1,269 matches
-
sunt consubstanțiale: în chip neamestecat și neschimbat, neîmpărțit și nedespărțit. În Neamul dacoromân naționalitatea este religia precreștină și creștin ortodoxă. Tocmai de aceea trăsătura de unitate a dacilor a fost și rămâne trinitară: limba-naționalitatea-religia monoteistă. Zbuciumul său tulburător s-a întețit în miza pentru așezarea unei axiologii spirituale ultime în filosofia Culturii Duhului: cea a teologiei creștin-ortodoxe, cea a mărturisirii existențiale și totale a Adevărului absolut în care sălășluiește dumnezeirea-umană a Mântuitorului Hristos. Gândirea, responsabilitatea și atitudinea sa militantă a spiritului
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1471581859.html [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
DE ORICE JAR NESTINS Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1449 din 19 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Te bucură de orice jar nestins, Căci lacrimile smulse sunt dovadă, Când se ascund prin trupul nins- De ne-iubiri, se întețesc să treacă ... De-a valma picură, dezlănțuind furtună, Și dau iubirii fir de vifor, s-o împace Cu jarul, ce un foc nestins e, vor împarte Dorințe în decembrie, pe-un vârf de lance. E ora împlinirilor sacrale, cu un
TE BUCURĂ DE ORICE JAR NESTINS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Lilia_Manole.html [Corola-blog/BlogPost/340267_a_341596]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > VINO PLOAIE! Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Picătura asta a umplut paharul, Peste clipe seci se revarsă harul Vara întețește parcă iarăși focul, Ielelor le place să pornescă jocul. Aburii fac scară până în văzduh Vino Ploaie dragă, oare ești un duh? Și ne spală ochii, inima de vrei, Stropii să-i trimiți iute pe alei! Vino ploaie-n hohot și
VINO PLOAIE! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1438011578.html [Corola-blog/BlogPost/369757_a_371086]
-
moarte, un fel de pendulare ... și atunci spirala aia atît de savant invocată nici măcar nu există, a fost numai o presupunere, o supoziție, pe care s-a încercat explicarea ... Cîinele lătra din ce în ce mai tare. Mancuse a aprins lumina afară. Vijelia se întețise iar. O fi cineva la poartă, a presupus Estera. O fi Caiafa, a zis, trist, Mancuse ... N-am fost eu prieten cu el, dar îl regret ... Și Ignațio? a zis Estera. Cu el ce-o mai fi? Nimic, femeie. Nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_22_23_ioan_lila_1331985490.html [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
croim drum printre buclele înzăpezite. Au sacoșe țesute în brumă și obrajii colorați ca merele care se ițesc dintr-o desagă. Merg să verifice pe cineva care n-a putut răzbate prin vrăjmășia iernii. Ne despărțim abrupt, vântul s-a întețit și poartă rotocoale fluide pe la streșinile caselor. Curând nu se mai zăresc, s-au topit, două șuvițe vii, pornite într-un hagialâc curajos. Nu se mai zărește cerul, nu se mai vede muntele, se subțiază drumul, se ascund casele, rămânem
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1483903926.html [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
eterna frumusețe feminină: ...Frumosul, pe care l-am învățat până să ajung la frumusețea Sfântului, a fost frumusețea mamei, frumusețea maternă, frumusețea feminină care desmărginește bărbatul din stupiditate. Tir încrucișat Frumusețea se înfiripă ca un mugur doldora de floare, se întețește ca un imn în candela fiecărui suflet ales, aprins de dorul Dorului. Aprins de dorul Eminului nostru frumos. În inima Luceafărului bucovinean, mare cât Dacia ilustrului Împărat-Profet, Burebista, Păstorul Zamolxe se plimbă stăpân cu turmele albe de mielușei zburdalnici și
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
