1,513 matches
-
de către familia modernă. Din acest motiv, uneori, exercitarea solidarităților se face cu prețul apariției de tensiuni și conflicte intergeneraționale. În al zecelea rând, solidaritățile familiale au putut să se mențină grație sistemului public de protecție socială, plățile prestațiilor sociale stimulând Întrajutorarea privată. Între transferurile publice și cele private există o circularitate determinată de complementaritatea lor: cu cât transferurile publice sunt mai mici, cu atât cele private sunt mai mari și invers. Solidaritatea privată Întărește solidaritatea publică. Mișcarea dublă, pe de o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care „a negociat” interviurile se află din parcurgerea ultimei părți a lucrării, cea care prezintă transcrierea a 28 de interviuri pe parcursul a 85 de pagini. Termenii-cheie ai Întrebărilor formulate de către autorul-intervievator sunt din familiile vecinătate (vecin, vecinătate, relații cu vecinii), Întrajutorare, rudenie, asociere (asociații, Întruniri, clăci, șezători etc.), demarcări spațiale În cadrul satului (părți de sat, gard, trecători, mejdii etc.), relații sociale (certuri, conflicte, participare comunitară etc.), străin. Este, evident, spațiul tematic al unui cercetător interesat de diferitele fațete ale capitalului social
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este fără probleme. În schimb, acceptarea străinului În interacțiunile cotidiene se face mult mai greu, după luni de interacțiune. În reconstituirile pe care le Întreprinde, autorul aduce o contribuție importantă și la demistificarea sau la demitologizarea satului tradițional bazat pe Întrajutorare. În legătură cu Întrajutorarea, aflăm că aceasta nu era pe deplin simetrică nici În satul tradițional. Cei care beneficiau cel mai ușor de zile de clacă erau cei „mai gazde”, mai Înstăriți. Oamenii veneau mai ușor la un brigadier deoarece „merea oamenii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
probleme. În schimb, acceptarea străinului În interacțiunile cotidiene se face mult mai greu, după luni de interacțiune. În reconstituirile pe care le Întreprinde, autorul aduce o contribuție importantă și la demistificarea sau la demitologizarea satului tradițional bazat pe Întrajutorare. În legătură cu Întrajutorarea, aflăm că aceasta nu era pe deplin simetrică nici În satul tradițional. Cei care beneficiau cel mai ușor de zile de clacă erau cei „mai gazde”, mai Înstăriți. Oamenii veneau mai ușor la un brigadier deoarece „merea oamenii la el
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai puțin, fiecare este mai mult pentru sine etc. Sunt Însă și o serie de puncte În care cele 28 de lumi diferă foarte mult Între ele. Nu este clar dacă rudele contează mai puțin sau mai mult decât vecinii; Întrajutorarea Între vecini este mai slabă decât „Înainte”, dar la unii dintre intervievați apare ca fiind foarte puternică, iar la alții pare să fie absentă etc. În ce condiții se impune un comportament sau altul, În ce condiții ruptura dintre discurs
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ultimele decenii: Louis Roussel și Odile Bourguignon (1976 și 1978), Agnés Pitrou (1978 și 1979), Crenner (1998). Pentru detalii, vezi Roussel (1976); Roussel și Bourguignon (1978); Pitrou (1978); Pitrou (1979); Crenner (1998). Rezultatele anchetei Întreprinse de Coenen-Huther (1994) arată că Întrajutorarea familială se desfășoară de-a lungul unei filiații care concentrează trei pătrimi din volumul de ajutor necesar unei familii. Studiile efectuate de către sociologii francezi se concentrează, În special, asupra analizei circulației ajutoarelor, a identificării „donatorilor” și a „beneficiarilor”, a evidențierii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
către turci și a fricțiunilor dintre nobilime și domnitori. Boierii au cumpărat complet satele îndatorate peste măsură, forțând apoi țăranii să muncească pământul și devenind unica autoritate în satul respectiv. În aceste condiții, colaborarea dintre membrii comunității se rezuma la întrajutorări izolate, realizate de regulă în interiorul grupului de rudenie. Toate aceste premise istorice au contribuit la formarea unei culturi nonparticipative. Aceasta tinde să limiteze comunicarea în interiorul și în afara comunității, acționând ca un factor de conservare a ordinii, de încetinire sau blocare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
administrarea și repartizarea beneficiilor/prestațiilor sociale. În unele situații, destul de rare, cum ar fi înmormântările, primăria acordă și ajutoare de urgență. La nivelul satului Trifești nu se furnizează nici un fel de servicii de asistență socială. Inițiativă locală, spirit comunitar și întrajutorare Activismul local ca măsură a implicării populației se „mișcă” undeva pe o axă imaginară între: a. eforturile minime ale administrației de a atrage fonduri și de a mobiliza resursele autohtone, b. încercările localnicilor, puține la număr, de a prospera realizând
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
