1,651 matches
-
Fiscul din Grecia va vinde la o licitație on-line peste 1.500 de vile în stațiuni turistice precum Santorini, Rhodos, Kos, Porto Heli, Păros, Mykonos, aparținând unor contribuabili datornici. Departamentul Fiscului elen care se ocupă de cetățenii înstăriți ce se sustrag plății impozitelor a epuizat toate căile în procesul obligării contribuabililor să-și achite dările la stat. Ca urmare, organizează o licitație electronică a proprietăților imobiliare ale acestora, explică portalul BalkanEU. „Banii au fost probabil transferați în străinătate
Vilele datornicilor scoase la vânzare de fiscul din Grecia [Corola-blog/BlogPost/92788_a_94080]
-
căzut pe front, aveam vreo 6 anișori. Era foamete, o greutate nemaipomenită. Toate bunurile - vacă, cai, căruță - mama le-a dat pe pâine, ca să nu murim de foame. Norocul nostru că ne-au ajutat rudele după mamă, care erau mai înstărite și ne dădeau porumb, secară. Măcinam grăunțele la râșniță, le fierbeam și astfel ne-am salvat. Într-o seară ședeam cu fratele și sora în casă morți de foame, căci nu luaserăm nimic în gură toată ziulica. Când s-a
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
daruri, de la Mosul care nu li se arătă niciodată. Sfanțul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei, s-a născut în localitatea Pătară din Asia Mică, în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie de oameni înstăriți și creștini devotați. Crescut în spiritul poveței creștine „să împarți averea săracilor”, Sfanțul Nicolae și-a dat întreaga moștenire pentru a-i ajuta pe nevoiași. La primul sinod ecumenic ținut la Niceea, în anul 325, acesta a fost recunoscut drept
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
dar într-un sistem în care mi se permite timp de 5 ani să predau jumătate de normă, și să îmi iau și pensia. E un sistem avantajos din punct de vedere material, căci profesorii ca mine devin puțin mai înstăriți decât chiar când lucrau timp complet. Puteam să aleg să predau 4 cursuri (cât este normă completă la facultatea de inginerie de la CSUN), fie toate într-unul din cele două semestre (de toamnă sau de primăvară), fie 2 cursuri pe
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
au ocupat mai ales cu studiul filosofiei, românii Antichității au fost, în schimb, mai interesați de chestiunile militare, politice și de stiință administrației. La fel ca în Grecia, doar o mică parte din populatie avea acces la educație. Fetele familiilor înstărite erau uneori învățate să scrie și să citească, dar numai băieții puteau accede la un nivel superior, urmând, după școală primară, una secundară, în care învățau gramatică greacă și latină, iar ulterior fiind îndrumați spre învățământul superior - școlile de retorica
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
citești, ceea ce ducea în mod fatal la segregare: cei mai săraci aveau nevoie de copiii lor că brațe de muncă și nu își puteau îngădui să-i trimită la scoala. școală rămânea, așadar, cel mai adesea, un privilegiu al laicilor înstăriți. A renunța la cele lumești, dedicandu-te vieții bisericești, era uneori un mijloc de a-ți depăși condiția, putând avea astfel acces la învățătură, chiar dacă proveneai dintr-o pătură umilă. Femeile erau în continuare defavorizate, o excepție reprezentand-o călugăritele
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
umanismul laic al anticilor, mai degrabă decât pe chestiunile religioase. Apariția tiparului a dus la o largă răspândire a cărților, iar pe ici, pe colo, au început să-și facă loc chiar noi teorii asupra educației. Dar tot membrii claselor înstărite erau cei care beneficiau de educația clasică, de învățarea literaturii, a mitologiei, a istoriei. Ceilalți erau nevoiți să se mulțumească doar cu o educație religioasă rudimentara și cu învățarea deprinderilor necesare traiului de zi cu zi. În rest, analfabetism, obscurantism
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
și dascăl de grecește. De la o vreme, învățarea științelor capătă un loc mult mai mare, și prin stăruințele mitropolitutului Moldovei Iacob al II-lea întreg învățământul suferă o schimbare spre modernitate în această țară. De mult, brașovenii, negustori și meșteșugari înstăriți, aveau o școală pe langă biserică lor, a Sf. Nicolae din Schei (prima școala românească, înființată în 1495, n.r.).Episcopul Petru Pavel Aaron are meritul cel mare că a deschis în Blaj cele dintâi patru școli românești naționale, la jumatatea
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
