54,930 matches
-
Pagurus. ("Cehoviana" de aici, sfîrșit de secol XX, este mai dură, prozaizată cu bună știință, înseamnă acceptarea unui destin istoric anti-eroic - refuzul eroismului gîndit cu luciditate, respins cu oroare - qui prodest, eroismul?" În "odaia cu scară" au loc însă și "întîlniri miraculoase", cu prietenii, cu dragostea - evadările din cotidianul cenușiu și constrîngător. Accentele cad, evident, pe povestea de dragoste: "E prima oară cînd scriu surdă la fala, frumusețea sau urîtul vorbei, la efectul cuvintelor. Poate fi o nerușinare intimitatea evocată, poate
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
în paginile despre singurătate, boală și moarte, Florența Albu va fi mai ușor de recunoscut de cei ce i-au citit poezia și jurnalul. Mai rămîn de descoperit luminozitatea, bucuria regăsirii ființei în formele elementare ale naturii, trăirile simple din întîlnirile miraculoase "în odaia cu scară". Toate acestea se află în Scara ce nu duce nicăieri.
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
miniștri, miniștri, oficiali străini, cu toate că - neînregistrându-i pe bandă (sau poate da?) - totdeauna refacerea dialogului din memorie sau chiar din note este o mistificare. A transcris stenograme oficiale în carte?! Asta să însemne "scriitor"?! Răsvan Popescu nu perifrazează aceste dialoguri, întâlniri etc., cum ar fi mai firesc. El are pretenția să le redea ad litteram, creînd astfel personaje noi, pe care le vinde cu alura și numele celor din viața reală. Ei nu vorbesc cu vocile lor, ci cu vocea autorului
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
de departe, din St. Petersburg mai revăzuse Unchiul Vanea în urmă cu un an la Festivalul Uniunii Teatrelor de la Palermo. Regizorul și trupa sunt invitați apoi la o conferință de presă, Kordonsky mărturisește ziariștilor mexicani cât de fericită a fost întâlnirea cu Teatrul Bulandra, cu actorii săi profesioniști, cum l-au "citit" împreună pe Cehov - pe care el îl monta pentru prima oară - și cum l-au descoperit apoi, fără a-și fi dorit o singură clipă să iasă el în
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
asupra ei prin intermediul teatrului de bună calitate". În fine, ajungem în capitală, în uriașul conglomerat care se întinde pe o distanță de 80 km., având o populație de 25 milioane de locuitori. Există în Ciudat de Mexico un loc de întâlnire a celor trei culturi: un templu aztec (aztecii fondând orașul Mexico Tenochtitlan în 1325), o biserică catolică construită - cu piatra templului aztec - de cuceritorii spanioli în 1521 și edificiile moderne, ridicate în secolul nostru. Chiar în acest loc, în octombrie
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
realizează cât de cât că literatura însăși ar trebui înnoită, dar susținută și de strategii de promovare (cei mai puțini) și cei care n-au opinii foarte clare și care găsesc vina te miri unde. Printre puținele capetele limpezi de la întâlniri au fost regretatul Laurențiu Ulici, Gabriela Adameșteanu și Al. George (poate chiar Adrian Dinu Rachieru, la a cărui intervenție se referă unii vorbitori, intervenție care lipsește însă din carte - de ce?). Să luăm câteva exemple de remarci juste: conceptul de roman
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
Marina Constantinescu Nu de mult, am poposit la Arad. De ce? Ca să văd întîlnirea dintre cei mici, părinți și bunici cu Făt-Frumos din lacrimă, o întîlnire organizată de regizorul Victor Ioan Frunză la Teatrul de Marionete. Aici este un loc foarte special, îngrijit cu pasiune și devotament de directorul instituției, actorul Dan Antoci. Sau
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
Marina Constantinescu Nu de mult, am poposit la Arad. De ce? Ca să văd întîlnirea dintre cei mici, părinți și bunici cu Făt-Frumos din lacrimă, o întîlnire organizată de regizorul Victor Ioan Frunză la Teatrul de Marionete. Aici este un loc foarte special, îngrijit cu pasiune și devotament de directorul instituției, actorul Dan Antoci. Sau, mai simplu, Dan, cum îl cunosc și îl strigă toți copiii. El
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
am simțit foarte bine alături de spectatorii care i-au urmărit pe cei doi actori și convenția propusă de ei, reacționînd atît la replică, cît și la interpretarea ei. După proiectul acesta cu tinerii regizori, trupa Odeonului are nevoie, iarăși, de întîlnirea cu cei grei. Nu sînt mulți astfel de regizori, dar provocarea produsă de ei este majoră. Astfel energiile circulă firesc și încarcă. P.S.: Felicitări Aurei Gaidarji pentru realizarea caietului-program. Trebuie remarcat faptul că aici se încearcă o modalitate nouă - nu