de “păstrează restul” sau monezile ... S-o fi interesat la recepție cine a locuit în camera cutare, dar oricum, cum zice românul, ca o ieșire din ceva jenant și incomod, când și cine o să-mi mai vadă vreodată fața și întețindu-mi pașii prin orașul orașelor, și dacă da, de-o fi și-o mai putea să mă mai și recunoască! ... Se vorbește că de vreun an și ceva, circulă în oraș legenda unui Robin Hood modern și milostiv, care are
NU CONTEAZĂ SALARIUL CÂT BACŞIŞUL...(XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_conteaza_salariul_cat_bacsisul_xiii_.html [Corola-blog/BlogPost/364592_a_365921]
-
până în tălpi, e frig, își spusese, m-am dezobișnuit să rabd frigul, nu ca înainte ... Da, da, părea să confirme, rămas parcă pe gânduri, Berni, nimic nu mai e ca înainte. Sunt alte vremuri acum!... Durerea umărului stâng i se întețea de la o clipă la alta. Mai mult îl deranja însă faptul că pe mâneca mâinii înțepenite i se scurgea curgea, furnicându-l, un lichid lipicios. În cele din urmă, simțul prevederii, de care în orice împrejurare un om al pădurii
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
merinde (merienda) se-ndreaptă spre plajă. Odată cu lăsatul serii se formează grupuri și grupulețe care tăifăsuiesc molcolm în jurul focurilor aprinse, gustând tapas, sorbind din pahare și îngânând melodii melancolice. Pe măsură ce se apropie cumpăna nopții, spiritele încep să se încingă. Tinerii întețesc focurile, gălăgia crește, țipetele se suprapun peste surdina valurilor care se sparg de mal. Cel târziu la cinci minute înainte de miezul nopții, fiecare om prezent pe plajă ține în mână trei bilețele pe care și-a notat cu multe zile
BUN VENIT, VARĂ ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1435121399.html [Corola-blog/BlogPost/362914_a_364243]
-
când doare, că nu ne pasă când murim de dor, că greul poartă haine de ușor deși abia se ține pe picioare. Disimulăm când frigul ne e-n oase că ne e cald și chiar că asudăm, când lupta se-ntețește că luptăm deși n-avem instincte curajoase. Disimulăm și când ne mai întreabă viața de-avem destule bucurii. Îi spunem că-n străfunduri suntem vii și verzi, ne-ncorsetați de nicio grabă, că zâmbetul ni-i laitmotiv și-abundă pe
ȘI TU... ȘI EU... de AURA POPA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/aura_popa_1464420773.html [Corola-blog/BlogPost/369078_a_370407]
-
mâna pe Putere prin „voința” a doar 18% din alegătorii țării!?! Când să treacă la aplicarea programului electoral, superpopulist, prima lor grijă a fost salvarea penalilor. Într-o noapte, ca hoții! Cum bine au punctat piețele României. Propaganda s-a întețit și pe fondul îndatorării pe ascuns a țării tot mai mult, se aplică așa-zisa „umplere ai buzunarelor românilor”. Care a început cu tărăgănări. Ba azi, ba mâine, ba săptămâna viitoare, ba de la jumătatea anului, ba prin 2023 (când e
TABLETA DE WEEKEND (195): MUTĂRI SINUCIGAŞE! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1494756738.html [Corola-blog/BlogPost/368867_a_370196]
-
spre supremul țel ... Singurul Munte-n lume cu sfânt Hram ... Singurul Munte-n lume cu sfânt Hram E Athosul care sfințește Marea, Ca să ne-aducă nouă îndurarea În ce măsură-nvrednicitu-ne-am Să fim ascultători, exemplu-n neam, Dar mai ales, să întețim rugarea Și de părinții noștri, ascultarea, Curați să fim ca aurul din șteam΄. Oricare orthodox din lumea asta Ar trebui să se învrednicească Spre sfântul Munte ca să afle casta Preasfântă de monahi, să-i agrăiască, Sfat să le ceară spre
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Pascu_balaci_1396833089.html [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
