2,810 matches
-
împotriva națiunii române și, după 13 ani de presiuni și uneltiri, au reușit revizuirea Constituției, dar nu exact cum voiseră. Evreii khazari nu se puteau împăca cu ideea că un "popor neînsemnat"li se poate opune tocmai pe meleagurile unde întrevedeau posibilitatea creării unui fel de Nou Israel, în care ei să reprezinte aristocrația privilegiată, iar băștinașii români, forța brută de muncă. Bogdan Petriceicu Hașdeu publica, tot în anul adoptării Constituțției, 1866, la București, lucrarea Studii asupra iudaismului, în care arăta
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_al_istoriei_romaniei_cap_3.html [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
mod exclusiv; ...ei se împărtășesc din jertfa pe care au adus-o și care s-a sfințit prin aceasta, ca să se sfințească și ei. Dar ei se sfințesc întrucât își însușesc și dispoziția de jertfă a lui Hristos”[11]. Se întrevede în această înțelegere caracterul strict al ideii de necesitate, de utilitate al jertfei. Acțiunea perfectei, deplinei dăruiri este implicată cu necesitate în aceea de jertfă, care însă o include și pe aceea de suferință. Dar nu se poate confunda ideea
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
oină, îți vei dori să joci în continuare », mi-a spus președintele federației din România, Nicolae Dobre. Așa este! Oina e un joc al tuturor vârstelor. Președintele Nicolae Dobre a fost cheia aspirațiilor mele în legătură cu acest joc. Perspectivele s-au întrevăzut încă de acum doi ani, când ne-am cunoscut. Mi-a promis sprijinul său și mi l-a dat. Sunt o visătoare cu ambiții. Am năzuit la unirea a două țări într-o singură fascinație sportivă: oina. Pașii au fost
OINA, NECREZUTĂ FASCINAŢIE ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Oina_necrezuta_fascinatie_aurel_v_zgheran_1382428157.html [Corola-blog/BlogPost/352499_a_353828]
-
Tăcerea, opusă vorbirii, are capacitatea de a schimba fața realității, de a influența devenirea individului. În structura de suprafață volumul este „un chenar liric” în care universul Tăcerii se conturează între realitate și ficțiune, modelând sensibilitatea cititorului, făcându-l să întrevadă o lume ascunsă ochiului: ,,Așa e! Poetul e un mincinos cu adevărurile inimii în răzvrătire, fructele sale sunt mortale, în patul său splendoarea are chip! Poetul e un clovn al naturii în sine, grandoarea sa întrece nefiindul! Poetul crede ne
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
poate elibera și răspunde acolo unde metafizica și morala nu poate ajunge.Acest anunț îl face în prefața volumului său de versuri,apărut în 1930.Dar acest poet nu renunță definitiv la poezie.În lucrările lui eseistice lasă să se întrevadă subtilitățile poetice.Publică în 1922 ,în Paris volumul Imagini și cărți din Franța, în care se observă influența lui Jean Chestov cu existențialismul nihilist ca a consolidat un fond de început în opera lui Fundoianu.Poetul era un dezlănțuit,pretizând
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_constiinta_nefericita_a_lui_hegel_traita_prin_gandirea_epocii_de_b_fundoianu.html [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului PRIN CODRII SECULARI Mă pierd prin codrii seculari, Ca gândurile să le împânzesc, Mă alătur altor solitari, Cum aș putea să mă opresc? Cu toate că merg înspre tăcere, Aș vrea să întrevăd infinitul, Am o deosebită plăcere, Să îndepărtez sfârșitul. Îmi înfășor un brâu de stele, Preluate din Pajiștea Albastră, Te numeri și tu printre ele, Frumoasă mușcată în fereastră. Referință Bibliografică: PRIN CODRII SECULARI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PRIN CODRII SECULARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1445810482.html [Corola-blog/BlogPost/384644_a_385973]
-
Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1451 din 21 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Prin luneta unui gând! O idee rătăcită Umple golul dintre noi. Într-o lume retrăită, Gândul vede cifra doi! Amintirile senine, În lumină, stau la rând. Întrevăd un dor de tine, Prin luneta unui gând! O distanță, fără margini, Aburește ochiul blând, Inima așează-n pagini, Doar cuvintele din gând! Referință Bibliografică: Prin luneta unui gând! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1451, Anul