Undeva, în adîncul apelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14604_a_15929]
-
de femeie voluntară și hotărâtă să reușească (gen eroina din filmul Erin Brokovich, pe care autoarea chiar o menționează la un moment dat). Descoperă o lume fascinantă în care se aventurează "on her own", citește, cercetează și cunoaște oameni (acele întâlniri privilegiate care îți schimbă viața) și, în mod surprinzător, experiențele ei chiar se constituie într-o simbolică expediție de aflare a Graalului. Chiar numele o îndeamnă la asta, "pocaliu" înseamnă "potir, cupă"; de altfel speculațiile etimologice, jocurile de cuvinte, deducțiile
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
bine de 800 de ani). De altfel, tehnicile de meditație de la Damanhur, exercițiile lor de hipnoză regresivă, precum și alte secrete accesibile doar inițiaților ocupă un întreg capitol al cărții (se oferă și o adresă de internet: www.damanhur.org), alături de întâlnirea cu Oberto Airaudi, "marele Merlin italian" (p. 167) și guru-ul comunității damanhuriene, sau de cele cu Ken Campbell (un inițat și el și un guru) și Jeff Merrifield. La acestea se adaugă "stagiatura" sub protecția unui alt guru, Denise
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
Vestire (a chemării în vis și a arestării tatălui autoarei) la veghea încordată a Mariei Magdalena (absență, durere, spaimă, regăsire dincolo de ceea ce moartea așezase ca barieră), dar un drum în care pierderile și regăsirile se reiau, în necontenite variațiuni. Obiectele, întîlnirile sau amintirile pe care le povestește, reproducerile de artă de la care autoarea pornește pentru analize estetic pertinente, sînt semne, călăuze, ale drumului pe care, chemată în vis, trebuie să-l străbată înapoi spre amintiri și înainte, prin dureroase absențe. Căci
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
pregăteau drumul, Călăuzele erau deja pregătite: "cineva a binecuvîntat potecile scrise". Experiențele povestite sau create în aceste proze adună "fagure de singurătăți", intense "și expansive", pe care lunile petrecute la Corwallis, în mediul universitar american, le transformă în comuniuni și întîlniri de suflet; sau sînt dureroase experiențe ale absenței, absență care prin prietenie se poate transforma în prezență. Obiectele, plantele și animalele au sens în această fabulă a căutării și regăsirii (trandafirul japonez și canarul din colivie sînt mesageri, punți între
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
atîtea capitole de negociere se izbesc de lipsa legilor, decît să amendeze cu milioane de lei îmbogățirea lexicului românesc pe seama limbilor vor-bite în comunitatea europeană. P.S. Într-o versiune mai nouă a legii pe care inițiatorul a prezentat-o la Întîlnirea "României literare" din 23 octombrie, în care numerotarea articolelor e schimbată și "poliția" limbii nu mai poartă nici un nume, sintagmei "orice text" din art.1 i se dă în art.2 înțelesul de text "cu conținut direct sau indirect publicitar
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
care, la vremea respectivă au fost trecute sub tăcere sau au fost tratate cu maximă discreție. Astfel, ruptura definitivă dintre Vasile și Constantinescu s-a produs după o vizită a premierului la Moscova, în cursul căreia acesta a avut o întîlnire de trei ore cu președintele Putin, la care nu a fost admis nici măcar translatorul și ale cărei detalii nu au fost făcute niciodată publice. Din cartea lui Răsvan Popescu aflăm, în schimb că, în momentul în care se decisese înlocuirea
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
Alex. Ștefănescu Până la întâlnirea cu cartea lui George Popa, Metafora și cei trei oaspeți ai poemului (Iași, Editura Cugetarea, 2002), eu credeam în mod naiv că metafora este o figură de stil printre altele și anume o comparație din care lipsește termenul comparat. Ce
Potențialul semnificant și virtutea valorizantã by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14654_a_15979]
-
autorului (cu George Bălăiță, de pildă), din care preocupările și datele intelectuale ale autorului ies, poate, chiar mai pregnant în evidență decât în prima. Fie că e vorba despre un destin pur personal, fie că acesta i-a prilejuit, adesea, întâlniri cu personalități de prim interes precum Perpessicius, Ion Caraion, ori George Emil Palade, Zeletin are cu certitudine darul evocării, al sondărilor în trecut, al introspecțiilor care acced, nu de puține ori, la un nivel conceptual, deși pornesc de la o scânteie
