618 matches
-
de zarzăre coapte. Apoi ne dădea nouă și la urmă, gusta și ea. Până și aerul se sfințea, atunci când dădea mama de pomană, de sufletul morților. Astăzi îi dau eu Ariondei de pomană, dar aerul nu mai e atât de înmiresmat, florile nu mai sunt atât de intens colorate, vinul nu mai are același gust. De ce oare? Ce s-a pierdut și ce s-a câștigat în toți acești cincizeci de ani, de când mergeam la mormântul bunicii? Crucea mamei e cea
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
de bine, Și să-nfiori apoi, ascunderi, cutreierate doar de tine. O frunză veștedă-n final, acesta sunt eu, Un trecător subtil și chiar neînsemnat, Ce ușa casei, nezăvorâtă , mereu, ce am lăsat Să o deschizi cu umbră ta, cu chip înmiresmat. Cheia-m lăsat-o mereu acolo, ca s-o vezi, Am așteptat, cum doar ți-am spus, M-am uitat la fiecare zi care s-a dus, La fiecare umbră, ce soarele-a ascuns Și totuși, n-ai venit și
UMBRE de COSTI POP în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357347_a_358676]
-
doar Poetul este-n drept să ne spună ce socoate, căci Poetul e Profet. După câte îmi amintesc, dragostea mea a început în Grădinle Semiramidei. Venit după multe războaie, eram plin de răni. Coboram cu greutate fiecare treaptă, în ceața înmiresmată a grădinii. Iubita mă aștepta la malul mării. Rănile s-au vindecat pe loc. „Sunt vrăjitoare”, mi-a spus iubita, „ te voi face nemuritor”. Apoi a dispărut. Oare acesta să fie prețul iubirii? Un cap de oaie, mâini, picioare, copacul
MOZAICUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357418_a_358747]
-
au fugit îngroziți, lăsând odoarele bisericii și povestind tuturor musulmanilor minunea pe care o văzuseră. După plecarea turcilor, în cealaltă zi, creștinii au împrăștiat cărbunii și cenușa și au găsit trupul sfântului întreg; nu pățise nimic, era tot mlădios și înmiresmat ca și mai înainte. I-a rămas numai o negreală de la jar și de la fum, negreală ce o păstrează până astăzi spre aducere aminte de minunea petrecută atunci. După conflictul dintre Turcia și Grecia din anul 1922, când Asia Mică
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
araci, butuci și copaci răzleți. Cobora sprinten poteca prin iarbă, zărea malul sufocat de vegetația lacustră și, cu trestiile pe umăr, sorbea cu priviri nesătule frumusețea sălbatecă a răsăritului, nectarul lui zemos și cețos. Aerul, ca de eter, umed și înmiresmat, îi dilata nările invadându-i plămânii. Mulțimi de pești ca de platină, isterici și jucăuși, ciobind oglinda apei...Tandre, guralive și delicate, păsările își ceremoniau împerecherea matinală. Îi mustea iarba crudă sub tălpi, văzduhul tot era flaușat de aburi și
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
Acasa > Poezie > Familie > SFÂRȘIT DE MAI Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012 Toate Articolele Autorului SFÂRȘIT DE MAI Ești pe sfârșite lună de Mai, înmiresmată Și iată-acum pădurea, e plină de splendori! Se-ascunde ciocârlia în iarba înmiresmată Și-auzi privighetoarea cântând adeseori. Cât farmec înserarea revarsă peste lume, Și câtă poezie e-n susur de izvor! Simt inima cum bate și-atâtea gânduri bune
SFÂRŞIT DE MAI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358119_a_359448]
-
SFÂRȘIT DE MAI Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012 Toate Articolele Autorului SFÂRȘIT DE MAI Ești pe sfârșite lună de Mai, înmiresmată Și iată-acum pădurea, e plină de splendori! Se-ascunde ciocârlia în iarba înmiresmată Și-auzi privighetoarea cântând adeseori. Cât farmec înserarea revarsă peste lume, Și câtă poezie e-n susur de izvor! Simt inima cum bate și-atâtea gânduri bune Se-amestecă, cu cel mai imens fior de dor!. . Iubita mea, suntem din
SFÂRŞIT DE MAI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358119_a_359448]
-
gura ta, izvoare zdrumicate, din inimă, un fulger orbitor. îmi culc obrazul meu pe coasta ta ca pe un portativ de oase vii, ascult cum cântă sângele în tine ca unVivaldi -n prag de primăvară și-adorm pe brațul tău înmiresmat ca ultimul îndrăgostit bărbat. tu taci și lași timpul să treacă într-un extaz nedeslușit de zei, deasupra noastră luna nopții beată, chiorâș se uită pe furiș la noi, se rupe totul împrejurul nostru, cuvintele- au tăcut ca niște pietre
ORPHEU ŞI EURIDICE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358209_a_359538]
-
care rostindu-l, mă vei crea din nou. Am muguri de lumină în păr, în trupul viu, legănat de vânturi calde în ceasul universului. Trupul este strivit în iubire, strivit de buzele cerului, sărutul de culoarea cărnii din petalele amețitor înmiresmate ale trandafirilor. Uitarea lăsată în cărările uscate, în bocetul cetinilor ce mai respiră încă, sub poala zăpezilor risipite în uitare mai învie însă uneori. Arde dorul în gândul meu, arde cerul din mine, aprins de atingerea rămasă și acum pe
