669 matches
-
trebuit să rezolve mai multe treburi de oameni mari și au rămas să mănânce în oraș. Ea este liniștită, știind că ești cu mine și cu buni. Haide, povestește mai departe, bunica nu știe toată povestea! Chipul lui Ionuț se însenină, teama plecă, așa cum și venise, rapid, și începu să-i spună bunicii Ioana toată tărășenia cu lupul, Scufița roșie și bunica, gesticulând și îngroșându-și vocea, făcând-o să râdă în hohote. Gabi conducea mașina fredonând după o melodie ce
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378428_a_379757]
-
nori. În cele din urmă, s-a dus culcare. Mama l-a învelit și la fel ca în fiecare seară l-a sărutat pe frunte. Când a ieșit din cameră i-a vorbit despre anunțul de la televizor „Cerul se va însenina la noapte. Mâine, o să-i poți spune lunii, noapte bună” * Pendula bătea miezul nopții. Copilul o auzi ca prin vis. Deschise ochii și privi în jur. Ploaia încetase, cerul era senin, iar camera lui strălucea în razele astrului rotund ca
FEERIE NOCTURNĂ de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378575_a_379904]
-
Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului M am împăcat cu fiece minut, cu fiece copac și toți pașii mersului meu. De acum furtuna nu poate decât a mă mângâia, cerul a mă însenina fiindcă și ploaia face parte din lacrimile păcii mele. Rămân doar diminețile să mă surprindă mereu și mereu în orizonturi-trezire și stelele să-mi legene visele sub bolțile de iubire ale lunii. Sunt cel mai modest trăitor... doar că fructele
ECHILIBRU de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378592_a_379921]
-
și-ar fi închipuit niciodată că boala face astfel de ravagii, de transformări, o durea sufletul și lacrimi începură să-i joace sub pleoape. Încercă să-și stăpânească lacrimile și emoțiile și se apropie de patul lui Gheorghe, care se însenină, văzând-o. - Sărut mâna, tăticule! Mi-a spus Nicolae că ești în spital și nu am vrut să plec fără a te vedea. Bună ziua Maria, ești un suflet bun, Dumnezeu să te aibă în paza lui. - Bună ziua Laura, tare mă
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
știa că nu mai avea mult de făcut umbră pământului, dar trăise cu speranța în împăcarea copiilor săi, ar fi murit liniștit și împăcat sufletește. Se bucurase din toată inima, când Laura apăruse în salon, iar fotografia lui Ionuț îl înseninase pentru câteva clipe, uitând suferință. Laura suferea enorm vazandu-l așa, ținuse la el, fusese mereu atent și respectuos, nu ar fi jignit-o pentru nimic în lume. Se despărțiră cu ochii în lacrimi, știau că nu se vor mai
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378857_a_380186]
-
din nou, privind în gol: din când în când...din când în când...Am liniștit-o, spunându-i că am găsit o fată frumoasă „din părțile alea”, căreia i-am promis că mă-nsor cu ea. Așa, da! s-a înseninat. După ce am ajuns la Galați și am văzut câte fete frumoase erau la în treprinderea unde lucram, am cam uitat de promisiunile făcute „fetei frumoase” din București, în ultimul an de facultate. Adică...am amânat cererea-n căsătorie, gândindu-mă
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
în moment. Mai ai răbdare! -Bine!..Respira din greu... din ce în ce mai greu... Întreba din minut în minut: -N-a venit, fă, ăla? Uită-te pe drum, poate se vede! Când a auzit câinele lătrând și gălăgie la poartă, chipul i s-a înseninat. Sosise sora mea și cumnatul de la București. Când i-a văzut, atât a mai spus: și...ăla? -Vine cu trenul, mămico. Mai așteaptă! În acel moment a dat ochii peste cap și mâinile i-au căzut moi. Sufletul i-a
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
amândouă. Apoi se scufundă, ținând-o de după spate, până le ajunse apa la bărbie. Mona se strângea cu piciorușele pe mijlocul ei, și se speria, chiar încerca să schițeze un plânset ușor, după care zâmbetul mamei o liniștea și o însenina din nou. Florin le privea de la distanță, cu încrederea și mândria posesiei. Erau fetele lui. Le iubea pe amândouă, însă pe Mona o adora. Mira construia un trup de femeie din nisip. Languroasă, cu fața spre mare, așteptându-și prințul
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
Nostalgia mă apasă, plouă acum cu amintiri. Timpul zboară și nu-mi pasă! Plouă-n suflet și-n simțiri! M-a trezit din reverie bubuit,ca un oftat. Ce să fie,ce să fie?! Doar un tunet, depărtat. Iată,se înseninează luminând și gândul meu. Curcubeu în zări așază legământ cu Dumnezeu. DADO Referință Bibliografică: Moment / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1942, Anul VI, 25 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MOMENT de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380502_a_381831]
