1,294 matches
-
numai în perioada schimbării calendarului s-a mai produs? Oare nu s-ar putea să fi fost chiaracesta unul din scopurile ascunse ale promotorilor acestui Sinod - cel de a aduce tulburare și confuzie în Biserica lui Iisus Hristos, prin subtila înrâurire a agenților de influență, care sunt peste tot infiltrați astăzi? Al doilea motiv pentru care credem că este exagerată o asemenea reacție este acela că, cel puțin în ultimul deceniu, ecumenismul a intrat într-o mare criză. Confesiunile anglicană și
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
imposibil să se ridice mai sus de planul căruia îi aparține” (Yog Ramacharaka, op. cit., p. 45). Cele mai multe suflete rămân în astral, dar ele pot fi vizitate de sufletele care ajung în planurile superioare, atribut al dezvoltării samsarice (na) care au înrâurire inclusiv într-o serie de credințe din psihologia poporului român, nerepudiate de creștinismul nostru ortodox. Eseul Mirelei-Ioana Borchin urmează și el aceste etape samsarice, argumentele poeziei lui Eugen Dorcescu susținând nouă astfel de trepte, poate în acord și cu credințele
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
cu prisosință. Și pentru aceasta trebuie să pornim la drum căci orice destin creștin este un pelerinaj către „locul inimii”, unde Domnul ne așteaptă, către care ne atrage. Călătoriile nu fac decât să exprime, să înlesnească, prin întâlnirile prilejuite, prin înrâuririle resimțite, această călătorie lăuntrică. Căutăm omul, oamenii care să ne dea „cuvinte de viață”, aceștia fiind Sfinții și îndrumătorii duhovnicești, care să ne trezească la ceea ce ne este cel mai apropiat și totuși atât de departe ... Iată, Pelerinul a întâlnit
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
cu prisosință. Și pentru aceasta trebuie să pornim la drum căci orice destin creștin este un pelerinaj către „locul inimii”, unde Domnul ne așteaptă, către care ne atrage. Călătoriile nu fac decât să exprime, să înlesnească, prin întâlnirile prilejuite, prin înrâuririle resimțite, această călătorie lăuntrică. Căutăm omul, oamenii care să ne dea „cuvinte de viață”, aceștia fiind Sfinții și îndrumătorii duhovnicești, care să ne trezească la ceea ce ne este cel mai apropiat și totuși atât de departe... Iată, Pelerinul a întâlnit
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, în această zonă care a fost de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta este perceput ca un trimf al nostru constantând, încă o dată dacă mai era cazul, că Dumnezeu ne-a purtat și ne poartă de grijă prin nemărginita Sa dragoste ce o
ÎMPĂRTĂŞANIA ÎNSEAMNĂ CÂŞTIGAREA ÎMPĂRĂŢIEI LUI DUMNEZEU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372269_a_373598]
-
din clasa a treia, dar nu voiam să arăt nimănui ce scriu. Înainte de a mă apuca de teme, compuneam o poezie, îmi frământam mintea să găsesc versul cu rimă. Ca un făcut, toate poeziile îmi ieșeau în stilul lui Coșbuc. Înrâurirea lui George Coșbuc asupra mea era atât de mare, atât de mult și de total îl interiorizasem, încât acum poeziile mele nu ieșeau din tiparul poeziilor lui. În anii care au urmat, am umplut zeci de caiete de dictando cu
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
Apoi dacă nici curge, nici pică, n-au de unde lua nici acționarii vrun folos acătării. Bănuiască ei ori nu bănuiască, dacă s-a făcut greșeală, n-avem încotro. Acest neajuns însă - adaogă foaia oficioasă - nu poate avea cea mai mică înrîurire asupra viitorului". Se-nțelege că nu; numai acțiile vor scădea și nimic alta. Această greșeală, mărturisită de ziarul guvernamental atât de târziu, și anume în momentul chiar a primei adunări a acționarilor, ne dă nouă multe de gândit. Daca le-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de ceva mai mult. Deranjarea raporturilor dintre partidele maghiare, poziția guvernului față cu acestea, starea raporturilor dintre Ungaria și Croația, situația internă a celor două mari părți ale monarhiei și în sfârșit situația externă a acestora - toate acestea își răsfrâng înrîurirea lor și asupra românilor într-un chip direct sau indirect și prin urmare dânșii se cred serios provocați a-și da și ei seama de situație și a se concerta asupra atitudini[i] [lor] viitoare[2lor]2. Stânga extremă în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în acelaș timp și navigațiunea pe el. Nu tot astfel se petrec lucrurile pe Dunăre însă, fiindcă factorii cari dau viociune Rinului lipsesc aci cu desăvârșire. Pe lângă această lovire, adusă deja, prevedem că construirea nouălor linii sârbești va exercita o înrîurire prejudiciabilă navigațiunii de pe Dunărea de Jos. Interesele comerciale ale unui stat exercitează însă o legitimă influență și asupra politicei lui. Austria, stabilindu-se astăzi în Bosnia și Herțegovina, întinzîndu-și raporturile prin Salonic până la Marea Egeică, se dezinteresează - până la un grad
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