IMPLINIRE de DOR DANAELA în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357582_a_358911]
-
în adâncurile unde cerul nu mai săruta pământul. Am muguri de lumină în păr, în trupul viu, legănat de vânturi calde în ceasul universului. Trupul este strivit în iubire, strivit de buzele cerului, sărutul de culoarea cărnii din petalele amețitor înmiresmate ale trandafirilor. Uitarea lăsată în cărările uscate, în bocetul cetinilor ce mai respiră încă, sub poala zăpezilor risipite în uitare mai învie însă uneori. Arde dorul în gândul meu, arde cerul din mine, aprins de atingerea rămasă și acum pe
IMPLINIRE de DOR DANAELA în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357582_a_358911]
-
în adâncurile unde cerul nu mai săruta pământul. Am muguri de lumină în păr, în trupul viu, legănat de vânturi calde în ceasul universului. Trupul este strivit în iubire, strivit de buzele cerului, sărutul de culoarea cărnii din petalele amețitor înmiresmate ale trandafirilor. Uitarea lăsată în cărările uscate, în bocetul cetinilor ce mai respiră încă, sub poala zăpezilor risipite în uitare mai învie însă uneori. Arde dorul în gândul meu, arde cerul din mine, aprins de atingerea rămasă și acum pe
IMPLINIRE de DOR DANAELA în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357582_a_358911]
-
jar de maci în suflet, cu onoruri De lied-uri lin șoptite de-o vioară Aș ști s-adun din unduirea ierbii Doar adierea blândului zefir Privind la râu cum se adapă cerbii Să-nlătur spini din rug de trandafir Înmiresmat, în sângeriu veșmânt De taine prinse-n trena nopții slute Apoi să-mi iau tainul din cuvânt Îngenunchind în clipele durute Pe lacrimi reci din roua dimineții Cu pumnii strânși dar sufletul deschis Strivind în gând amărăciunea vieții Dar pribegind
DE-AR FI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357660_a_358989]
-
veni, de-o vei primi bine, blândă prietenă-ți va fi, nepătimașă, alunga-va singurătatea de la tine. Când iarna, de argint, îți va zâmbi în prag, iubirile, din suflet, lumina își vor stinge, tu vei pleca-mpăcat, pe pat de crini înmiresmat, eternitatea vei atinge. Referință Bibliografică: Etape / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1575, Anul V, 24 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ETAPE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357729_a_359058]
-
veșmânt multicolor. E haina florilor și mantia bobocilor...În luna florilor ies afară pline de hărnicie și albinele înaripate...Dulceața e risipită și gura acestei preacurate făpturi o adună. Ea e oglinda Bisericii care adună din Scripturi dulceața Duhului Sfânt... Înmiresmatul Aprilie s-a făcut cățuie de tămâie binemirositoare revărsându-și toate miresmele sale...În luna lui Aprilie (de Bunăvestire) S-a pogorât Domnul nostru din cer și L-a primit Maria. Tot în Aprilie a înviat și a urcat la
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
nr. 496 din 10 mai 2012 Toate Articolele Autorului se dedica lui Leonid Plecate aripi călătoare, Se-ntorc la tine de cu zori, Se leagănă plutind în soare Și auzi țipăt de cocori. Izvoarele se înfioară Și-n unda lor înmiresmată Se oglindeste-o căprioară, Gingașă și subțire fată. In raiul care ți l-a pregătit Zâna buna-a primăverii, De când pe lume ai venit Și până în lăsatul serii, Acolo-ntre minunății, Din dragoste de viață, Tu, răsfățatul ei vei fi
SĂ-ŢI FIE VIAŢA, O PRIMĂVARĂ! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358646_a_359975]
-
mângâie-i pe toți tații De pe pământ! Amintește-Ți cum trudea el Pentru Maria și pentru Tine Doamne, Ocean de Dragoste Și Munte de Bine! RUGĂCIUNE PENTRU COPIII DIN LUMEA ÎNTREAGĂ ! Doamne, Turn de Iubire Și Mângâiere Câmp de rouă înmiresmat Și râu de miere! Doamne, Slăvitule, După ce mă spăl pe față Mă așez în genunchi În fiecare dimineață ! Și mă rog cu ardoare Și înțelepciune Pentru toți copiii Necăjiți din lume ! Doamne Dumnezeule, eu am ce mânca Și sunt sănătos
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]
-
luptele sacre din sufletul meu pentru a uita acele clipe, voiam să mor, voiam un loc de pace sub un cer senin cu răcoarea unui amurg în care să-mi înec toate durerile mele, simțeam moartea ca pe un abur înmiresmat, apoi neantul, dragostea e ca apa, trece și vine altă dragoste, apoi tata cu poveștile lui din război, harașo, neharașo, românia daleco, retragerea de la cotul donului, adevăruri mărunte lângă marele adevăr care era viața, răcoarea stelelor târzii lângă altă dragoste
