551 matches
-
chiar aș putea să zbor dar toate cele zece degete ale tale sunt adânc înfipte în curba crudă a cărnii care se desface sfiit ca într-un ritual păgân și neînțeles de nimeni tainic și dumnezeiesc au început să-mi înmugurească sânii... vine ... Citește mai mult cerșești pe umărul meu mere verzideși a trecut sezonulsub buzele talemă transform din mugur în floarevântul îmi desface părulrăsfirând amurguri roșiaticepe cerurile fără de sfârșitcare ne alcătuiesc universulmă respiri avidca pe ultima gură de aerla care
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
buzele talemă transform din mugur în floarevântul îmi desface părulrăsfirând amurguri roșiaticepe cerurile fără de sfârșitcare ne alcătuiesc universulmă respiri avidca pe ultima gură de aerla care ai dreptuldin femeie devin nimfăcu ochi de smaraldcu trup de cleștar alb și fierbinteîmi înmugurești sub piele, dragostea meași-această dulce-nmugurire doareîn curând fire verziîmi vor răsări prin toți poriiși flori violete îmi vor adumbri pleoapeleazi chiar aș putea să zbordar toate cele zece degete ale talesunt adânc înfipteîn curba crudă a cărniicare se desface sfiitca
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
toți poriiși flori violete îmi vor adumbri pleoapeleazi chiar aș putea să zbordar toate cele zece degete ale talesunt adânc înfipteîn curba crudă a cărniicare se desface sfiitca într-un ritual păgânși neînțeles de nimenitainic și dumnezeiescau început să-mi înmugurească sânii...vine ... XVI. SĂRUTĂ-MI TÂMPLA, UMĂRUL ȘI CE MAI VREI, de Nuța Istrate Gangan, publicat în Ediția nr. 764 din 02 februarie 2013. sunt tristă astăzi cuvintele tale trec pe lângă mine ca niște gloanțe care își caută ținta unele
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
purtându-și povara umană spre aventură. Își dăduse drumul din același loc în care ea se hotărâse că va pune capăt alegerilor. Urmă o parapantă galbenă cu inserții roz, fosforescente. Urmări zborul lor înalt și controlat, cu o dorință stranie înmugurită în suflet. Dacă ar fi zburat măcar o dată cu parapanta! O singură și mică dată... El îi răpise și această șansă. Orice șansă de fapt! Încercase să îi vorbească, să îi ceară ajutorul. Devenise un străin. Nu, mai rău decât un
ARIPI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359834_a_361163]
-
nu-i răspunse. Tot corpul i se încordase, cuprins de o așteptare plină de teamă nelămurită. Rămăsese nemișcată, privindu-și mama cu ochii măriți. Și aceasta continuase cu voce scăzută: „Tu te-ai născut în plin război... tocmai începuseră să înmugurească sălciile, arinii... Cândva, ți-am mai povestit cum familia noastră, ca și atâtea altele din mahalaua asta, pentru că eram de origine rusă, fusese deportată din oraș, undeva spre centrul județului, pentru că aici, fiind prea aproape de graniță, se presupunea că noi
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
fac cu-atâta nuntă-n floare? Cum să respir prea fragedu-i parfum? Cum să trăiesc cu cerul, la picioare? Cum să o rabd, în drumul ei spre fruct? Atât de gratuită, oferindu-l? O simplă ploaie-n loc de viaduct? Înmugurind, în alb, și verde, grindul? Cum să primesc, dator mereu, un dar? Cum să îngădui umilința cruntă, Să n-o zdrobesc, ca să obțin nectar, Ci ea să-mi fie veșnic dar de nuntă? Și am bătut-o-n cuiele de
ODĂ ÎNVIERII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359127_a_360456]
-
somnul de veghe la tine mă duce. Te doresc în gene, te doresc mergând, Sunt umbra ce se mișcă pe pământ. Nu mă lăsa la clipă de ursită, Să te visez din depărtări, iubită. Dă-mi apă vie pe la ochi Înmugurind din mii de stropi. Referință Bibliografică: In focul calm de a iubi / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 486, Anul II, 30 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IN FOCUL CALM DE A IUBI de PETRU JIPA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359234_a_360563]
-
răsfirând amurguri roșiatice pe cerurile fără de sfârșit care ne alcătuiesc universul mă respiri avid ca pe ultima gură de aer la care ai dreptul din femeie devin nimfă cu ochi de smarald cu trup de cleștar alb și fierbinte îmi înmugurești sub piele, dragostea mea și-această dulce-nmugurire doare în curând fire verzi îmi vor răsări prin toți porii și flori violete îmi vor adumbri pleoapele azi chiar aș putea să zbor dar toate cele zece degete ale tale sunt adânc
ÎNMUGURIRE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359250_a_360579]
-
