407 matches
-
și i-am jurat pe Domnul, zicînd: "Nu te voi omorî cu sabia." 9. Acum, tu să nu-l lași nepedepsit, căci ești un om înțelept, și știi cum trebuie să te porți cu el. Să-i cobori perii albi însîngerați în locuința morților." 10. David a adormit cu părinții lui și a fost îngropat în cetatea lui David. 11. Vremea cît a împărățit David peste Israel a fost de patruzeci de ani: la Hebron a împărățit șapte ani, iar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
de fericire, nici măcar nu va mai respira de teamă să nu destrame miracolul, te va privi doar cu o nesfârșită duioșie, dar și cu o nespusă ușurare, va uita pentru o clipă de durerea brațelor, de oboseală, de sfârcurile aproape-nsângerate de la atâta supt, ai adormit, puiul meu, în sfârșit, mami te pune ușurel în pătuțul tău vegheat de ursuleți și elefănței, cu groază că o mișcare greșită te-ar putea trezi, și apoi se îndreaptă în vârful picioarelor către ușa
Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
de păsări, cu care cutreierase Balcanii, ungând crengile copacilor cu clei din fiertură de boabe de vâsc. Seara strângeau recolta de păsărele epuizate, cu picioarele înțepenite și aripile vlăguite de fâlfâit zadarnic. Îi povesti despre vulpi ce-și lăsau piciorul însângerat în capcană, ca o ofrandă adusă libertății. Despre biberi, vânați în Siberia pentru testiculele lor din care vracii extrăgeau "castoreum" un remediu împotriva holerei și a epilepsiei. Castorii hăituiți își smulgeau cu dinții testiculele așa cum elefanții își frângeau de stânci
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
târziu, cu crupele arse, cu botul în spume și ochii împietriți de groază. Focul ca o materializare termică a energiei trepidante la care Bătrânul și călugărul fuseseră martori mistuia și purifica acum iarmarocul. Ziua era pe sfârșite și soarele apunea, însângerând ținutul și aruncând umbre prelungi peste câmpie. în vârful muntelui se opriră să-și tragă sufletul. Priviră cărarea șerpuitoare pe care urcaseră, cu nostalgia cu care îți privești, cu ochii minții, firul vieții. Ea începea din ceea ce rămăsese din iarmaroc
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ambasadorul Spaniei, s-au certat aprig cu lacheii contelui d'Estrades, ambasadorul Franței; aceștia din urmă au tăiat hamurile de la trăsura ambasadorului spaniol. Au fost scoase imediat săbiile din teci și, la scurtă vreme, mulți francezi, spanioli și englezi, zăceau însângerați pe caldarâm. Grație cerului, de atunci încoace nu s-au mai văzut astfel de încăierări, și aceasta datorită "îmblânzirii" moravurilor și a faptului că ambasadorii pot pleca astăzi la post cu trenul, la fel ca toată lumea. De altfel, Congresul de la
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
geantă albastră de voiaj în mâna dreaptă. Brusc, sub ochii noștri magnetizați de oroare, omul se-mpiedică și-o ia vijelios la vale, lovindu-se când cu ceafa, când cu bărbia de fiecare treaptă, sărindu-i ochelarii și prăbușindu-se însângerat chiar la tălpile noastre. Cum naiba să nu rămâi meduzat?! Ce m-a șocat a fost anestezia, încetineala, calmul țicnit cu care am acționat, într-un soi de pedanterie hipnotizată, ca la ralentiurile scenelor de groază din filme. Iar noi
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
alți copii: Teresa, de la pat, la masă; încrede-te, în ceea ce mi-ai spus; tabac, nu-i place eleganța mea; de frunză, pentru a deveni călugăriță; a lui Carmen, pentru a servi un călugăr; Francisco, pentru rănile lui Cristos; barbar, însângerează-mă, că mor; de-o parte, de durere de coastă; sus, e o verde măslină; jos e un verde portocal; la mijloc e un copil dormind. Apoi îl surprinde cu altul, acesta: Chundala, ce bună ești; chundala, ce rea ești
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
așa-zicând, din uz. Până la șase ani, Montaigne a fost obligat de tatăl său să vorbească exclusiv în latină. Generația eseistului va fi însă, spre deosebire de a tatălui, una pesimistă și realistă, pe fondul războaielor religioase și al epidemiilor care au însângerat Europa. Tolerant, pragmatic, ateu, Montaigne se proteja cu ajutorul umorului său amar contra bolilor și neputin- țelor vârstei. „Își împărtășește umanitatea cu a noastră”, afirmă Sarah Bakewell într-un interviu din „Le Point” din 4 aprilie, prilejuit de traducerea, în fine
O englezoaică despre Montaigne () [Corola-journal/Journalistic/3724_a_5049]
-
