOAPTE... Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Șoapte... Șoapte legănate în miez de noapte sunt ca un zbor de fluture printre fire-nmiresmate de gânduri cuprinse de liniștea toamnei târzii. Ținem în palme culorile apusului și ne-mbrățișăm c-un văl de stele. Viv Referință Bibliografică: Șoapte... / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136, Anul VI, 05 noiembrie 2016. Drepturi de
ȘOAPTE... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372672_a_374001]
-
18 august 2015 Toate Articolele Autorului vine toamna, trece toamna... vine toamna, trece toamna, unde-i lacrima de ieri, ne rămân decât regrete, îngropate în tăceri. osteniți ne vin din spații herghelii de cai fantasme, în triunghiuri trec cocorii toți înmiresmați în basme. clopotele bat a toamnă tot cântând a veșnicie, a iluzii fără margini, de dor și melancolie. sună frunza, bate vântul, ramurile fremătând, și cu ele numai gândul ne îmbie surâzând... trec fantome de iluzii, peste umbrele tăcerii, printre
VINE TOAMNA, TRECE TOAMNA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372259_a_373588]
-
pentru mine, în care pădurea verde a munților devine o metaforă a eternității, codrul fiind un simbol esențial pentru Eminescu:” Adormind de armonia/ Codrului bătut de gânduri/ Flori de tei deasupra noastră/ Or să cadă rânduri-rânduri ( Dorința). Înconjurată de brazi, înmiresmând natura la adierea lor, acea nouă locație cu o arhitectură modernă dedicată Administrației Parcului Natural Bușteni, denumită Centrul de vizitare ”Alexandru Beldie”, ne-a primit, ne-a adoptat ca pe niște fii ai naturii, pentru a cinsti cea de a
JURNAL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379742_a_381071]
-
parcă din caierul vremii, o lume fără seamăm care era numai și numai a nostră. Hălăduiam atunci, în pierduta ceea vreme, cât era ziua de lungă prin Bercul cela mirosind a reavăn, a viorele și lăcrămioare, a acăți înfloriți și înmiresmași ce semănau cu candelabrele catedralelor din cărțile noastre de povești. Cunoșteam aici fiecare copac, fiecare cuib de pasăre, fiecare scorbură, fiecare cărăruie ce șerpuia până-n inima crângului celuia de copaci semețiți cu capul spre cer și având la picioare covoare
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
năbădăioaselor albine mierea cea bună. De când sosise la bunici, i se mai dăduse când și când câte o lingură de miere, din cea veche, zaharisită, dar acum el aștepta să se îndulcească cât îi poftea sufletul din mierea cea proaspătă, înmiresmată de parfumul florilor de câmp. Bunicul, încă de dimineață, pe răcoare, începu unele pregătiri. Treburile din grajd, le lăsă doar asupra bunicii, iar el se spălă pe față și pe mâini cu apă înmiresmată cu flori, își pieptănă pe spate
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
poftea sufletul din mierea cea proaspătă, înmiresmată de parfumul florilor de câmp. Bunicul, încă de dimineață, pe răcoare, începu unele pregătiri. Treburile din grajd, le lăsă doar asupra bunicii, iar el se spălă pe față și pe mâini cu apă înmiresmată cu flori, își pieptănă pe spate părul său lung, alb și mătăsos, îmbrăcă o cămașă de in, albă, curată, își stropi mâinile și hainele cu sirop parfumat de plante, se închină la Cel de Sus, apoi începu treaba lui meticuloasă
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
mai luminoase și încrezătoare zboruri. Primăvara aduce cu sine un plus de vitalitate și speranță. Natura renaște și lumina ochilor este invadată de explozia de verde crud, de îmbrățișările calde ale soarelui, ale unui timp care promite... În aceste condiții, înmiresmate cu parfumul florilor, zumzetul albinelor, murmurul izvoarelor... poezia nu se lasă așteptată. Lirismul se deschide tuturor metamorfozelor lumii - și în sunetele suave ale devenirii - își caută drumul spre culmile înalte ale exprimării, ale elevării spirituale. Și iată ce ne spune
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
