387 matches
-
preocupările regalității polone de a ajunge la Dunăre și de a-i înfrunta cu mai mult succes pe turci acolo. Eșuând acest plan, în 1497, cancelarul Jan Zamoyski va încerca să-l realizeze, la sfârșitul secolului al XVI-lea, prin înscăunarea Movileștilor în Moldova și în Țara Românească. Polonia nu a avut resursele militare pentru apărarea celor doi domni, Ieremia și Simion Movilă, iar campania lui Ion Sobieski în Moldova poate fi considerată un reflex târziu al acestui plan, la sfârșitul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar scula asupra neamului lui Ion Munteanu, să plătească mai întâi cele 60 de ruble. Judecata îl defavoriza pe unul dintre cei mai mari boieri ai țării, membru al Sfatului Domnesc, dar ea ne arată că, la patru ani de la înscăunarea lui, Ștefan cel Mare știa să facă în așa fel încât să fie respectată dreptatea. Această judecată l-a supărat pe Crasnăș și el nu mai apare în Sfatul Domnesc până la 24 aprilie 1464, când avea o dregătorie mai importantă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
organizată de Soliman Magnificul împotriva Moldovei, în 1538. O armată uriașă, cu o artilerie foarte numeroasă, a trecut pe la Isaccea la nord de Dunăre. În ciuda superiorității numerice și a armamentului, Soliman s-a mulțumit cu alungarea lui Petru Rareș și înscăunarea unui domn, pe care îl socotea că va fi credincios Porții. O explicație a acestui deznodământ este dată de Anton Verancsics (Antonio Verancici), care ajunge arhiepiscop și vicerege al Ungariei. Verancici scria, după anul 1538, deci după campania sultanului din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nevoie de forță de muncă, iar țărănimea reprezenta un important potențial. Același activist - tovarășul Mazilu - intervine în ședința din 2 martie, când insistă asupra importanței zilei de 6 martie 1945 și a rolului Partidului Comunist - devenit principal actor politic - în înscăunarea la guvernare a echipei Petru Groza. Realizările noului executiv trebuiau cunoscute de masele largi: retrocedarea Ardealului, reforma agrară, întoarcerea prizonierilor din URSS înainte de încheierea păcii, relația prietenească cu marele vecin de la Răsărit, de pe urma căreia țara primise ajutor în alimente și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Vaslui, întrucât se pregătea, să le țină calea tătarilor, ce trecuseră Prutul pe la Gura Săratei, aproape de Huși. În bătălia de aici, oastea moldoveană, condusă de vornicul Cărăbăț, i-a zdrobit pe tătari. Urmașul său, Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), imediat după înscăunarea din 20 ianuarie 1527, începe să călătorească pentru a-și cunoaște mai bine țara, dar și pentru a-și îndeplini atribuțiile domnești. Orașul nostru a fost, cu certitudine, preferința lui. La Huși era deja în zilele de 9 martie, 13
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-o. * Ignoranța îți dă o libertate absolută. * Bolile călătoresc fără pașaport; prostia cu pașaport diplomatic. * Căderea pe gânduri nu este întotdeauna egală cu meditația. * Depinde de pe ce scaun cazi: de pe cel al puterii sau de pe cel de la... cap. * Pe vremuri, înscăunarea era preludiul descăpățânării. * Nu ai de ce te ascunde dacă nu te caută nimeni. * Dacă te temi de cădere, nu te aventura să urci. * Trebuie să știi să cazi, dar mai ales să te ridici. * Nu orice cădere este fatală; unele
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ușuratici și fără ocupațiune, chirapleși, adecă pierde-vară, cum am zice noi. Vodă Cuza, înainte de a se alege Domn, era și el un fel de pierde-vară și-i plăcea mult să glumească și să petreacă cu Balica. Într-o zi, după înscăunarea sa, Vodă Cuza îl întâlni pe stradă și-i adresă următoarea întrebare: Bună ziua, moș Balica, ce-ți mai fac chirapleșii? Rău fac, Măria Ta, răspunse Balica, a lipsit unul dintre dânșii. Această glumă repetată de însuși Vodă Cuza l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
În scaunul de prim-ajutor de primar al Capitalei, Îmi șoptea la ureche, fără pic de rușine fiindcă abia Îl cunoscusem: „Nu mă las până n-oi face milionul!“ și să știți că l-a făcut! Începând, adică, Îndată după Înscăunare, să reglementeze bordelurile, Închizându-le cu mare zgomot prin presa moralizantă a vremii și redes chizân du le curând, pe măsură ce primea În laba lui murdară „șpaga“ patroanelor de bordel; și, oricât veți spune că banii nu au miros, să știți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de rector: Traian Bratu (19321938); Ion Tănăsescu (1938 - 1940);V. Nițulescu (19401941); Mihai David (1941-1944); Alexandru Myller (1944-1945); Andrei Oțetea (1945-1947); Leon Baliff (19471948); Jean Livescu (1948- 1955); Ion Creangă (1955-1972); Mihai Todosia (1972-1981); Viorel Barbu (19811989). A participat la înscăunarea a cinci mitropoliți. Din 1984 a fost custodele Muzeului de Istorie al Universității Al. I. Cuza Iași. Ca o recunoaștere a faptelor de eroism săvârșite pe câmpurile de luptă în cel de-al doilea Război Mondial, i s-a acordat