a) sângera. Termenul cruor nu s-a păstrat în limbile romanice; s-a moștenit doar derivatul cruentus „însângerat, plin de sânge; sângeros“, care stă la baza rom. crunt, it., sp., port. cruento. În limba veche, crunt însemna „plin de sânge, însângerat“, apoi a evoluat la sensurile „(despre o luptă) care face să curgă mult sânge“, „(despre fiare sau om) doritor de sânge, violent“ și, prin extindere semantică, a dobândit și sensul „care inspiră groază, înfiorător“. De la crunt s-a format verbul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
demonstrație dintr-un muzeu tehnic, în care poți vedea prin secțiuni în metalul gros mișcarea pistoanelor și a supapelor. Cine-ar fi crezut că fotograful Gavrilescu, pântecos și cam tembel, mereu cu halba de bere la-ndemînă, și care acum zăcea însîngerat pe un morman de poze sepia înfățișînd fetițe goale, fusese un spion, viclean și competent? Maria și Vasilica, trecând prin fața fostului atelier fotografic, călcau peste neprețuite fotografii à voi d'oiseau ale amplasamentelor germane, pline de litere și săgeți zgâriate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
stingere treptată a ființei din jurul statuii, devenită brusc pregnantă și luminoasă, cu contururile irizate de dungi șovăitoare de aur. Și-atunci, abia atunci, mi-am dat seama că omul urla. Răgușit, neîncetat, în glissandouri sălbatice, expectorând bucăți de laringe, fâșii însîngerate din mucoasa traheii. Urla ca o hienă, ca un câine vagabond omorât cu lovituri de bâtă, ca un fiert de viu în ulei, ca o femeie care ar naște un liliac. Trupul îi era cuprins de convulsii de necrezut, cioturile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
așez la masă și iau pixul în mână. Recitesc de zeci de ori ultima pagină, cea din vârful topului tot mai gros, și pe care n-am niciodată curajul s-o dau la o parte, așa cum, când cădeam și-mi însîngeram genunchiul, se făcea acolo o crustă pe care-o tot zgândăream, pervers, savurîhd usturimea dezlipirii câte unui colțișor, fără să îndrăznesc totuși s-o smulg deodată și să-mi contemplu rana mustind de sânge. Mereu pornesc de-acolo, de la ultima
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
unui mort. Bețivul de la opt tremura tot. Îl ridică pe copil și-l ajută să iasă din găleată. De la toate ferestrele puțului locatarii zbierau la ei, dar jos, în gang, era pustiu, nici urmă de copii. Palmele lui Herman erau însîngerate și lăsaseră pe maieul băiatului câteva pete stacojii. Tramvaiele și mașinile treceau cu vuiet pe Ștefan cel Mare. Merseseră împreună spre scara lor, și se așezaseră pe treptele reci dintre etajul șapte și opt. Acolo-i spusese Herman tot ce
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
al doilea scaun dentar, apoi peste altul... Erau sute, poate mii, așezate în șiruri, la egală distanță unul de celălalt, încremenite-n același aer înghețat, identice în cele mai mici detalii, cu același pahar plin-ochi de apă și aceleași tifoane însîngerate în coș. Era o pădure de scaune dentare, printre care Coca rătăcea fascinată, căci își amintea mereu cum într-o după-amiază, târziu, când nu avea mai mult de unsprezece sau doisprezece ani, o apucase o durere de dinți atât de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pământul ușor înclinat, se împiedică și căzu iarăși. Când se ridică și se întoarse să privească spre luminiș, rămase încremenit. Alți doi bagauzi zăceau în iarbă, străpunși de săgețile lui Khaba, iar Odolgan, strigând și râzând, se năpustea cu securea însângerată către un al treilea, deja înmărmurit; iar Kayuk se străduia să țină catârul, ce răgea zvârlind din copite. Bagauzii care rămăseseră în viață se retrăseseră în grup la marginea luminișului; de acolo, incapabili să mai reacționeze, aruncau priviri îngrozite spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
capul retezat zbură în aer într-o ploaie de sânge, în timp ce trupul soldatului se prăbușea în mărăcini. Ceva mai departe, un arcaș helvet, țintuit de un copac cu o suliță ce i se înfipsese în stomac, se agăța cu mâinile însângerate de arma care îl străpungea și, alb la față, îl fixa cu ochi întrebători parcă, larg deschiși de uimire, mișcându-și abia perceptibil buzele, ca și cum ar fi spus ceva. Apoi, comandantul hun se întoarse și, rotindu-și sabia, ieși dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Așteaptă, îți zic. Neliniștiți, ochii ei scrutau curtea largă. Luna plină era din când în când umbrită de trecerea norilor, dar mantia de nori îndepărta strălucirea ce se ridica din satul în flăcări, proiectând când și când, licăriri de lumină însângerată pe pereții clădirilor unde se găseau dormitoarele servitorilor, pe depozitele de ulei și pe cele cu