528 matches
-
a ieși din Ianca a prins a se însera. Frica a crescut. Și-a adus aminte că de la Șuțu spre Constantinești mergea pe marginea păduri și că pe unele locuri malul Buzăului ajungea până în drum. Frica și imaginația s-au întovărășit și au pus în gândurile copilului tot felul de scenarii de groază: că se răstoară căruța într-o râpă; că se sperie caii și se răstoarnă căruța, că-i iese în drum un lup: că îl atacă niște hoți. Sub
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de focul pe care Vogoride cerca să-l înădușe cu pergamente 5. Bine te-am găsit, bre comis! Să trăiești, chir6 paharnice! La mulți ani, arhon 7 spatar! Și cu bine, cilibi 8 aga9! Erau toasturile care se încrucișau întruna, întovărășite de cele mai pipărate glume la adresa căftănitorului nostru. Afară, luminație, focuri bengale, muzici, transparente 10 cu portretul lui Vogoride și norod, de nu puteai răzbate cu sufletul. În dricul 11 entuziasmului de comandă ce se manifesta pe strade, ieșirăm și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Doamne! multe chilograme de praf am ars și multe chilograme de plumb am presurat pe șesurile Moldovei și ale Șomuzulul, pănă când am început să mă deprind a nu da tot pe de lături. Un bătrân vânător, Ion Turcu, mă întovărășea adeseaori în campaniile mele vânătorești. Când greșeam eu o prepelița, da el imediat după mine și o nimerea, scuzându-se că a scăpat focul. Nu-i nimic, Turcule, îi răspundeam eu, tot așa să scăpi focul. Apoi el îmi dădea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
povețe cum să încarc pușca, cum s-o pun la ochi și mai cu samă mă sfătuia să-mi păstrez sângele rece, lucru cam greu pentru un începător ca mine, care tresăream la fiecare zbor de pasere. Într-o zi, întovărășit de Turcu, mă dusăi pe o miriște ticsită de prepelițe aproape de Fălticeni. Turcu cu cânele lui apucă în stânga și eu cu al meu în dreapta, propunându-ne a ne întâlni peste două oare cu torbele pline. Nu bine făcui câțiva pași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
scos, altfel n-am mai fi dat ochi împreună. Am îngălbenit, când am auzit aceste! Își poate cineva închipui cu ce inimă m-aș fi dus să spun doamnei Proca că bărbatul său, pe care l-am îndemnat să mă întovărășească la vânat, s-a înecat! Dumnezeu însă m-a ferit de o asemine remușcare de conștiință ce aș fi avut toată viața și de atunci n-am mai umblat cu luntrea după rățe, dar nici lui Proca nu i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
depărtat mulțumit, repetând: halal flecău! Sigur în biserică el vede peste capetele tuturor ce face popa în altar. Într-una din primele zile ale lunei iulie primii o telegramă din Fălticeni prin care fratele meu Matei mă chema să-l întovărășesc la Dorna-Vatra din Bucovina, unde medicii îl rânduiseră 82 să facă băi feruginoase. Fiindcă intrasem în vacanțele de vară, plecai imediat la Fălticeni, și acolo, din întâmplare, găsii un evreu birjar din Bucovina, care se oferi pentru suma de zece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ai Regelui Carol I. Dar noi, ieșenii, departe de centrul unde se urzeau toate aceste și în necunoștința împrejurărilor, eram cuprinși de o mare grijă neștiind unde ne va duce criza de domnie care la noi în vremurile acele era întovărășită de pericole în stare a zdruncina însăși ființa statului nostru. Această grijă era sporită și prin împrejurarea că, pe când în București o sumă de oameni dintre cei mai de seamă ai țărei însuflețiți de cele mai patriotice simțimente lucrau pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
piese din Shakespeare, versuri din Goethe, Heine, Victor Hugo, Musset și alții, discutau chestiuni filosofice și științifice culese din cetirea lui Darwin, Kant, Schopenhauer, H. T. Buckle, Auguste Comte, discuțiuni interesante care la sfârșit erau regulat întrerupte prin un ceai întovărășit de un zdravăn cozonac. Începutul acestor întruniri a avut loc cam pe la anul 1863; însă Pogor, care a fost totdeauna nota veselă în "Junimea", susține și astăzi că originile "Junimei" se pierd în noaptea timpurilor. Adevărul este că la început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pare rău că n-am fost al ședința în care s-a fixat numele de "Junimea"; a trebuit să fie foarte interesantă, dată fiind diversitatea de păreri, veselia care însuflețea pe toți membrii și, în fine, argumentele ad hominem 104 întovărășite de lovituri de perină care au raliat în sfârșit toate părerile asupra numelui "Junimea". De la prima ședință m-am simțit foarte îndemână în acest mijloc unde politica era cu totul exclusă și unde domnea spiritul de colegialitate cel mai intim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