TURMA ORELOR ALBASTRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344621_a_345950]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > DIN DORURI NESPUSE Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1250 din 03 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de crini înmiresmați atinși de-al zorilor sărut, Te-aștept cu flori de mac în păr, pe-același țărm de noi știut. Visez să-mi furișezi dorințe sub pleoape-albastre de oftat, Cu îngeri vii să mă-mpresori din amintiri de neuitat! Mi-e
DIN DORURI NESPUSE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344668_a_345997]
-
știre) Care ne-anunță că năravul, poate avea... o lecuire ! E narativ, e Scenarist, cu mult talent și Regizor Și printre-ai săi săteni-eroi, e un Artist prea-trăitor ! Scrisul său plin de savoare, îți conferă bucurii Atât de dulci și-nmiresmate, ca în " Ziua de Florii"! Când ai în mână cartea sa, nu o mai lași chiar de n-ai timp Simți cum te-adie briza Muzei, a fiecărui anotimp ! Patriotismu-l moștenește din vremuri imemoriale Și tinerilor vrea să-l lase
ZÂMBETE AMARE PRINTRE HOHOTE DE RÂS !(PREFAȚĂ LA CARTEA DLUI.SCR.-PROF.MIHAI PETRESCU-DOBRICENI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358991_a_360320]
-
Mântuitorule început!” Nu mai puțin frumoasă este poezia-litanie: “Rugăciune la degetul arătător al Sfântului Nicodim de la Tismana” - la 600 de ani de la mutarea Lui la cele veșnice (26 decembrie 1406)”. Poetul se adresează sfântului în rugăciune astfel: “Ascultă-mă, candelă înmiresmată, / Care luminezi întregul pământ / Cu credinta Ta jertfelnică și iubitoare: / Roagă-te Domnului, Sfinte, să ajute poporul român! / Să îi dăruiască, din tezaurul cel ceresc, / Nu binele Lumii, ci Binele cel Dumnezeiesc! // Sfinte care ai purtat la gât o cruce
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
jar de maci în suflet, cu onoruri De lied-uri lin șoptite de-o vioară Aș ști s-adun din unduirea ierbii Doar adierea blândului zefir Privind la râu cum se adapă cerbii Să-nlătur spini din rug de trandafir Înmiresmat, în sângeriu veșmânt De taine prinse-n trena nopții slute Apoi să-mi iau tainul din cuvânt Îngenunchind în clipele durute Pe lacrimi reci din roua dimineții Cu pumnii strânși dar sufletul deschis Strivind în gând amărăciunea vieții Dar pribegind
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
emoționează și mă răscolește, încât transcend dincolo de granița realului. Mă las purtată de visare, și ajung într-un loc cu tei înfloriți, ale căror coroane sunt învăluite într-o lumină de aur. O dulce adiere risipește „praful de soare” ale înmiresmatelor flori de tei, învăluindu-mă, totodată, cu al lor balsam mângâietor. Mă întreb ce mistere ascund gingașele buchețele de flori aurii în petale... Să fie oare, romantica, înfiorata iubire a poetului pentru femeia adorată?! Să fie veșnicia îndrăgostitului în florile
E VARĂ ÎN PLINĂ IARNĂ... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359385_a_360714]
-
de această dată, măiestria creatorilor de frumos. Este o frumusețe divină, stropită cu o cromatică uluitoare ce-ți picură în suflet emoție, bucurie, dar și gândul că viața omului este efemeră... precum fragila floare de cireș. Mă izolez sub corola înmiresmată a unui cireș și preț de câteva clipe, aflându-mă într-o meditație binefăcătoare, mă străfulgeră crâmpeie de viață trăite până acum, cu bucuriile și cu tristețile ei, cu oameni mult dragi mie. Pentru clipa prezentă, de o frumusețe copleșitoare
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360260_a_361589]
-
vieții. Insinuant, vântul adie, Patrunde-adanc în cuib de iarbă, Tresaltă cu-a lui bărbăție Petale rumene de nalba. Buze arzând, rupte din soare, Pe coapte mere zăbovesc Săruta lung și cu ardoare, Fructul, ca sânul fecioresc. E totul cald și-nmiresmat, Ca-ntr-un iatac de curtezana: E vară, în dans destrăbălat Cu nuri fierbinți că de codana! OCEANIC Cu-mpătimirea-i umilită, de blândul țărm acum prea plat, Se-ntoarce iarăși către larguri, avid să-ncerce un alt salt. Acolo unde-s
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
socotea el însuși, având “doar un tei înflorit; / el îmi parfumează umorile ochilor./ Atunci când nici nu vă puteți / dumiri,l din ce pricină vă miroase respirația / puternic, a o floare pe care doar teii o au, / privirile mele v-ating înmiresmate / de odorantul copac” (Doar teii). Câteva fragmente din această evocare: “Inventator de cuvinte precum un alchimist prelucrează vechile substanțe amestecate în retortele sufletești, dulce siluind limba, cu atracție pasională înspre metaforă și simboluri oculte, poetul Dragobei (așa numea el spațiul
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]