PRIN LUNETA UNUI GÂND! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1419154073.html [Corola-blog/BlogPost/376692_a_378021]
-
firesc existențial, reflectat în eul văzut obiectiv. Versurile din “pesemne că nu despre mine e vorba” sunt structurate în trei grupaje tematice: - întrevederi, cu poeme de decelare a poeziei, priviri reciproce între poet și poezie așa cum ar sta doi prieteni, întrevăzându-și sinele, modelându-l unul după celălalt, o alianță în arta ambientală lirică. “vremuri bune.../astăzi orașul a plecat/la iarbă verde, se pare/pentru că așa a vrut poetul/” (dictare) “ce rost are? ce rost are?-se-ntreabă/din tranșeele albe
NICOLAI TĂICUȚU- “PESEMNE CĂ NU DESPRE MINE E VORBA” de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1486270398.html [Corola-blog/BlogPost/379124_a_380453]
-
care îmi strigă numele era genul de secretară acră, regăsită undeva între două vârste, puțin bondoacă, accesibilă numai pentru șeful ei, firește. - Tovarășu’ redactor-șef vă așteaptă. Vă rog să intrați ! scârțâi cu vocea-i dură, lăsând să i se întrevadă un dinte lipsă, pe lângă ceilalți îngălbeniți de un tutun ieftin. Silviu se îndreptă către ușă, bătu timid și intră timorat în încăpere. - Dumneata ? Individul din spatele birului nu avea mau mult de patruzeci de ani, dar la greutate putea concura cu
AUZI ? MUZICA ÎNGERILOR, IUBITA MEA ! ESTE MOMENTUL TRECERII NOASTRE ÎN UNIVERSUL SPIRITUAL … ( PARTEA A DOUĂSPREZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1458943985.html [Corola-blog/BlogPost/383388_a_384717]
-
dispunea. Tot în tăcere, în același timp, femeia se dezbrăca. Controlul nu a durat mult. - Nu sunt urme de viol. Nici de vătămări corporale, cu excepția feței..... * A fost nedumerit văzând fața excesiv de fardată a Arinei. Nu a lăsat să se întrevadă acest fapt; mă rog, chestie care ține de gustul fiecăruia. Să fi știut ce se ascunde dincolo de fard s-ar fi revoltat, ar fi întrecut măsura prin nesăbuință. Nimic din comportamentul Arinei nu trăda încercarea prin care trecuse. Bărbatul care
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471513198.html [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
aprig combătută prin edictul de la Kyoto și astfel se limitară drastic efectele ei... Se luară măsuri pentru limitarea severă a infectării solului, subsolului și apelor cu substanțe radioactive și deșeuri nucleare... Omenirea era învățată să trăiască simplu și curat. Se întrevedeau zorii unei noi ere de aur... Guvernele lumii păreau că au uitat de stupidele lor conflicte și războaie pentru a se dedica fericirii celor mulți... Mihai Batog-Bujeniță Referință Bibliografică: Ultimul bal al vampirilor / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ultimul_bal_al_vampirilor.html [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
la curțile oamenilor, se așezau în cerc, executând un dans săltăreț, ale cărui mișcări desenează o cruce. Jocul Drăgaica este un dans foarte dinamic și spectaculos care are sensuri profunde, din timpuri străvechi, ale căror înțelesuri nu se mai pot întrevedea ușor în simbioză folclorică, așa cum se întâmplă cu foarte multe alte obiceiuri și datini. În Țigănești era și o variantă, drăgaicile erau conduse de Drăgan. Vecina mea, Maria Vrăjitoarea, era un foarte bun Drăgan. Mai târziu a ajutat la alcătuirea
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
poate elibera și răspunde acolo unde metafizica și morala nu poate ajunge.Acest anunț îl face în prefața volumului său de versuri,apărut în 1930.Dar acest poet nu renunță definitiv la poezie.În lucrările lui eseistice lasă să se întrevadă subtilitățile poetice.Publică în 1922 ,în Paris volumul Imagini și cărți din Franța, în care se observă influența lui Jean Chestov cu existențialismul nihilist ca a consolidat un fond de început în opera lui Fundoianu.Poetul era un dezlănțuit,pretizând
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_constiinta_nefericita_a_lui_hegel_prin_gandirea_epocii_lui_b_fundoianu.html [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
cum chiorăie, E a` lui, a` lu` cumătru` care-n grotă morăie? Pe sub nas, cu fițe multe,-o căprioară-i face semne: E din nou Fata Morgana înaintea lui, pesemne. Vulpea-și târâie scheletul, e aproape leșinată, Doar în vise întrevede, uneori, câte-o poiată; Are, clar, halucinații: drept în față-i o găină! Se repede, dar copacul e prea dur și... iar leșină. Se ridică-aproape moartă, clătinându-se din oase, Și încearcă să-și abțină vorbele-i morocănoase, Când... zărește