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și nevestisi, Maria, cu voce scăzută, ca să nu se trezească copiii, multe noutăți ce le aflase la oraș. Maria știa de cotropirea teritoriilor ce s-au întâmplat din vară; acum Costache a pus-o la curent cu abdicarea regelui, despre înscăunarea tânărului rege Mihai și că acesta i-a încredințat generalului Ion Antonescu formarea noului guvern, la care a trebuit să numească și legionari, așa cum îi fusese recomandat regelui de către reprezentanții Germaniei hitleriste. Generalul Ion Antonescu, un militar rigid, considerând că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nelipsiți la Congresele PCR. (De aceste strânse "legături tovărășești" avea să beneficieze în 1975 și proaspăt întronatul rege Juan Carlos I. Urmăream în noiembrie 1995 la Madrid un documentar transmis de televiziunea spaniolă, consacrat împlinirii a douăzeci de ani de la înscăunarea regelui. Se menționau vremurile tulburi, conflictele interne între "franchiști" și "patrioți" și rolul jucat de Partidul Comunist Spaniol în "tulburarea apelor". Cum tânărul rege avea nevoie de o perioadă de liniște, pentru revenirea țării la normalitate, pentru a-i potoli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lui Alecsandri în cap, m-am gândit că o înfrățire București-Montevideo ar fi fost bine venită, așa că am purces la lucru. Ca la ping-pong, proiectele au zburat timp de trei ani între cele două capitale, mereu mai intervenind câte ceva. La înscăunarea la Primărie a "căpitanului de cursă lungă" (căruia la eveniment i-am transmis o telegramă, urându-i "vânt din pupa"), credeam că, om pragmatic fiind, documentul va fi semnat fără probleme. Pentru semnare fusese invitat la Montevideo, unde urma să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în aceeași vară în care avusese loc „istoricul” Congres IX, iar lui Ceaușescu nu i-au ajuns doar câteva luni, n-a mai reușit să reziste încă puțin ca să-și sărbătorească, împreună cu „întregul popor” desigur, cei 25 de ani de la înscăunare). Așa stând lucrurile, pot oare să afirm că, în ciuda acestei suprapuneri apăsătoare, sufocante, o întreagă epocă peste o biată existență, în toți acești ani am fost foarte, foarte fericit că, în împrejurări deosebit de vitrege, am avut o căsnicie perfectă, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
simpatia presei evreiești și a „cercurilor internaționale”, va ajunge la guvern... Au trebuit însă să treacă zece ani de rușinoase renunțări, până ce Regele Carol al II-lea de tristă amintire, în primele lui încer-[43]cări pentru înlăturarea partidelor și înscăunarea regimului personal, să-l aducă la guvern pe Iorga legat de mâini și de picioare de afacerismul lui Argetoianu. De altfel, soarta care știe să se răzbune cu o crudă ironie, nu i-a hărăzit lui Iorga alți critici mai
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
revin la „oile Domnului” din biserica românească. Patriarhul țării, dovedit homosexual, nu numai din timpul când era călugăr mai mult sau mai puțin tânăr la vreo Mănăstire, ci la vârsta de peste șaptezeci de ani, când - ducându-se la Iași pentru înscăunarea Mitropolitului Moldovei - se repede ca o bestie la valetul ce avea misiunea să-l îngrijească. Mitropolitul Moldovei, el însuși un fost profesor francmason de la Facultatea de Teologie; Mitropolitul Olteniei, un adevărat bandit la drumul mare, făcând tot ce vrea, fără
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
stulpicănenii, spre rușinea lor, neînvrednicindu-se de un astfel de gest”. Prin munca sa didactică de aproape un deceniu (1915 - 1923), Nectarie „a înscris pagini de merit în învățământul teologic, a înmulțit, alături de alți profesori de vază, faima pedagogiei arboresene”. Înscăunarea în treptele ierarhice: episcop, arhiepiscop și mitropolit La vârsta de 48 de ani, în anul 1923, Arhimandritul Nectarie Cotlarciuc este chemat la o demnitate mult mai mare, aceea de a fi păstorul tuturor sufletelor din Bucovina. „Catedra de Teologie devenise
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Vasile Loichiță (între 1927 - 1929), Domițian Spânu (între 1929 - 1933), Vasile Ghiorghiu (între 1933 - 1934), Simeon Reli (între 1934 - 1935), sau ca profesor onorific alături de Vladimir Repta, Popovici Clement Constantin, Kozak Eugen. Aceasta este activitatea desfășurată de Nectarie Cotlarciuc până la înscăunarea în scaunul episcopal de la Cetatea Albă urmată de cea a înscăunării la Mitropolia Bucovinei. Râvna care a depus-o aici și până în acest moment, a folosit-o și în activitatea arhierească și chiar mai mult, pentru că, dacă aici, la facultate