chiar aș putea să zbor dar toate cele zece degete ale tale sunt adânc înfipte în curba crudă a cărnii care se desface sfiit ca într-un ritual păgân și neînțeles de nimeni tainic și dumnezeiesc au început să-mi înmugurească sânii... vine primăvara? Referință Bibliografică: înmugurire / Nuța Istrate Gangan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 774, Anul III, 12 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ÎNMUGURIRE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359250_a_360579]
-
mare balenă cu-ale lui gheare forțoase ne aruncă într-o ghenă orice-i viu scăpare n-are de-ale zeului cumplite gheare numai sângele-l transmitem, doi cu doi, redând suflare în anotimpuri fericite ne petrecem în putere viețile înmugurite fără nemurire-a cere doar în iarna cea geroasă ne-amintim că suntem unici ne chircim, ne ofilim, în genunchi să plecăm, pudici spre-a neantului neștire, cu umila noastră soarte lăsând pe pământ ideea-mbătrânirii fără moarte Zeul acesta-amăgitor
SONET 19 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340338_a_341667]
-
o clipă împreună, despre pădurea ce-și întinde brațele îmbrățișând cărarea, despre câmpia ce se îmbată cu sărutul de roua al dimineții , despre dânsul ceții în fapt de seară în brațele diafane ale nălucilor... Mi-ai scris ...iar cuvintele au înmugurit iubiri în ochii îmbătrâniți de așteptare născând o primăvară în sufletul amorțit de tristeți făcând visele să zboare. Mi-ai scris... de tine! de Gabriela Mimi Boroianu Referință Bibliografica: Mi-ai scris / Gabriela Mimi Boroianu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MI-AI SCRIS de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340385_a_341714]
-
caracteristici comune, semn că au parcurs împreună câteva etape de dezvoltare... Erau atât de mici își zise Tekla privind trupurile îngrămădite lângă peretele de protecție. Progeniturile priveau curioase noii-veniți, scoțând țipete ascuțite. -... încă nu cunosc nici un limbaj... Ideal pentru ceea ce înmugurise și înflorea acum în mintea consilierei. Se opri brusc și odată cu ea se opri întregul grup. - Pot fi determinați să preia caracteristicile speciei noastre și fie identice propriilor noastre progenituri. Glaban scoase un strigăt glorios. - Pe toate galaxiile! Numai tu
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
și lumina din ochii spălați de noapte o ascund în liniștea fiecărui asfințit Mesajul meu către toți cititorii: caut eliberarea printre stele ... hrănesc iarba adormită sub omături ... dau câte o clipă răsăritului să trezească vocile ajunse statui ... ajut zidurile să înmugurească ... mângâi obrajii zorilor zâmbind apusului care așteaptă la rând să nu fugă îl fac semn de carte ... stau de vorbă cu bucata mea de cer aflu că avem loc fiecare trebuie doar să-l găsim adresa spre nicăieri n-o
ELISABETA IOSIF DIALOG LA O CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341340_a_342669]
-
gândurilor./ Mi-ai adus florile / și le-ai pus în locul zilei de mâine. Mi-ai adus râurile / și le-ai pus în locul destinului.../ ( Universul meu) Aflată în contact permanent cu realitatea înconjurătoare, lăsând “ loc liber sincerității, corectitudinii și maturității să înmugurească”,trăirile-i sunt acompaniate de “note realiste”, fără a se pierde prea des în “absolutul” semantic al cuvântului. Libertatea interioară a gândului, imaginarului, îi permite să hoinărească la braț cu luna, împrumutând din vraja-i argintată cu care-și aureolează
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
râul mă chema Și voia geru-n carnea mea să doarmă, Eram târziu și cine mă afla Cutremurat în flora subterană Robit de dor o literă sunam- de-aș fi sosit zburând ca o părere!, cât vis la țărmul nopții adunam înmugurit în propria-mi durere Mă voi întoarce maică din cuvânt trudit de prea adânc fără prihană, în ochii mei dacă Luceferi sunt cuprinde-mă fără să-ți fie teamă LA NAȘTEREA RALUCĂI Era un ceas cum încă n-a mai
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea./ Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide./ Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” - Tăcerea-ca-Mantră, ca Elixir Blagian, transfigurează Moartea, în MOARTE INIȚIATICĂ - și, iată cum SONETUL devine instrumentul soteriologic al INVIERII HRISTICE! Singura Glorie Regală, pe care THEODOR RĂPAN o admite: Gloria prin Cuvânt („Ah, nu mă lasă gloria-mi
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
DESPRE CINE ÎNFLOREȘTE TEIUL Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 896 din 14 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Costel Zăgan , Poeme infracționale (15 iunie 1995) Despre tine înflorește teiul iubito Și-n primul rând și-n fiecare seară Stelele înmuguresc pe alte ramuri după aceeași Regulă de aur Despre tine înflorește teiul iubito Despre tine luminează stelele spre dimineață Când poeții se retrag spre cer Cu tot cu poeme Și iubite în brață Referință Bibliografică: DESPRE CINE ÎNFLOREȘTE TEIUL / Costel