cu mesaje de genul „Închis pe perioada războiului“ scrise pe geamuri. Am pus un steag de serviciu pe ușa din față, așa cum făcuse aproape toată lumea. Le găseai pe toate străzile, chiar și pe cele din nord, unde locuiau cei mai înstăriți, dar nu erau prea multe pe acolo. Orașul a început să fie foarte liniștit. Apoi au construit o fabrică de război pe marginea râului, nu una mare, doar o mică fabrică de propulsoare. Multe dintre femeile din oraș s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
am întrebat de unde vin și unde merg și ei, grupându-se în jurul meu, lucru care mă cam îngrijora văzând eu atâția oameni străini în jurul meu, și atunci unul din ei, care părea a fi mai mare printre ei, părea mai înstărit, a luat cuvântul și m-a întrebat el pe mine cu cuvintele: < dar dumneata de unde oi ci și unde meri? > Eu i-am răspuns atunci cine sunt și unde merg. Acel ce mă întreba era vornicul Furcaru. Mi-au povestit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
podului de peste Dunavăț, numit mai târziu Podul lui Iacobeanu, pe acolo pe unde a locuit preotul Cadar. O altă ramură a Iacobenilor (Ștefan Iacobeanu, zis ștefan cel Mare) își avea gospodăria pe drumul Chetroșelului, spre Șioptele lui Boghian. Fiind oameni înstăriți, oieri cuprinși, au putut să-și poarte copiii pe la școli și să se situeze între fruntașii satului. Pe lângă familia lui Ștefan Iacobeanu era familia Bucșa, despre care se spune de către învățătorul Dumitru Bucșa că era din Gura Humorului. Trebuie spus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și ai altor partide în afară de conservatori și liberali. Astfel, au fost simpatizanți ai partidului național-țărănesc, partidului poporului al mareșalului Averescu (averescani), partidului cuzist (Al. I. Cuza), , al lui Nicolae Iorga (nu-mi aducă aminte numele partidului), - Iorghiști etc. Cei mai înstăriți oameni din sat ca: Dumitru Cojocaru, Petrache Curteanu, Toader Pintilescu, Cezar Boca, Alexandru Boca, Gheorghe Vortolomei Pușcuță, Toader Bădăluță și alții făceau politică liberală. Alexandru Gh. Cucu cu rudele și prietenii lui făceau politică averescană, iar Andrei Boca cu ai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gospodării țărănești posedau 3.140.000 ha, mai puțin decât cei 5.000 de moșieri care dețineau 3.810.000 ha. În lumea satelor a început și s-a accentuat un proces de diferențiere socială: în 1905, 36.319 gospodării înstărite dețineau 18% din pământul țărănesc, 452.790 gospodării între 2 și 5 ha, reprezentând 36% din numărul gospodăriilor țărănești, 14% alcătuiau grupul mijlocașilor care posedau între 5 și 10 ha. Numai 8,9% dintre gospodăriile țărănești aveau vite mari de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
27% din suprafața României Mici), aflate la distanțe mari față de căile de acces, drumuri și căi ferate. Din aceste moșii statul a vândut loturi de 25, 50, 100 și 150 de ha, fiind cumpărate de moșieri, cămătari și unii țărani înstăriți. După războiul de independență (1877-1878), în România independentă, guvernanții au elaborat, la 14 iunie 1878 „Regulamentul de aplicațiune pentru executarea art.5 și 6 din Legea rurală” cu privire la împroprietărirea pe țară a însurățeilor din moșiile statului. Au fost împroprietăriți pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
arenda prin obști sătești pământ de la moșieri. șăranii care aveau inventar agricol, puteau cumpăra loturi de la 5 la 25 ha, iar pentru arendare, pe lângă inventar agricol, trebuiau să aibă și posibilități financiare, așa că în obștile sătești au intrat țăranii mai înstăriți. Și țăranii din Lunca - Filipeni s-au constituit, în 1912, într-o obște de arendare, numită „Domenii”, care a arendat o parte din moșia Eufrosinei Rosetti, al cărei președinte a fost învățătorul Gh. Postoiu. Măsurile legislative luate de partidul liberal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zecea parte din recoltă). După distrugerea vechilor plantații de vii, în podgorii s-au plantat viță altoi, iar țăranii au cultivat o viță hibrid. Viță nobilă avea la Lunca preotul Ion Păvăluță, iar la Fruntești (Moara lui Conachi) un țăran înstărit care avea și cazan de rachiu. Evident, proprietarii Rosetti aveau plantații de vii nobile, via lui Boteanu în Slobozia - Filipeni și via Virginiei Lambrino cu livadă și grădină de zarzavaturi. În Slobozia se păstrează toponimul „După Vie”, după un deal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în podul caselor și erau dese cazurile în care porumbul nu ajungea pânăă la anul următor, și, așa cum s-a arătat (vezi: supra), țăranul se împrumuta de la boier, angajându-și munca pentru anul viitor (vezi mărturiile de la „Anexe”). Țăranii mai înstăriți, cu vite de tracțiune, unelte și