decalajul față de Uniunea Europeană. În capitolul de față am încercat să evidențiem în ce măsură locuitorii satului și autoritățile locale sunt pregătite pentru ceea ce presupune apartenența la Uniunea Europeană. Demersul nostru a vizat, practic, identificarea gradului în care valori europene precum spiritul comunitar, inițiativa, întrajutorarea sunt prezente la nivelul comunității. Gradul de informare cu privire la ceea ce aduce nou integrarea în UE a fost măsura noastră pentru identificarea atitudinilor față de acest proces. Populația mai informată pare să dezvolte sentimente de optimism și de susținere a schimbărilor așteptate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de infrastructura și potențialul de dezvoltare al satului, dar și percepții ale săteanului din Ațintiș asupra unor dimensiuni sociale și viitoarea integrare a României în Uniunea Europeană. Veți descoperi un sat de crescători de animale, care a menținut moduri străvechi de întrajutorare la nivelul comunității și o comună pentru care diversitatea etnică sau religioasă nu reprezintă o problemă. Periplul nostru în satul Ațintiș a cunoscut patru vizite succesive în decursul anului 2005, timp în care am reușit să aflăm câte ceva despre loc
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în străinătate a țăranilor din satul Ațintiș este redusă, în ciuda capitalului social mediu dezvoltat și a existenței minorității religioase, văzută de Dumitru Sandu ca un factor favorizant al emigrării. Solidaritate și spirit comunitar Sătenii din Ațintiș au creat forme de întrajutorare la nivel comunitar care au rezistat trecerii timpului: banca țigănească (numită și asociație comunală), vesela satului sau claca (adunarea sătenilor pentru a ajuta prin muncă un vecin sau a munci pentru un bun comun al satului). Totuși, la nivelul percepției
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
perspective de dezvoltare. Are o infrastructură acceptabilă, un acces satisfăcător la informație și educație, un nivel de trai mediu. Ceea ce impresionează în Ațintiș este faptul că satul există în calitate de comunitate. Aceasta se manifestă în primul rând prin modalități vechi de întrajutorare și comunicare ale sătenilor. Oamenii dezbat problemele comune în poiana satului și au dezvoltat chiar instituții a căror sustenabilitate a trecut deja proba vremurilor. Ciurda, vasele satului, banca țigănească, discuțiile de pe pajiștea din fața barului, existența clăcii, a aplicării către programe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pământul la asociație. Nu au încotro” (primarul, 40 de ani); „Au format o asociație agricolă, care lucrează pe pământul bătrânilor” (medic, 41 de ani); „Asociația este pentru cei bătrâni, care nu pot să lucreze pe pământ” (femeie, 59 de ani). Întrajutorare, spirit comunitar și solidaritate Ajutorul reciproc se practică încă în Zerind: „Se întâmplă la nunți, la botezuri, la logodne” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani) și în special în situații de criză cum sunt inundațiile determinate de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la Gaz Vest, 35 de ani); „Când este pericol de inundație, toți sar în ajutor” (preotul reformat, 49 de ani); „Oamenii sunt uniți, de exemplu, când este pericol de inundație oamenii vin fără a fi chemați” (femeie, 52 de ani). Întrajutorarea apare ca modalitate de soluționare a crizelor comunitare: „Oamenii ajută mult la arat” (pensionară, 72 de ani); „Oamenii se ajută dacă e ceva necaz: dacă are un mort cineva, groapa se sapă cu ajutorul neamurilor” (vânzătoare, 43 de ani); „În timpul modern
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fiecare dimineață. Este un farmacist renumit în toată regiunea, oamenii îl recomandă tuturor. Asociația Pro Zerind desfășoară multe activități cultural-artistice: organizează serate, spectacole de dans popular maghiar, sunt organizatorii de bază pentru toate sărbătorile satului împreună cu primarul sau activități de întrajutorare: vând îmbrăcăminte și încălțăminte primită din Franța, de la comunitatea înfrățită cu Zerindul, iar banii obținuți sunt utilizați pentru renovarea/dotarea căminului cultural sau pentru cazurile sociale din sat. Membri asociației joacă rolul de lideri locali importanți. Tot ei sunt cei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
își are sediul Asociația Pro Zerind și Liga Pensionarilor. La căminul cultural sunt organizate frecvent manifestări cultural-artistice, întâlniri ale pensionarilor, ședințe ale formațiunilor politice. 2. La biserică, unde preotul se implică în viața culturală a satului și inițiază acțiuni de întrajutorare care implică participarea enoriașilor. 3. La fântâna Mariei Terezia, în parcul din fața primăriei și a căminului cultural. Parcul funcționează de două ori pe săptămână și ca piață agro-alimentară. Tot aici se organizează sărbătorile verii - Zilele Zerindului, Cupa Regională de Fotbal
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
centrele urbane din regiune și legături internaționale active). c. Legături puternice între săteni și instituțiile publice locale (primărie, dispensar, biserică) și regionale (consiliul județean, organizații politice județene). d. Legături active între săteni și liderii locali. e. O bogată experiență de întrajutorare și deschidere către comunitate. f. Infrastructura dezvoltată: telefonie fixă, acces la Internet, rețea de apă, rețea de gaze, drumurile pietruite. g. Valori ridicate ale toleranței. În Zerind, format în majoritatea sa din populație de naționalitate maghiară (90,5%, în 1992