ar fi frecventat cursurile sau că ar fi susținut examenele. Dacă, în ceea ce privește studiile, tânărul Macedonski rămâne în domeniul incertitudinii, deși fabulează frumos, atitudinea sa antidinastică se manifestă din plin. După satira “10 Mai”, atacurile sale asupra dinastiei nou instaurate se întețesc, mai ales, în ziarul politic “Oltul”, atât în poezie, cât și în publicistică. Din 1873, este urmărit de autorități, iar în 1875 este cercetat pentru câteva luni, ceea ce va produce o vie agitație în lumea politică și literară a vremii
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI, DE PROF.UNIV.DR.FLORENTIN SMARANDACHE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1473340908.html [Corola-blog/BlogPost/383858_a_385187]
-
de vreun ajutor. De ce se apropia mai mult de casa mărginașă, de ce țipetele erau tot mai puternice și mai disperate. Ajuns în fața ușii ciocăni și așteptă ca cineva să-i răspundă și să-i deschidă. Insistă când intensitatea țipetelor se înteți. Văzând că nu-i răspunde nimeni, avu curajul să apese pe clanța ușii și să pătrundă în întunericul ce-l întâmpină când intră în tinda casei. Vaietele se auzeau dintr-o cameră alăturată. Deschise ușa, obișnuindu-se cu semiîntunericul din
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > VORBE-N TÂRG Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017 Toate Articolele Autorului VORBE-N TÂRG Când e târgul pe sfârșite, Atunci se bea adălmașu’ - Vorba prinde, se-ntețește: Și de-o dată, moș Geambașu, Amicilor le vorbește: - În Bălcești, la mahala, Veste mare, Jan se-nsoară! - Ăsta iar are dambla! Nu mă-nșel, e-a treia oară, Zice Tanța lu’ Cazma: Face nuntă,-atunci când vrea?... Dacă-ncerc, n-
VORBE-N TÂRG de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1489726982.html [Corola-blog/BlogPost/375694_a_377023]
-
altă pâlnie, cu mormăituri: Mor, moor, mooor, moooor! Iar râsete în clasă. De data asta, coana preoteasă a tresărit și s-a uitat speriată în direcția din care venea mormăitul. Mormăit care nu mai contenea. Și cu cât mormăiala se întețea, cu atât mai mult se agita. Dică, pe post de moș fricos: - Văleu, aoleu, mă mănâncă ursul!....Mă sfârtecă!...Mă sfâșie!...Aaau! Mă face bucățele! Tot o ținea într-una cu văicărelele, doar-doar o impresionează pe coana preoteasă. Vă închipuiți
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
să îmbrace toga începând de pe umărul stâng. Capătul celălalt al togii fu petrecut peste antebrațul drept al împăratului. Apoi Tiberius făcu semn să plece slujitorului său și se îndreptă din nou spre fereastră privind ploaia care părea acum a se înteți. Silueta gârbovă a împăratului se profila pe fundalul luminii venită dinspre ferestre. -Care e părerea ta Nerva? întrebă împăratul fără să se întoarcă. Este vre-o legătură între ceea ce spun alexandrinii și omul acesta din Galileea? -Nu știu ce să
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1422507107.html [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
să ajungă la timp la serviciu, nu avea altă soluție decât să ia autobuzul. Mai dădu o cheie, sperând într-o minune, dar se văzu nevoită să accepte evidența și să iasă, de voie de nevoie, în ploaia ce se întețea, bucuroasă de noua sa victimă. Bombănind ceva neplăcut la adresa providenței potrivnice, Clara se avântă necăjită printre bălțile pline, presărate din abundență pe străzile înguste, către stația de autobuz, ce forfotea de lume în așteptare, în ciuda vremii urâte. Se trase ceva
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 12) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1484828467.html [Corola-blog/BlogPost/375656_a_376985]
-
în nopți de sânzâiene, Iubirea arde doruri în clipe de alint, Duios săruta perla ivita între gene. Din jumătăți de suflet se nasc eternități, Pe trup pictează fluturi troițe de candoare, Cămăși de cer ne-mbrăca-n vrăjite dimineți, Se întețesc emoții în dulce dezmierdare. Serafi sfințesc iubirea cu mir din paradis, Ne-adăpostesc de brume, nevinovate temeri, Ne închinam în inimi și-n legământ promis Ne poartă îngeri tandri destinul pe-ai lor umeri. Referință Bibliografica: Destin purtat de îngeri