același lucru despre cânii lui care n-au fost tocmai politicoși față de al meu. Dânșii au început să-l miroase, să-i arate dinții, să-i caute ceartă din senin și, dacă nu intervenea Millu cu oarecare gesturi de picioare întovărășite de energicele cuvinte: În lături, cotarle!153 Așa vă primiți musafirul?", desigur ar fi avut loc o încăierare care nu cred să se fi sfârșit în avantajul cânelui meu, dat fiind că el era un fel de cuconaș de târg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Să trăiți, boieri dvs.!..., zise el. Eu sunt Barbu Lăutarul Starostele și cobzarul, Ce-am cântat pe la domnii Și la mândre cununii. Cânta Barbu, cânta parcă n-avea capul înzăpădit de ani. Degetele lui scoteau din strune sunete vii care, întovărășite de glasul lui bătrânesc, deșteptau amintiri din alte timpuri; iar noi, însuflețiți, amețiți pot zice de căldura vinului și a cântecului, strigam: Trage!... Barbule!... Trage!... Să sune văile, să tremure codrul, să salte pietrele! Și Barbu trăgea în adevăr, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
O, ce frumoasă e această vrâstă zisă ingrată, tocmai din cauza naivităței ei și ce pacat că trece așa de iute! Căci, îndată ce ai calcat pe pragul maturităței, trebuie să-ți iei ziua bună de la visuri, iluziuni, speranțe, care te-au întovărășit ca o aureolă de raze. Și ce ți-i bună experiența capatată în urmă, dacă în schimb ai pierdut însușirea de a te înfrăți cu frumusețele naturei, dacă plăcerile nu te mai mișcă, dacă dorurile nu te mai ard, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și o mare avere funciară în ducatul Bucovinei. Era deputat în Reichstagul din Viena și un filoromân dintre cei mai ardenți. Ziarul băilor din Ostanda a ieșit în dimineața aceea cu numele lui Eudoxiu de Hurmuzachi încadrat în negru și întovărășit de un necrolog foarte mișcător. Eu unul eram așa de trist, că mă hotărâsem să părăsesc Ostanda. În ziua aceea m-am dus la cazino mult mai târziu ca să dejunez, și după ce am frunzărit ceva, căci mi se tăiase pofta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să vagabondeze în toată siguranța ceasuri întregi pe mare, fără să se ostenească, fără să-l sugă apa, fără să-l apuce cârcei. Vestea revenirii lui se răspândi cu iuțeala fulgerului între toți oaspeții din Ostanda, și o bucurie nespusă întovărășită de o mare admirațiune cuprinse inimile tuturor. Imediat ziarul băilor scoase un supliment pentru a rectifica necrologul de dimineață și a anunța cu entuziasm acest extraordinar tour de force 176 a lui Doxachi Hurmuzachi de a fi putut înota șase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și fotografiile din timpul acela sunt de față și amatorii nu au decât să le consulte. Eu unul eram setos să ies din cercul minunelor iscusinței omenești și să intru în acel mai larg și etern al minunelor naturei. Astfel, întovărășit de Iacob Negruzzi, am plecat într-o dimineață cu trenul Paris-Lyon-Méditerranée spre Șvițera, iar Leon Negruzzi s-a despărțit de noi trebuind să se ducă la Ems, ca să facă o cură. Șvițera, iată o țară care surâdea închipuirei mele. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
subțire se ține cu cheltuială. Trei zile am stat în Geneva unde ne-am împrietenit cu un francez și o franceză, doi tineri de curând căsătoriți care își făceau călătoria de nuntă în luna de miere. Cu dânșii ne-am întovărășit să facem o excursiune până la Chamonix. Prezența unei femei, când e tânără și frumușică, însuflețește o societate de escursioniști și o predispune la veselie. Așadar, plini de entuziasm pentru călătoria ce proiectasem, ne-am ambarcat într-un vapor cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
rățe care se scaldă în apă. Cât despre lăptării și brânzeturi, n-avem ce zice! Tinerii căsătoriți, mai ales, deprinși, se vede, cu laptele cel stricat din Paris, nu încetau de a face ditirambe entuziaste în lauda cafelelor cu lapte întovărășite de caimac, unt proaspăt și miere, de care nu se mai puteau sătura. Mâncau mititeii ca niște fericiți, uitându-se în ochi unul altuia, de ne făceau și pe noi geloși de apetitul cum și de dragostele lor. Șvițera era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