unelte, pe grajduri, unde, neliniștite, vacile mugeau, alarmate de vânzoleală și de mirosul de fum. Acoperișul și bârnele superioare ale imensului grânar, ce ocupa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Fără să-i răspundă, Maliban se întoarse și, coborând cu pași mari, îl conduse pe coastă în jos, călcând mereu peste trupuri. Vitalius era sprijinit cu capul pe unul din ele. își apăsa cu ambele mâini o fâșie de pânză însângerată pe pântece, dar nimeni nu-i dădea ajutor. Când comandantul său se lăsă pe vine și se aplecă deasupra sa, îl recunoscu imediat și dădu să vorbească, dar nu reuși. Lui Sebastianus îi fu de ajuns o privire scurtă ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
timpurii. Ferestrele sunt larg deschise, lăsând să pătrundă în apartament aerul înmiresmat, plăcut al primăverii - aer încărcat de electricitatea pe care o degajă vitalitatea mamei: a terminat spălatul săptămânal și a întins rufele la uscat; a copt un chec marmorat, însângerând frumos de tot - oricum am da-o, tot la sânge ajungem! și la cuțit! - însângerând, dar, cu măiestrie vanilia cu jetul de ciocolată, performanță ce mi se pare la fel de miraculoasă ca și piersicile ce rămân suspendate în jeleul tremurător. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
aer încărcat de electricitatea pe care o degajă vitalitatea mamei: a terminat spălatul săptămânal și a întins rufele la uscat; a copt un chec marmorat, însângerând frumos de tot - oricum am da-o, tot la sânge ajungem! și la cuțit! - însângerând, dar, cu măiestrie vanilia cu jetul de ciocolată, performanță ce mi se pare la fel de miraculoasă ca și piersicile ce rămân suspendate în jeleul tremurător. A terminat spălatul și a făcut checul; a frecat dușumeaua la baie și la bucătărie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să știe cum e șarlota evreiască? Sau fiindcă n-ai mai putut să-ți continui viața fără să-ți faci o spovedanie evreiască? Fără să-i înfățișezi nevesti-tii păcatul săvârșit, pentru ca ea să te poată acuza, ocărî, umili, pedepsi și însângera la nesfârșit, să te lecuiască de poftele tale interzise! Da, chiar așa, un desperado tipic evreu, taică-meu ăsta! Recunosc perfect acest sindromul ăsta. Haide, vino, neamule, oricare-ai fi, dă-mă-n vileag și condamnă-mă - am comis cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a lui Marius, ochii încercănați ai căpitanului se fixează asupra lui cu asprime. Vreau să te gândești la un lucru de care poate nu-ți dai seama. Enorma ta experiență acumulată este indispensabilă pentru cei care vin să umple golurile însângerate din rândurile noastre și care nu au instinctul câmpului de luptă. Pierderea ta ar echivala cu o mică înfrângere deoarece salvarea lor sunt oameni ca tine. Să-ți mai aduc aminte că față de acești tineri soldați trebuie să fie prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
vadă de unde le vine moartea. În fața mitralierei lui Karel oamenii cad ca popicele. Motocicletele se răstoarnă. Din Opel-ul de transmisiuni distrus, zboară bucăți de tablă ascuțite, la fel de periculoase ca niște proiectile. Camioanele sar în aer unul după altul, aruncând fragmente însângerate de trupuri umane. Răcnete, țipete și vaiete cutremură văzduhul. Cei care cu puțin timp în urmă nu avuseseră drept unică grijă decât un șofer slab de înger, acum sunt copleșiți de focul ucigaș care coboară peste ei parcă direct din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
doi partizani. Pereți scrijeliți de schije, nenumărate tuburi de cartușe trase, încărcătoare, urme de sânge. Pe podea, doi nemți. Unul dintre ei, este întins pe spate cu brațele în lături. Partea stângă a feței nu mai este decât un terci însângerat de oase zdrobite și carne sfâșiată. Celălalt căzuse pe burtă lângă fereastra tăiată în butucii de lemn. Scapă un geamăt de durere printre buzele crispate atunci când un partizan îl întoarce cu piciorul. Halatul de camuflaj este făcut ferfeniță. Pe uniforma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
metru depărtare, în picioare, tânărul ofițer care arată mai potrivit unui film propagandistic, gesticulează către cei din jurul lui. Nu vede cum bucata de metal scăpată din mâna celui împușcat se rostogolește înspre el. Explozia îl frânge în două și bucăți însângerate din trupul lui sunt azvârlite peste cei din jur. Nemții se retrag în fugă. Unii mai trag, dezordonat și imprecis. Un snop de gloanțe trece peste capul lui Marius. Unul dintre ele îi lovește puternic casca. Simte cum capul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]