pământ, obțineau recolte și pentru consumul propriu și pentru vânzare. La toate familiile țărănești din Moldova, fie răzeși, fie clăcași, predomina consumul de mămăligă; pâinea se cocea de sărbători, iar la cei bogați, și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cadru special, se îndepărta părul, se măsura piciorul, se croia bucata de piele, și se făcea gurguiul 217 (vârful) cusut cu fâșie de piele, care apoi erau însăilate pe toată marginea superioară, încrețind pielea după forma piciorului. Dintre clăcașii mai înstăriți, unii au început a purta cizme (ciubote), iar femeile ciuboțele, făcute din piele, preparată în mod special. Cererea tot mai mare de încălțăminte pentru oamenii maturi, dar și pentru tinerii care ieșeau la horă, a dusă la apariția ciubotarilor și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la o critică severă, discuția avea loc numai datorită încrederii depline. Învățătorul și profesorul Vasile Totolea s-a născut la 9 septembrie 1926 în fostul sat de răzeși Filipeni, care a dat numele comunei, într-o familie de țărani mai înstăriți și prin origine și prin hărnicie. S-a dovedit a fi un elev silitor, cu mare dorință de învățătură, fiind primul elev din Filipeni - Slobozia care răzbate spre coala Normală din Bacău, fără însă să se oprească din învățătură, urmând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
printre noi. Virgil Cernat (1903-1977) Eleonora (Ignătescu) Cernat 1908-1942 Cel care a stat 42 de ani în Slobozia - Filipeni și căruia satul îi spunea „Domnu’ ”, s-a născut în 1903, într-o familie de răzeși, din satul Oțelești, mulțumitor de înstărită ca să-l poată purta la școală. Atunci erau rare și școlile primare sătești, având norocul de a învăța la școala din satul apropiat Lunca, unde l-a avut ca învățător pe renumitul Gh. Postoi. Primul război mondial l-a prinsă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe suprafețe tot mai mari, grâul era destinat exportului, nu consumului intern, pâinea, pentru țăran, fiind aliment rar, râvnit; însă nu trebuie absolutizată lipsa pâinii în alimentația populației satelor. Au fost familii, nu numai în satele de răzeși, suficient de înstărite ca să coacă săptămânal cu cuptor de pâine, plăcinte poale-n brâu, umplute cu brânză, brânză amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mărturii despre portul răzeșilor din Fruntești; ce se știe este de dat recentă, dar nu ne îndoim că, într-o perioadă mai îndepărtată, îmbrăcămintea lor purta „marca” populară „națională”: haine făcute în casă din lână, in și cânepă. Fiind mai înstăriți, ei au avut posibilitatea să-și procure din târguri, de la negustori itineranți, postavuri, țesături fine, aduse din Orient sau de pe piețele apusene, prin intermediul negustorilor din Ardeal. Îmbrăcămintea răzeșilor, la fel ca a celorlalți rani, s-a distinsă prin sobrietate și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mulțumeau pentru masă și băutură și plecau mai departe, dacă-i țineau puterile. De hram, ziua se organiza horă pentru tineri, iar noaptea era bal pentru toți cei care voiau să participe. De regulă, orchestra care umbla pe la casele oamenilor înstăriți, era angajată să cânte la horă și la bal. Hramurile, mai mult chiar decât marile sărbători creștine, au avut un impact deosebit în conștiința locuitorilor satelor și a celor desprinși din lumea satelor, în prima generație, cumulând, pe lângă elemente religioase
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scrie și să citească, votau direct. Secțiile de votare se organizau la centrul de plasă: la Parincea sau la Secuieni. În Lunca au fost simpatizanți ai PNȘ, ai Partidului Poporului (mareșalul Averescuaverescani), ai partidului cuzist (Al. I. Cuza). Cei mai înstăriți și mai de vază în sat făceau politică liberală: Dumitru Cojocaru, Petrache Curteanu, Toader Pintilescu, Cezar Boca, Alexandru Boca, Gheorghe Vortolomei Pușcuță, Toader Bădăluță și alții. Alexandru Gheorghe Cucu cu rudele și prietenii făceau politică averescană, iar Andrei Boca cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lipsit total de noimă. Problema era că toți erau nivelați, aveai sau nu pământ, aveai sau nu vite, erai tratat și retribuit la fel; trebuia să muncești și erai retribuit după numărul zilelor de muncă. Pe de altă parte, țăranii înstăriți, numiți chiaburi, au fost urmăriți, impuși la mari impozite și cote, interogați, bătuți, condamnați la ani grei de închisoare. Unii au murit la Canalul Dunăre - Marea Neagră, început atunci pentru exterminarea fizică a „dușmanilor poporului”. În martie 1959 s-a dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]