lumină”. O, ce joc și ce vibrare este în miezul ei! E-o rugăciune sfioasă-n suflare lină, E-o vioară neliniștită-n zborul dragostei. Cunoașterea, înțelegerea sunt așa sfinte Cu semnele ce-nalță eternul grai străbun! Bat clipele vieții înmiresmând cuvinte, Cuvintele sunt blânde, chiar sunetele spun. Limba română are o muzică duioasă! Vorbirea-i farmecul sublim al metaforei, Este comoara noastră cea mai prețioasă, Va exista cât vremea rămâne în mersul ei. Referință Bibliografică: LIMBA ROMÂNĂ / Lia Ruse : Confluențe
LIMBA ROMÂNĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369157_a_370486]
-
mai adânci... Cu el, simțeam nordul moral al busolei stelare purtate la mână , brățară văzută doar de gând. Marele ac oscilând peste pragul Marelui Scut, pe care l-a trecut, îi aduce acum vibrația iubirii noastre , pe coarda unui timp înmiresmat de stele, într-un pelerinaj așa timpuriu , pe Calea Lactee. *** Și de data asta, îmi deschise ușa domnul Mitrea, căruia îi lăsasem cheia , pentru orice eventualitate, probleme de instalații , treburi din astea; grijuliu, eschivându-se pentru mica întârziere la deschiderea ușii
CAP DE BOUR de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369152_a_370481]
-
visele noastre doar iubirea, ne ține prin gânduri aproape și peste tăceri presăram alte flori albastre. Voi înalța pod din stele ca mioapele tăceri, ce au năpădit cuvântul să ajungă-n pustiu, iară florile albastre cu parfum de mesageri, să înmiresmeze tâmpla colarată-n argintiu. 14 Februarie 2017 Referință Bibliografică: FLORI ALBASTRE / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2309, Anul VII, 27 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Ileana Tănase : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FLORI ALBASTRE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377707_a_379036]
-
un singur fecior, dar bine înzestrat sufletește, care să aducă cu adevărat cinste întregii familii: Un singur fiu isteț mai bine, Decît o droaie fără minte: Și bezna, -n fața lunii pline, Nu-n fața stelelor, asfinte. [5] Căci el înmiresmează cu parfumul său întregul neam, întocmai ca un pom frumos și înflorit ce-mbălsămează pădurea întreagă: Un singur pom frumos, de am, Și-n floare, bine-mbălsămat, Pădurea-ntreagă a-nmiresmat... Ca un copil deștept, întregul neam. [12] Cum se poate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lunii pline, Nu-n fața stelelor, asfinte. [5] Căci el înmiresmează cu parfumul său întregul neam, întocmai ca un pom frumos și înflorit ce-mbălsămează pădurea întreagă: Un singur pom frumos, de am, Și-n floare, bine-mbălsămat, Pădurea-ntreagă a-nmiresmat... Ca un copil deștept, întregul neam. [12] Cum se poate releva, comparația cu elementele din natură dă mai mare evidență și sprijin totodată în stabilirea preferinței acordate. În treacăt, observăm că un gînd asemănător celui citat mai sus se citește
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
francez atât de multă căutată n-o fi având oare drept izvor dragostea? Căci toate drumurile Atlantidei noastre păreau să se încrucișeze în ținutul Tandreței. Saranza se cufunda în noaptea îmbălsămată a stepei. Aromele ei se contopeau cu parfumul ce înmiresma un trup de femeie acoperit cu pietre prețioase și hermină. Charlotte povestea despre isprăvile divinei Otero. Cu o uimire neîncrezătoare o priveam pe acea ultimă mare curtezană, tolănită pe canapeaua ei cu forme capricioase. Viața ei extravagantă era consacrată doar
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
uscată care degaja câteva minute un fum abundent. întrebându-l de ce face asta, el mi-a răspuns destul de evaziv, cum răspund de regulă țăranii atunci când vreun „domn de la oraș” le pune întrebări indiscrete : „Așa..., e un obicei pe la noi. Mai înmiresmează aerul” (93). 4. Vița-de-vie și iedera. Zalmoxis vs Dionysos Inserez aici câteva pagini referitoare la utilizarea vinului, având în vedere că și acesta este o substanță psihotropă de origine vegetală, o licoare care a jucat un rol esențial în desfășurarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cale / din când în când vocea ta mă împresoară ca pe un vânat: / rămâi! rămâi! akheronul meu e mereu lângă tine, / întâmpinarea florilor de gheață trebuie s-o faci fără durere / chiar dacă sângele nu va mai avea putere să-ți înmiresmeze / trupul, chiar dacă fratele te va vinde ca pe un inel, / chiar dacă iubita nu va înceta să te urască pentru rănile tale / frumos mirositoare iar pasărea lyră te va prăda / de toate cântecele neprihănite cu care-ai amăgit cetățile!” (Abia murmurată