față de civilisațiunea...". Este menționat "pomenitul diar": nr. 12, din 1891. Dar textul inițial apare în Timpul, 14 martie 1880. V. Lucaciu îl reproduce acum, aproape în întregime, la doi ani după moartea lui M. Eminescu. Un război...în numele catoli cismului? Evidenta înrâurire a lui Grama transpare. Recunoscându-i "poetului-gazetar" "aprecierile favorabile" pentru Biserica Catolică "cu atât mai vârtos, cu cât pe de-o parte Eminescu n`a aparținut acestei Biserici", V. Lucaciu pare a-i reproșa aceleași idei combătute de Grama influența
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
directivelor Partidului Muncitoresc Român, în domeniul asigurării securității statului și ordinii publice, apărării proprietății socialiste și personale, a drepturilor și intereselor legale ale cetățenilor, sprijinindu-se în acest scop pe concursul larg al maselor de cetățeni, pe formele obștești de înrâurire și educare, pe influența educativă exercitată nemijlocit de colectivitatea oamenilor muncii”. Totodată, la capitolul „Atribuții” se preciza, între altele, că Ministerul Afacerilor Interne „asigură prevenirea, descoperirea și lichidarea acțiunilor îndreptate împotriva securității statului, apărând astfel cuceririle revoluționare ale poporului și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
1853, a crizei orientale, rigurosul analist constată, între altele, că modul cum a fost reglementat statutul politic al acestora „a înlesnit întărirea prezenței și influenței europene, îndeosebi franceze, în sud-estul continentului, pe de o parte, și o evidentă slăbire a înrâuririi ruse, o prezumare a totalei înlăturări a Turciei, pe de altă parte”. Metamorfozată apoi în „chestiunea numărul unu a raporturilor internaționale pe continent pînă în 1859”, problema românească - devansată temporar de cea italiană, în 1859 și de cea poloneză, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cailor. La noi, în domeniul îmbunătățirii căilor de comunicație nu s-au înregistrat, în acea perioadă, progrese de natură să influențeze asupra vitezei de transport. Afară de aceasta, date fiind natura solului nostru și inexistența șoselelor, clima exercita o foarte mare înrâurire asupra transportului. Ploile, mai ales cele de primăvară și toamnă, paralizau aproape comunicațiile. Din aceste motive, în Principate, nu se punea problema vitezei de transport, ci a posibilității de a-l efectua fără mari sacrificii. Așa se explică de ce în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moda apuseană a sporit și el într-o astfel de măsură, influența lor era așa de puternică, încât ei dădeau tonul a ceea ce era nou, bun și preferabil. Nicolae Iorga a remarcat acest fenomen în ceea ce privește arta bisericească: peste tot apare „înrîurirea artei apusene necontopită cu tradițiile noastre”. În presa vremii apăreau numeroase anunțuri ale meșteșugarilor străini, care, stabilindu-se în țară, își făceau reclamă: Leopold Akst, turnător de candele, Miller, „fabricant de clavir”. Castelul de la Stânca a fost „bronzuit” în 1851
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că și în domeniul industriei textile, după încercări de fondare a unor manufacturi, încercări care au eșuat, s-a trecut direct de la producția micului atelier la producția de fabrică. Lipsa unui stadiu manufacturier dezvoltat în industria Moldovei a avut o înrâurire defavorabilă asupra introducerii mașinismului, deoarece manufactura la noi n-a format brațe de muncă calificate, tehnicieni, și n-a creat unele premise necesare utilizării mașinilor. 3. Dezvoltarea mașinismului După cum se știe, K. Marx a precizat că ceea ce caracterizează mașina, ceea ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
preparare a macaroanelor și de confecționare a uneltelor agricole (Sachetti). Dezvoltarea economică și socială a Moldovei, ca și progresele mașinismului și ale tehnicii industriale în Europa după 1848, nu puteau să nu influențeze asupra ritmului introducerii mașinismului în țara noastră. Înrâuririi acestor împrejurări se datorește sporirea numărului de mori mecanice de la una existentă până la 1848, la 17 înființate între 1848 și 1864, înființarea câtorva fabrici de proporții reduse de alcool, a câtorva instalații mecanice de preparare a berii, a fabricilor de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Organic a unui regim de ordine relativă în administrație și finanțe, obținerea de către orășeni a unor drepturi limitate de autoconducere și îndeosebi rapida dezvoltare a producției de mărfuri după 1829 și adâncirea diviziunii sociale a muncii au avut o puternică înrâurire favorabilă asupra dezvoltării orașelor. Acestea continuă să-și schimbe înfățișarea într-un ritm mai accelerat decât în epoca preregulamentară, populația lor crește vertiginos, în cele mai multe dintre ele ea se dublează în câteva decenii și ceea ce-i mai important, structura socială
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