DESTIN PURTAT DE ÎNGERI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1416337864.html [Corola-blog/BlogPost/371711_a_373040]
-
frunză. Și-adormi până în zori, Printre frunzele surori Îl treziră, sclipitoare, Primele raze de soare. Auzind un cântecel Scutură din clopoțel, Albi, din frunze, ghioceii Se iviră că și mieii. Vântul cald de-acum adie Doamne câtă bucurie, Clinchetele se-ntețesc Și alți ghiocei trezesc. Citește mai mult: Citește mai mult: Poezii pentru copii, valeria tamâș Referință Bibliografica: Primăvară în poiana / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul ÎI, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
PRIMĂVARĂ ÎN POIANĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_in_poiana_valeria_iacob_tamas_1326739128.html [Corola-blog/BlogPost/362062_a_363391]
-
În opinci aleargă pruncii Trăgând sănii spre vâlcele, Moșii scot din fundul pungii Tutun pentru clipe grele. Veselie și visare, Și copil și om bătrân Privind înspre larga zare Fermecați pe loc rămân. Iarna Baba iarna nu glumește, Frigul zilnic întețește asprul ger, necruțător, Îngheață fulgii din zbor. Vrăbiile se zburlesc, Cotlon cald abia găsesc, Umblă prin omat desculțe Tot mai greu găsesc grăunțe. Dar copiii mititei Stau pe lângă moș Andrei Cu mânuțe hărnicuțe Case fac, la vrăbiuțe. Și în ele
SUFLET DE COPIL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Suflet_de_copil.html [Corola-blog/BlogPost/356626_a_357955]
-
-nfoi Voinicei cum suntem noi Nu ne sperii bre deloc, Ba chiar te poftim la joc! Ca să-i facă în necaz Găștele ce sunt la iaz Nu țin cont că e zăpadă Dimpotrivă, chiar se scaldă ! Gerul iar s-a întețit. Cu el nu e de glumit ! Dar cum și seara se lasă Alergăm veseli spre casă. Referință Bibliografică: Suflet de copil / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 299, Anul I, 26 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
SUFLET DE COPIL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Suflet_de_copil.html [Corola-blog/BlogPost/356626_a_357955]
-
capitale, viața e un joc al luminii spirituale, al seninului din ochii noștri de copil care nu va înceta să-și trăiască visul în noi înșine. Viața e o flacără pe care fiecare o putem doar întreține sau o putem înteți, dându-le și altora din puterea luminii noastre. Viața e acum și mâine nu mai e. Tot ce putem face e să trăim zburând cu aripi diafane în cerul ei, când senin, când plin de nori. Viața e o întâmplare
DESPRE VIAȚĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1434308458.html [Corola-blog/BlogPost/360482_a_361811]
-
un câine a lătrat anemic, iar eu...chiar mă uitam pe unde mi-e rucsacul, să împachetez și eu, în fine. Cât să mai stau pe-aici? E toamnă bine și e frig. Ce tare bate vântul! Acum s-a întețit! Și s-a pornit așa... deodată. A luat cu el nisip și praf și pungi și țoale puse la zvântat și cortul chinezesc în întregime! - Ai, să-mi bag! Se aude din Trabant...! Copertina, bueiiii! A rămas chinejii-n curu
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche by https://republica.ro/vrajitorul-din-ozn-sau-cum-a-disparut-din-senin-un-cort-plin-cu-coreeni-din-vama-veche [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
C3 R4M4N3 3 D04R PR1373N14, 6R1J4 51 M41N1L3 4C3L0R4 C3 5UN7 C4P481L1 54 N3 F4C4 54 5UR4D3M.” Mă uit la cifre și litere la început ca mâța-n calendar și apoi încep să-l silabisesc... Văd că merge! Il ințeleg! Întețesc ritmul citirii! E ușor... Păcat că s-a terminat... „NE FACE SA SURÂDEM! Castele de nisip, fete țopăind... valuri distrugătoare, invățăminte, pietenie...” Ce-mi dă prin cap! Iau prima poezie din cartea mea „Insula Fericirii”, cea care dă și titlul
PREGĂTIRI DE PLECARE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1383907197.html [Corola-blog/BlogPost/342072_a_343401]