-
strangere de inimă ce teama i-a fost în ziua când i l-a dăruit. Se gândea că o s-o loveasca cu lemnul și o va alunga. Dar nu, bărbatul s-a bucurat și i-a spus că-i mulțumește, înseninat de zâmbetul acela minunat pe care l-a moștenit fica lui cea mica, Tea; “Iată, acesta e sprijinul meu la bătrânețe!” Fără nici o introducere, cu teama că nu va reuși să spună tot visul, bătrânul a început precipitat, cu vocea
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
12 februarie 2015. Ascultă simfonia din ultima ta noapte Care desparte iarna de-aroma primăverii Și primenește-ți gândul cu-mpătimite șoapte De dalii parfumate ivite-n taina serii! Descântă cu licoare de-ambrozie dulce, vie, Rătăcitoare doruri, nescrise de cuvânt, Înseninează-ți ochii cu nard și iasomie, Dezleagă anotimpuri de dor purtat de vânt! Nu întreba salcâmii, nici roua de pe flori, De-ți voi rămâne-n vise cât zbaterea-ntre gene Sau câte fantezii-n buchete de splendori Le voi grava
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
praf și de ... Citește mai mult Ascultă simfonia din ultima ta noapteCare desparte iarna de-aroma primăveriiși primenește-ți gândul cu-mpătimite șoapteDe dalii parfumate ivite-n taina serii!Descântă cu licoare de-ambrozie dulce, vie,Rătăcitoare doruri, nescrise de cuvânt,Înseninează-ți ochii cu nard și iasomie,Dezleagă anotimpuri de dor purtat de vânt! Nu întreba salcâmii, nici roua de pe flori, De-ți voi rămâne-n vise cât zbaterea-ntre geneSau câte fantezii-n buchete de splendoriLe voi grava-n vitralii
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
pe arginți,/ cum le-ai adus la cuget bănuială.// Ei zac în lanțuri, lângă hăul mării, /și trag în juguri puse de călăi./ Bicele însă nu le țin ai tăi/și mâna ce izbește nu-i a țării//. *** Măria Ta. Înseninează-ți fața,/pușcașii n-au uitat să dea la semn,/ci doar așteaptă chiot de îndemn/ să rupă lanțul și să ia sâneața.// Atunci vor arde țestele dușmane/ cu vâlvătăi de sânge și de fum/ și nu va fi zăgaz
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
dă prezentul asumat în frumusețea lui. Frumusețea țesută din unduiri de azur și reflexe serafice se lasă pe cerdacul sufletului Dacoromânului spre a se împlini în spiritualitatea și îndumnezeirea poeziei divine, încântând. Frumusețea țese lumina ortodoxă a Cerurilor albastre ce înseninează verdele omenirii creștine brodat pe miraculoasa omenie a dacilor liberi din Carpați. Frumusețea se împletește cu liniștea psalmilor fierbinți ce se pogoară ca o ploaie mănoasă de primăvară în inima credinciosului harnic, simțitor, sfințitor locului, trăitor și mărturisitor. Frumusețea dacoromână
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
plâns, Doar sărutarea ta ar fi în stare Să stingă focul rău ce i-a cuprins, Să-i umple de iubire și de soare. Sărută-mi gură, buzele-ncleștate Ce vorba și surâsul și-au pierdut... Îți vor zâmbi din nou înseninate Și-ndrăgostite că și la-nceput. Sărută-mi fruntea, gândurile rele Și toate îndoielile-or să moară, În loc vor naște visurile mele De viață nouă și de primăvară, Saruta-ma, din nou, în asta seară... Și răul dintre noi tu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
spune? Victor ROȘCA: Referitor la comportamentul canadienilor, ceea ce m-a amuzat, din primele zile, în autobuz, în metrou, chiar și pe stradă, a fost că, privind o femeie, ea îmi zâmbea. Chiar dacă o face din complezență, zâmbetul unui om te înseninează, îți descrețește fruntea. O altă manifestare diferită, pe care am întâlnit-o la reuniunile familiale sau la discuțiile dintre bărbați, a fost aceea că la orice aluzie amuzantă se râde. Nu cu un râs schițat printr-o grimasă, de om
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PRIETENIILOR TRAINICE ȘI FRUMOASE Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Prietenie Mi-ai înseninat zile din viață, M-ai îmbrăcat în gând curat, Zâmbetul mi-ai pus pe față, Mâna mi-ai întins ca altădat. Ești omul ce mi-ai dat putere, Când pasul mi s-a clătinat, Când alții mă vorbeau de rele
PRIETENIILOR TRAINICE ŞI FRUMOASE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381470_a_382799]
-