condițiile transformării domeniilor agricole în centre de producție cerealieră pentru piață. Aceste zone, în care se încadrează într-o foarte mare măsură și Moldova, și în care ocupația principală a locuitorilor era agricultura și creșterea vitelor, au avut o puternică înrâurire asupra vieții social-economice urbane în sensul că pe primul plan era situat comerțul, nu industria. Particularitatea principală a acestor orașe consta în marea răspândire pe care o aveau îndeletnicirile sătești în rândul populației orășenești. Această observație se aplică într-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de stat, cele dintâi (condițiile geografice, mișcările demografice, interesele economice și financiare, trăsăturile caracteristice ale mentalităților colective, marile curente sentimentale), alcătuind cadrul relațiilor între comunitățile umane, determinându-le, într-o largă măsură, sensul existenței. În acest context al elementelor de înrâurire se plasează acțiunea omului de stat, care, însă, are posibilitatea să aleagă, de unde și importanța sa comensurabilă numai în corelație cu factorii de influență ai acelui context. Așadar, istoria relațiilor internaționale nu poate fi redusă la istoria diplomației, pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
convingerea că „supusul și suveranul sunt două lucruri cu desăvârșire deosebite”, decât de principiile anului 1789, cu care, în timp, erau contemporani. Iată de ce se cuvine ca, atunci când studiem raporturile politice interstatale în secolul XVIII, să ne ferim de exagerarea înrâuririi pe care au avut-o oamenii, ideile și curentele înnoitoare, moderne, asupra autorității politice de „drept divin”. Politica externă este un apanaj exclusiv al prințului, marcat, cum am spus, de concepte și habitudini feudale, care continuă, de regulă, cu aceleași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1848”, cum susținea Wedkiewicz 20, ci mai înainte: „Foae pentru minte, inimă și literatură”, de pildă, publica în 1843 (nr. 15, p. 117-119) Fragmente din cărțile pribegiei. Influența lui Mickiewicz asupra lui Gh. Asachi este un fapt stabilit, ca și înrâurirea cursurilor sale de la Collège de France asupra studenților români, fruntași ai mișcării de emancipare socială și națională. Neîndoielnic că transformarea spiritului național românesc local într-un spirit internațional, ca și formarea concepției privitoare la locul și rolul poporului român în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
românilor înșiși, ajunși în stadiul când bazele edificării ideologiei naționale era un fapt împlinit. În această privință, experiența polonă, contactele cu emigrația polonă, care s-au derulat crescând până la încercări de armonizare a acțiunilor și cooperare definită au avut o înrâurire pozitivă. Precăderea acordată caracterului național (în dauna celui social) al mișcării de emancipare, combaterea ideilor republicane și legarea chestiunii române de cea a eliberării Poloniei, Ungariei și a slavilor din sud, sunt cele trei direcții - nota P. P. Panaitescu - în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aplecat” să pactizeze cu românii în chestiunea Transilvaniei. Reacțiunea, îndeosebi cea de inspirație țaristă, exagera însă influența emigrației polone din motive ușor de bănuit. În aprilie 1849, de exemplu, în „Albina românească” se scria că Lajos Kossuth „au încăput sub înrâurirea polonilor și acum urmează ca o mașină după propaganda polonă”. Semnificativ este că această exagerare era legată de proclamarea independenței Ungariei și a ruperii de Habsburgi. Încercările de cooperare și coordonare a acțiunilor româno-polone, cele de acomodare a proiectelor fruntașilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
după propaganda polonă”. Semnificativ este că această exagerare era legată de proclamarea independenței Ungariei și a ruperii de Habsburgi. Încercările de cooperare și coordonare a acțiunilor româno-polone, cele de acomodare a proiectelor fruntașilor luptei pentru emancipare la mișcarea națională europeană, înrâuririle reciproce pe plan organizatoric și al ideologiei naționale au avut urmări reale și binefăcătoare. Pe de altă parte, neglijarea atragerii maselor în lupta pe baza împlinirii integrale a revendicărilor fundamentale, amplificarea nejustificată a încrederii în efectele diplomației marilor puteri își
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă marele ecou pe care l-au avut scrierile lui Stein în Principatele Române și în cercurile europene românofile este faptul că ele exprimau intențiile lui Bruck, deci ale unui membru al guvernului austriac, al unei personalități cu o mare înrâurire asupra cercurilor politice și de afaceri din Austria și țările germane. Țelurile Austriei, pe de o parte, și acțiunea conjugată a lui Bruck și Stein, pe de altă parte, care coincideau în ceea ce privește soarta țărilor române, au fost repede surprinse de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]