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
peremiști. Trecerea în barca lui Vadim n-ar reprezenta pentru ei decât o îndelung așteptată întoarcere acasă. Pe acest fundal tensionat, sunt semne că meciul dintre președinte și premier nu se va opri la declarații. Non-combat-ul va dura, probabil, până la întâlnirea NATO de la Praga. Dar imediat după aceea tare n-aș vrea să fiu în pielea lui Adrian Năstase. Cel mai frică mi-ar fi de memoria lui Ion Iliescu. Sunt sigur că el își va aminti, încă din avionul de
Prohodul vesel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14667_a_15992]
-
în replici. Cele cîteva rostite preț de o oră și ceva unesc ca un liant scenele tratate în registrul nonverbalului, aduc pe scenă un alt tip de tensiune în traseul coregrafic care organizează fuga personajelor de moarte sau, dimpotrivă, spre întîlnirea cu ea. Tăcerile sînt lungi, apăsătoare, desenul din cușca morții este în alb și negru, virat spre sepia și nu știi întotdeauna dacă pașii actorilor sînt purtați încoace și-ncolo de cîntecele greierilor, dacă țîrîitul acela care se aude pe
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
a treia ediție (prima, în 1990, la Cartea Românească, a doua, în două tiraje, la ALL), ușor modificată și amendată, prin grija redactorului de carte, cu cîteva bănățenisme, nu foarte multe, căzute la prima apariție. Despre carte, copil improbabil al întîlnirii dintre un americanist preocupat de poetica jurnalului intim, o comparatistă specializată în Roland Barthes și reorientată apoi spre chestiunile central-europenității și un prozator cu apetit teoretic, practicant constant de experimente textuale, s-a scris mult în cei 12 ani de la
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
însă că i-am rămas datoare lui Cioran să călătoresc singură, spre satul lui natal... Pur și simplu pentru a mă reculege, pentru a privi totul din nou dar în liniște... Tocmai pentru că prima oară a fost atît de minunată întîlnirea mea cu Rășinarii, trebuie să o reiau, pe cont propriu. R.B.: Între ceea ce v-a povestit Emil Cioran despre satul lui natal și impresia pe care ați avut-o vizitînd prima oară Rășinarii, cît este de mare distanța? F.T.: Imi
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
o schimbare de perspectivă. V-ați născut la Koln, trăiți în Germania, ați știut probabil foarte puțin, ca întreaga dumneavoastră generație, despre existența civilizației și culturii germane în sud-estul Europei, în Transilvania, în "Siebenburgen". Ce a însemnat pentru dvs. această întîlnire cu germani care, în bună parte, s-au strămutat cu vreo opt sute de ani atît de departe de locurile lor natale? Ce sentimente v-au stîrnit relicvele culturii lor, fiindcă etnicii germani, sașii transilvăneni, s-au reîntors între timp în
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
semnele unei delăsări, dar nutresc speranța că această cultură va putea fi dusă mai departe de români...In Sibiu mi-am dat seama că așa ceva este posibil. R.B.: Vizita pe care ați făcut-o v-a oferit șansa unei duble întîlniri: cea cu locurile natale ale lui Cioran dar și cu germanii, atîția cît au mai rămas. A fost nevoie de o punte de legătură între acești doi poli ai călătoriei? F.T.: Nu e nevoie de nici o punte. Mulțumită lui Cioran
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
Cioran. Dimpotrivă cartea mea îi va determina pe mulți să-l citească pe Cioran. R.B.: Mai ales aici în Germania și în România nu mai puțin - mă refer la tînăra generație de cititori - fiindcă oricum, cartea se întemeiază pe o întîlnire foarte "omenească", foarte intensă în plan emoțional, îndeosebi pentru Cioran dar poate și pentru dumneavoastră... deși preponderent din perspectivă intelectuală, fapt ce se poate deduce din lectura schimbului epistolar. Aș remarca încă un element interesant: ați publicat scrisorile abia după ce
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
reflexul ex-aequo-urilor, tendința de a mulțumi pe toată lumea, precum și imposibilitatea spiritului critic de a alege un singur mesaj artistic. În rest, totul este foarte amestecat, ca și anul teatral, ca și vremurile, ca și sentimentele, ca și părerile, ca și întîlnirile, ca și absențele. Un moment interesant și emoționant a fost creat de prezența și de discursul doamnei Marie-France Ionesco, invitată să decerneze unul din premiile criticii, și anume acela oferit regizorului Victor Ioan Frunză și scenografei Adriana Grand pentru realizarea
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]