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
verzi ce împrejmuiesc gospodăria. Nivelul ridicat de informare asupra problematicii integrării și interesul activ al majorității sătenilor față de aceasta au avut, ca premise principale, cel puțin două contexte premergătoare acestei situații: a. Valorificarea potențialului comunitar al unui sat, în care întrajutorarea a rămas și astăzi o valoare socială, prin sistemul clăcii și ca efect al pericolului generat de inundațiile determinate de creșterea cotelor apelor Crișului care amenință distrugerea gospodăriilor satului în medie de două ori pe an. Sătenii au așadar practica
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a rămas și astăzi o valoare socială, prin sistemul clăcii și ca efect al pericolului generat de inundațiile determinate de creșterea cotelor apelor Crișului care amenință distrugerea gospodăriilor satului în medie de două ori pe an. Sătenii au așadar practica întrajutorării și cred în rezultatul efortului comun pentru dezvoltarea comunității lor. b. Situarea geografică a satului (la 5 kilometri de Ungaria) și accesul la informații ce provin de la o experiență asemănătoare deja consumată, cea a aderării Ungariei la Uniunea Europeană. Chiar dacă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sau alte nenorociri - precum incendiile -, situații în care cei afectați sunt ajutați prompt și necondiționat. Reprezentările oamenilor din Tomșani legate de „spirit comunitar” sunt: trai în comun, cooperare cu semenii, cu vecinii, comunitatea întreagă, unitate, idei sănătoase pentru binele comunității, întrajutorare, comunitate. Pentru „solidaritate”, reprezentările asociate sunt: unitate, ajutor reciproc, comuniune, acord, putere. Strategii de consum media Tomșenenii nu citesc ziare cu regularitate, ci mai degrabă ocazional. Există câțiva abonați care primesc ziarul prin poștă, restul cititorilor iau ziarul de la oraș
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sau de interes „comunitar” acasă la el. Nu se poate vorbi despre formularea unor petiții ca formă de comunicare instituțională, ci mai degrabă despre formularea unor probleme oarecum firești cu care se confruntă orice primar sau primărie. Relații informale de întrajutorare Cei intervievați au afirmat că sătenii se mai ajută, în special vecinii, dar spiritul de întrajutorare manifestat în trecut prin intermediul clăcii (oamenii mergeau unii la alții și lucrau când era nevoie) nu se mai păstrează. Sătenii sunt mai individualiști, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
formă de comunicare instituțională, ci mai degrabă despre formularea unor probleme oarecum firești cu care se confruntă orice primar sau primărie. Relații informale de întrajutorare Cei intervievați au afirmat că sătenii se mai ajută, în special vecinii, dar spiritul de întrajutorare manifestat în trecut prin intermediul clăcii (oamenii mergeau unii la alții și lucrau când era nevoie) nu se mai păstrează. Sătenii sunt mai individualiști, fiecare fiind implicat în rezolvarea problemelor personale: „Și la sat îi invidia. Fiecare cu a lui, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vreo două, trei familii. Le rămâne casa, ori pământu’... Interes, altfel... mai puțin” (elevă, 16 ani). Nu au existat cazuri care să necesite participarea oamenilor satului, prin ajutor bănesc sau alte activități la organizarea înmormântării unor oameni singuri. Asociații de întrajutorare pentru deces nu există, dar sătenii știu de existența acelui ajutor de deces de la primărie în valoare de 7.000.000 de lei, acordat rudelor decedatului. Activități culturale, artistice, sportive Există o echipă de fotbal, însă nu este atestată de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vizibile ale acesteia: dezvoltarea de proiecte comune, cu finanțare din interiorul sau din afara satului; existența unor evenimente festive ce adună periodic sătenii în același loc, oferindu-le prilej de a socializa, de a discuta și de a face planuri împreună; întrajutorarea și solidaritatea; consultarea publică în ceea ce privește unele decizii ale administrației locale; participarea în asociații formale sau informale etc. Cele șase sate prezintă o varietate destul de largă de expresii ale vieții comunitare. Hănești și Trifești par a fi mai degrabă tributare unui
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
bisericii și să se asigure de un loc de vacanță pentru adâncile lor bătrâneți. Nu vă așteptați ca păstorii acestor „sfinte lăcașuri” să condamne orgia matrapazlâcurilor financiare, girate de puterea politică postcomunistă. „Banul văduvei” a fost furat prin jocurile de „întrajutorare” sau prin falimentul premeditat al unor bănci de către oameni cu protecție politică. Strigătul pentru dreptate nu s-a auzit. Mașinile de teren japoneze, instalațiile electronice hi-fi, televizoarele cu plasmă și telefoanele mobile de ultimă generație înfloresc prin curțile stărețiilor autohtone
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]