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Ghiorghiu (între 1933 - 1934), Simeon Reli (între 1934 - 1935), sau ca profesor onorific alături de Vladimir Repta, Popovici Clement Constantin, Kozak Eugen. Aceasta este activitatea desfășurată de Nectarie Cotlarciuc până la înscăunarea în scaunul episcopal de la Cetatea Albă urmată de cea a înscăunării la Mitropolia Bucovinei. Râvna care a depus-o aici și până în acest moment, a folosit-o și în activitatea arhierească și chiar mai mult, pentru că, dacă aici, la facultate, avea grijă de instruirea tinerilor în tainele teologiei, în fruntea eparhiei
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
în fruntea eparhiei trebuia să se îngrijească de sufletele tuturor enoriașilor, pentru a putea da răspuns bun la înfricoșata judecată a lui Hristos. Activitatea arhierească: Nectarie Cotlarciuc - episcop al Cetății Albe și Ismailului Toată activitatea lui Nectarie Cotlarciuc desfășurată înainte de înscăunarea în demnitatea arhierească a fost puntea de legătură spre bogata activitate pe care o va împlini de acum înainte din scaunul arhieresc, activitate importantă pentru Biserica lui Hristos din Bucovina, activitate care îi va garanta un loc binemeritat în istoria
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mele grele, doririle de bine ale facultății de teologie îmi servesc de mare mângâiere. Nectarie”. Sunt cuvinte care reflectă dorul după atmosfera senină de altă dată a facultății unde a muncit în pace și fără răvășeală. Situația Arhiepiscopiei Cernăuților la înscăunarea lui Nectarie Cotlarciuc Iată cum era organizată Biserica Română în timpul păstorii lui Cotlarciuc în Bucovina și în primul an de când avea statutul de patriarhie: avea patru mitropolii: a Ungro-Vlahiei (având în frunte pe mitropolitul și patriarhul Dr. Miron Cristea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
război, își culege tot mai mult victimele, avem cea mai mare nevoie de conducători harnici, culți, demni și pregătiți pentru această frumoasă și grea misiune. Î.P. Sfințitul Nectarie este dintre aceștia». Astfel scria în 1925, la puțin timp după înscăunarea lui Nectarie Cotlarciuc în scaunul mitropolitan din Cernăuți, savantul teolog Romulus Cândea, „întrezărind astfel o perspectivă de un deceniu și ceva de prosperare a bisericii bucovinene, sub un chiriarh vrednic și înțelept, de o benefică chemare dumnezeiască”. Într-adevăr, ținând
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mai toate Adunările Eparhiale pe care le convoca mitropolitul Nectarie se discuta problema fondului, și se încerca luarea unor măsuri menite să ajute la rezolvarea situației. Nectarie Cotlarciuc a avut de înfruntat în eparhia sa și problema stiliștilor, căci anul înscăunării sale coincide, s-ar putea spune, cu anul schimbării calendarului în Biserica Ortodoxă Română. Mulți dintre români nu au vrut să schimbe calendarul, iar mulți dintre aceștia erau bucovineni. În fața acestei situații, mitropolitul Nectarie sugera să se facă catehizări în
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și a lemnului de lucru, din întreprinderi, dar și a cheltuielilor cu privire la păduri, întreprinderi, eparhie se pot vedea din Procesele verbale ale ședințelor Adunării Eparhiale care au avut loc nu la mult timp după decesul lui Nectarie și înscăunarea lui Visarion Puiu, precum și din „Foaia Oficială a Arhiepiscopiei și Mitropoliei Bucovinei”. Participarea la Conferințele Internaționale de la Stockholm, Lausanne și Congresul Lambeth Nectarie Cotlarciuc a fost o personalitate remarcabilă, fiind apreciat în mod deosebit de Sfântul Sinod al Bisericii Române
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Nectarie a întreprins vizite canonice și alte vizite pe la parohiile din Eparhie și comunitățile de credincioși pe care îi păstorea. Ele au fost multe, însă consemnate și descrise prin paginile revistelor teologice, sunt numai câteva. La numai doi ani după înscăunarea de la Cernăuți, pe data de 15 august 1926, mitropolitul Nectarie avea să își viziteze satul natal, Stulpicani. Evenimentul este descris în Condica cronicară de la Ostra, dar și într-un reportaj publicat în „Glasul Bucovinei”, reluat mai târziu de către stulpicăneanul Vasile
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mitropolit, pentru Biserică. Nectarie Cotlarciuc a fost în Parlamentul României Mari, în legislatura întâia și a treia, senator de drept, reprezentând Universitatea din Cernăuți. A fost membru al Partidului Democrat al Unirii și unul dintre liderii lui. Chiar de la înscăunarea lui Nectarie la Cernăuți s-a spus că aceasta s-a făcut cu sprijinul liberalilor, care i-au cerut bătrânului mitropolit Vladimir de Repta să demisioneze. Pe tema demisionării lui Vladimir s-a discutat mult. La demitere a contribuit și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]