de frumusețe, o dulce dragoste ce nu se termină niciodată. Detaliile dintre vorbele ei sunt necuvinte spuse cu ochii, grija nu se observă, e o fântână din care beau copilăria ca pe o agheasmă în fața icoanei și mama surâde. Mă înseninez și eu când mi-o amintesc, îi simt mâinile ce-mi mângâie visul și el se înfăptuiește. Referință Bibliografică: Mama / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1895, Anul VI, 09 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
MAMA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373363_a_374692]
-
Și sfâșietoare tristețe, A lucrurilor neîntâmplate Și imposibil de controlat sau oprit! Mă simt golita de idei, Secătuita de forțe, Descurajata de neputința De a-mi îmbracă sufletul cu straie noi, Care să reînvie iubirea, setea de viață, Să-mi însenineze față, Să-mi redea speranța- Că viața ar putea fi frumoasă În doi! Citește mai mult Gânduri, dureri înăbușite, speranțe zadarniciteClocotesc în străfunduri intunecoaseSi erup în cuvinte fierbinți,Dureroase, ce ranesc.Imi dezbrac straiele sufletului și rămân goală în fața ta
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Doar sinceritate puraSi sfâșietoare tristețe,A lucrurilor neintamplateSi imposibil de controlat sau oprit!Mă simt golita de idei,Secătuita de forțe,Descurajata de neputintaDe a-mi îmbracă sufletul cu straie noi,Care să reînvie iubirea, setea de viață,Să-mi însenineze față,Să-mi redea speranta-Ca viața ar putea fi frumoasaIn doi!... XXIX. JOACĂ CU CUVINTELE, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1609 din 28 mai 2015. Mă joc cu pluralul și singularul cuvintelor, Cu cuvintele băieți și cuvintele fete
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > ZÂMBEȘTE! Autor: Anișoara Gurău Publicat în: Ediția nr. 2329 din 17 mai 2017 Toate Articolele Autorului Să nu lași nicio zi să treacă fără să fi zâmbit puțin el îți înseninează chipul, te-ntinereste pe deplin. Zâmbește și da-l mai departe să nu-l ții numai pentru tine că dar din dar se face răi, și mâine iarăși o zi vine. Azi, poate n-a fost ziua bună nu ți-
ZAMBESTE! de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371364_a_372693]
-
În continuare președintele Ligii Scriitorilor Români a prezentat Imnul acestei organizații profesionale, compus de dr.Mihai Ganea, sigla și stema realizate de George Roca din Australia. Manifestările au fost moderate de inegalabilul Cornel Udrea care prin umorul său inteligent a înseninat zâmbetele participanților, de Elena M. Câmpan, președinta “Conexiunilor”, Menuț Maximinian, redactorul șef al cotidianului “Răsunetul “, Zorin Diaconescu și promotorul cultural de o înaltă ținută intelectuală și sufletul celor XII ediții ale festivalului, prof.dr. Dorin Cosma, animatorul culturii bistrițene și nu
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ LIVIU REBREANU DE LA BISTRIȚA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371475_a_372804]
-
iar la acea stare de încântare dintâi, când cuvintele pline de splendoare nuntesc ca florile de măr în grădinile de mai. O ploaie deasă cu îngeri zburdalnici având sclipiri de rouă în ochi se sloboade de sus, iar după ce se înseninează pășesc pe portița grădinii și mă așez lângă nuc și citesc poeme de Dumitru Ichim. La început am deschis cartea, grea în mâini, cu ținută și eleganță, cu greutate și profunzime, un suflet de cuvinte ca un ciorchine de strugure
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
nu se gândise că Hannah crescuse în tot acest timp! Având revelația acestui gând, începu s-o privească mai insistent pe Hannah, fată de optsprezece ani de lângă părinții ei. Cu cât se uita la ea, cu atât fața bătrânului se însenina... Începea să întrevadă pe chipul cel nou al lui Hannah, acel suflet bun de atunci. Ce minunăție! - Tu ești Hannah, care mi-ai salvat viața, oferindu-mi acele smochine? - Nu știu unchiule! Se poate! Parcă încep să-mi amintesc că
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
binevoiți, rămâneți să locuiți în umila mea gospodărie. Sunt bătrân, mai am puțin de trăit. Veți continua să trăiți liniștiți în această căsuță după ce eu nu voi mai fi. Aceste vorbe spuse cu atâta devotament și bucurie, avură menirea să însenineze fețele călătorilor. Hannah sări la pieptul bătrânului, îl îmbrățișă, apoi zise: - Iată, cum Iehova ne vine în ajutor în cele mai grele clipe! Ești ca un bunic pentru mine! Merita atunci să-ți ofer smochinele mele, în ziua aceea de
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]