timpurile cele bune, adică pe când era Șvițera cea adevărată, cea neprofanată de spiritul de speculă a civilizației moderne. Așadar, a doua zi în zor de ziuă noi câteșipatru: tinerii însurăței, Iacob Negruzzi și eu, călări pe câte un catâr și întovărășiți de doi călăuzi și un purtător de merinde, am plecat să urcăm Pierre-à-voir (2467 metri înălțime). Urcarea nu-i tocmai grea, nici periculoasă, deși muntele e cu aproape 500 metri mai înalt ca Ceahlăul, însă pe titva lui încoronată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
steclea la lumina soarelui, de ne lua ochii. Acolo am găsit un mic restaurant unde am îmbucat câte ceva, apoi încalțați cu cizme țintuite și înarmați cu câte un toiag ferecat am plecat înșirați unul după altul pe Marea de gheață, întovărășiți de ambii noștri călăuzi care luase câte o scândură în spate, ca să ne serve drept punte peste crăpături. Ce ne trebuia nouă punte? Săream peste crăpături ca niște căprioare fără leac de grijă, fără nici o conștiință de primejdie, pănă când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să se aprindă. Noroc că la sosire, nemaiavând cine sufla în el, s-a stins de la sine, deoarece persoana cu pricina plecase și ea în străinătate tot cu gândul uitărei, dar, ca să fie mai sigură de izbândă, s-a dus întovărășită de un bun amic al meu. CUM AM ÎNCEPUT A SCRIE I Stau dinaintea biuroului meu, gânditor cu capul răzămat pe mâni și cu ochii ațintiți la fereastră. Pe acest biurou am făcut în cursul vieței mele multă răsipă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
uni cu noi, spre a exprima, și cu această ocazie, recunoștința Băncii Guvernului rusesc /.../ 17 1917, mai 25/iunie 7, Moscova. Scrisoarea lui M. Demetrescu către Guvernatorul Băncii Naționale Domnule Guvernator, În ziua de marți, 23 mai, orele 11 a.m., întovărășind pe dl. director T. Capitanovici, am fost la Kremlin unde, de față fiind domnii Kowalnitzki, gerantul Băncii Statului la Moscova, Weniaminoff, directorul Succ., Iacovleff, subdirector, și Mandrowsky, secretar, am inspectat Tezaurul Băncii Naționale, unde am găsit în ființă cele 1
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să-și continue călătoria prin Torneo. Din fericire, el a ajuns la Torneo o zi după cucerirea orașului de gărzile albe. Aceasta i-a salvat viața, căci asupra comisarului rus Svetlitzki, pe care-l întâlnise în Finlanda și care îl întovărășea la Torneo, s-a găsit un ordin către Timofeiev, comisarul din Torneo, de a-l împușca pe ministrul român. Svetlitzski era o persoană de vază la Petrograd și prieten cu Troțki. Colonia noastră americană a reușit să ducă în Finlanda
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Miniștri: Theodor Rosseti, P. P. Carp și Titu Maiorescu. Șefii de partide: Take Ionescu, Filipescu și Marghiloman. Și, în fine, foștii președinți ai Corpurilor Legiuitoare, Costică Olănescu și C. Cantacuzino-Pașcanu. Abia introduși în sală, Regele și-a făcut apariția, întovărășit de moștenitorul tronului. A luat loc și Consiliul a început. Regele a luat cel dintâi cuvântul, precum fusese convenit din vreme cu Brătianu, ținând să arate de la început care era în concepția lui rostul acestui Consiliu de Coroană. La Sinaia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
C. Motaș </citation> <citation author=”NEMȚEANU, Dan ” loc=”Malmö (Suedia)” data =”3 Februarie 2010”> Stimate Domnule Dimitriu, Cartea pe care mi-ați trimis-o, mi-a făcut o mare bucurie și a dat un relief sporit atâtor amintiri care Îmi Întovărășesc bătrânețea. Un proverb african spune: „Când moare un bătrân, arde o bibliotecă”. Cartea mi-a trezit atât de multe imagini, Întâmplări și chiar fraze pe care le credeam de mult uitate, Încât tentația de a le povesti crește din ce În ce mai mult
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Ravelstein, regula nu se prea aplica. El reclama și umplea un spațiu mult mai important În viața mea și a lui Rosamund. Ea Își mai amintea de un text pe care‑l Învățase la școală și care suna cam așa: „Întovărășește‑te cu cei mai nobili oameni pe care‑i poți găsi; citește cărțile cele mai bune; trăiește alături de cei mai puternici; dar Învață să fii fericit singur cu tine Însuți”. Ravelstein ar fi văzut În această maximă obișnuita bazaconie moralisto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]