DESPRE CINE ÎNFLOREŞTE TEIUL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342177_a_343506]
-
câmpul de luptă din sufletul fiecăruia și chiar dacă în mai multe împrejurări din pricina terorii paralizante ei au dat câștig de cauză diavolului, la ultima bătălie care a fost post- Pitești, Dumnezeu a biruit în sufletul lor și sufletul le-a „înmugurit”. Cei care s-au implicat de la început de bună voie și mulți din cei care li s-au alăturat ulterior au fost recompensați de sistem într-un proces regizat, în urma căruia au fost executați sau recondamnați. Experiment al terorii și
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
faceți timp și pentru voi, și desfătați-vă în lumină! Zâmbiți, iubiți, căci pentru asta existați! Priviți cu prietenie către soarele de pe cer pentru că i-ați dus atât de mult dorul și bucurați-vă deopotrivă de căldura lui. Priviți cum înmuguresc și înfloresc copacii îmbrăcând haina frumoasă a adevăratei primăveri. Încercați să fiți prieteni, copii, suflete pereche. Cântați și dansați de bucurie chiar dacă uneori veți culege lacrimi din colțul ochilor din pricina vreunei noi dezamăgiri. Gândiți-vă la cine ați fost și
DIMINEŢI TÂRZII... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341840_a_343169]
-
unde strălucește aura ortodoxă ce răspândește în jurui și la mari distanțe chipul integral al creștinismului real. Numai așa Răsăritul acestui Neam falnic, drept și viteaz, cu chemarea Zorilor aurii și azurul înmiresmat al cântării liturgice pogoară Taina proniatoare ce înmugurește trăirea lăuntrică, deschizându-se asupra lumii ca o binecuvântată Corolă de flori a Cuvântului și a Iubirii. Lămurirea asupra ediției ne descoperă Taina deținutului profet: „Deținutul profet” este o carte care și-a ales singură momentul apariției. Manuscrisul-pelerin al profetului-martir
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
câmpul de luptă din sufletul fiecăruia și chiar dacă în mai multe împrejurări din pricina terorii paralizante ei au dat câștig de cauză diavolului, la ultima bătălie care a fost post- Pitești, Dumnezeu a biruit în sufletul lor și sufletul le-a „înmugurit”. Cei care s-au implicat de la început de bună voie și mulți din cei care li s-au alăturat ulterior au fost recompensați de sistem într-un proces regizat, în urma căruia au fost executați sau recondamnați. Experiment al terorii și
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
cer. Sus, icoana mamei are privirea atât de blândă. Ferestrele uimite privesc spre ea; fiecare au câte un surâs pentru această întâmplare ireală. „De ce bat clopotele, mamă?” Un vis a prins rădăcini, crește și se înălță cătinel. Iată! i-au înmugurit aripile. C-o palmă, destinul i le frâge. Pe aripi de măr domnesc, celelalte vise își iau zborul... doar un chip ascuns suspină. Referință Bibliografică: Chip ascuns / Mihaela Suciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 623, Anul II, 14 septembrie
CHIP ASCUNS de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343822_a_345151]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONET XLIX Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului Trec penitențe prin genele scripturii, Sprâcene înverzite înmuguresc mirate, Orașul iar își zbate, în clocotul armurii, Trăirile făpturii în firi abstractizate. Din murmur adormit renaște verdea brumă În spintecate zări de cântec înfrunzit, Miros de cer descântă tot praful de pe lună, Absorbitor respiră în piept neostenit. Cu dorul
SONET XLIX de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342794_a_344123]
-
inimilor, lira ne va curge, De revelații veșnice, ne va fi dor acum, Si copilasii-n brațe ne va fi dor a-i strânge, Floriile ne vin, cănd norii ne-nsoțesc la drum. Trăiri de sclipitoare inocentă ne dorim, Ne regăsim, înmugurind lumină în făclie, Si ardem cea mai dalba lumânare ce-o avem, Si ne uimim, cănd arborii ne cântă-n evlavie. Ni se perinda albe flori, de-a pururi neatinse, Din vârf de cer, nu vor mai cade peste noi
DE FLORII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342923_a_344252]
-
mult timp. Dalia a luat cartea de poezii:RĂTĂCITE ANOTIMPURI, a poetei sale preferate Georgeta Minodora Resteman. Îi plăceau poeziile acesteia. Unele parcă îi descriau propriile sale trăiri. Îi tălmăceau visele frumoase despre iubirea adevărată pe care abia aștepta să înmugurească și-n sufletul său. Acum doar simțea că-i bate la ușă, însă nu era sigură că a sosit să-și desferece larg sufletul ca s-o primească. Deschise cartea la pagina unde poeta martoră la freamătul mării, admira cum
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]