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
și Lacul laptelui (2000). O poezie a sentimentelor dulci-amare, oscilând cu grație muzicală între tradiție și modernitate, un spațiu unde poetul pare că descoperă secretul tinereții fără bătrânețe, încheind destinul său de cărturar precum îl începuse, în jocurile calde și înmiresmate de culori dobrogene ale versului. SCRIERI: Viața și opera lui Miron Costin, București, 1975; Scriitori și reviste la Pontul Euxin, Constanța, 1997; Bulevardul Șarpe, Constanța, 1997; Lacul laptelui, Constanța, 2000. Ediții: Ștefan Vlădoianu, Sângele lui Nessus, București, 1995; Aurel Dumitrescu
PUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289062_a_290391]
-
Guernesey, care nu părea de fel încîntat de treaba pe care-o făcea. Dar dumneata, de ce ți-l ții așa? Ă A, fiindcă-i un nas de ceară, îl țin ca să nu cadă! Frumoasă zi, nu-i așa? Aerul e-nmiresmat ca-ntr-o grădină. Ascultă, Bouton de Rose, aruncă-ne un buchețel de flori, dacă vrei. Ă Ce naiba cauți aici? răcni omul din Guernesey, înfuriindu-se brusc. Ă Păstrează-ți sîngele rece, da, rece, ăsta-i cuvîntul! De ce nu pui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Cine-l face să se repeadă la peștele-zburător și să-l sfîșie? Unde se duc ucigașii, omule? Cine va condamna, cînd însuși judecătorul e tîrît la judecată? Dar ce blînd adie vîntul și ce senin e cerul! iar aerul e înmiresmat, de parcă ar fi trecut printr-o poiană de departe - pe undeva au cosit fînul, da, undeva în văile Anzilor, iar cosașii dorm acum printre căpițele de fîn proaspăt. Dorm? Da, Starbuck, căci noi toți sfîrșim prin a dormi pe cîmp
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
realismului socialist. (...) Literatura sovietică reflectă azi și în același timp deschide perspectiva înmuguririi vârstei de aur a comunismului. Opere ca Secerișul a scriitoarei Galina Nicolaeva sau Primăvara în colhozul „Pobeda” a lui N. Gribaciov, oferă de pe acum cititorului încântat, adieri înmiresmate din acea «primăvară a omenirii». - Ziua muncii și a păcii: În: Contemporanul, nr. 18 (291), 2 mai, 1952 - Necunoscut. Nuvelă; fragment. Idem, nr.43 (316), 24 oct., 1952 - O sărbătoare a culturii române. Cu prilejul Săptămânii Cărții. Ibidem, nr. 52
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe omul zâmbitor pe care soarele îl aducea înapoi acasă, sau poate că tocmai întoarcerea tatălui cufunda soarele printre ramurile pădurii, dând razelor o culoare arămie. Mâinile mamei miroseau a rufe spălate în apa înghețată a torentului, iar mirosul lor înmiresma primele ceasuri ale dimineților, amestecându-se cu aroma aerului tare ce cobora dinspre munți. Și fluxul acesta plăcut mirositor era inseparabil de scurta mângâiere a degetelor mamei, ce rătăceau prin părul copilului, trezindu-l. Uneori, în mijlocul țesăturii de lumini și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de lumini din partea inferioară a imensului candelabru se aprinse. De după iconostas apăru părintele Mike. Purta o sutană turcoaz aprins, cu o inimă roșie brodată pe spate. Străbătu soleea și veni printre enoriași. Fumul din cădelniță se ridica și se Încolăcea, Înmiresmat de vechime. ― Kyrie eleison, cântă părintele Mike. Kyrie eleison... Și, deși cuvintele nu-mi spuneau nimic, sau aproape nimic le simțeam greutatea, brazda pe care o lăsau În aerul timpului. Tessie se Închină, gândindu-se la Capitolul Unsprezece. Mai Întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu adevărat Dumnezeu te va consola.“ Domnul Sammler nu putea spune că literalmente credea ce citește. Putea, totuși, spune că nu simțea nici o pornire să citească altceva. Pe gazon În fața casei pe jumătate din lemn pământul era reavăn, iarba era Înmiresmată. Sau poate solul În sine mirosea atât de proaspăt? În aerul limpezit, purificat de lună, o văzu pe Shula cum vine, În căutarea lui. — De ce nu ești În pat? — Mă duc acum. Îi dădu chiar cerga lui Elya să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]