PĂDURE FLĂMÂNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1486124238.html [Corola-blog/BlogPost/375402_a_376731]
-
urâțeniile vieții demonstrate în teatru conduc pe spectator la reflecții prin care își salvează piciorul de la poticnirea în astfel de moravuri. Vasile Muraru joacă atât de neîngrădit, de nepietrificat în rol, încât acțiunile sale par întâmplări în act. Dar specialiștii întrevăd deasupra scenei cununa bogăției de idei și artei nebiruite de lucrul în grabă, a regizorului Nae Cosmescu. În celelalte roluri joacă deopotrivă de măiastru - nimeni nu e secundar la „Tănase” -, Ana Maria Donosa, Valentina Fătu, Cristian Simion, Nae Alexandru, Paula
SOSESC DESEARĂ , BINE ŞI ARMONIE SUFLETEASCĂ LA TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE ÎN ACEST WEEK-END de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415391970.html [Corola-blog/BlogPost/369116_a_370445]
-
nu simțim. Dar Mihai Baicu urcat în turnul visului său din copilărie, dorește să vadă „lumea de dincolo / de privirile celorlalți” (Copilărie). Cum poate arăta o lume de dincolo de privire? Însă, între dorință și realitate este cale lungă. Și el întrevede zădărnicia demersului său creativ. Însuși poetul spune: „Dar dimineața, găseam nisipul / Risipit de pașii trecătorilor.../ Plângeam și mi-l clădeam din nou / Mai înalt! // Și astfel, în fiecare zi, / Îmi reînfiripam visul, ce ieri se năruise...” (Copilărie). Și aici se
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
și mai ales un nume bun. Poezia ,,De ce ești trist” ,,Balada sorții” este o alegorie. Ființele umane sunt legate de locul nașterii lor, precum păsările călătoare. Dorul de cuib le readuce de peste mări și țări, chiar cu sacrificiul vieții. Se întrevede cât de mult sufere o persoană smulsă din plaiul ei natal. ;;Balada sorții” Într-o poezie plină de sensibilitate, spusă în versuri pline de iubire, poeta adresează o întrebare lui Dumnezeu, despre mama sa plecată la El. Poezie emoționantă prin
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/melania_rusu_caragioiu_1491258531.html [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
motiv de suferință pentru alții. Fără doar și poate, Albert suferise. Nu avea de ce să resimtă vreun sentiment de vinovăție. Îl percepuse ca debordând de veselie, refuzând ca vreodată să se lase cuprins de tristețe; așa cum el lăsase să se întrevadă. O vreme chiar, mai apoi, Toloșica îi crease convingerea superficialității lui. A înțeles ce nu a putut înțelege cu ceva timp în urmă; zăpăcitul ăsta de Albert nu încetase să o iubească din tot sufletul. I-a redevenit drag. De ce
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1474258290.html [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
răsfrâng spre lume, zidindu-l în cuvinte Și-așa, prin vorbe calde, să îmi descui cătușa, Să dau și să primesc iubiri și jurăminte Și-oricărui om dorește eu să-i desferec ușa. În beznă, cât de-adâncă, pot să-ntrevăd lumină Și, chiar de-nțeapă spinii, eu merg pe drumul drept, Deși îmi țipă glezna iar aripa mi-e-n tină Și dorul îmi înfige pumnalul rece-n piept. Chiar dacă doare drumul eu soarta mi-o accept. Referință Bibliografică: CLAUSTROFOBIE / Eugenia Mihu
CLAUSTROFOBIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1468040006.html [Corola-blog/BlogPost/381646_a_382975]
-
STRUNELE IUBIRII CANT Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Ascult chemarea din abside... Nu mai suspin, nu mă frământ Și-n calea care se deschide Pe strunele iubirii cânt. Dorințe-abia întrevăzute Din pumnii zorilor culeg, Nuanțe sacre, neștiute, Încep ușor să le dezleg. Ies din desișul neputinței Cu gândul ferm și pas întins, Iar prin altarele credinței Simt mângâieri de necuprins. Înscris la școala împlinirii, Cunosc noi sensuri de a fi
PE STRUNELE IUBIRII CANT de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1445583036.html [Corola-blog/BlogPost/368311_a_369640]
-
inamic al speciei umane. A nu o face astăzi, aici și acum ne va împovăra pe veci cu vina complicității, fie și prin tăcere, cu Răul totalitar.” (http//www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT FINAL CPADCR.pdf, p. 448.) Azi, când se întrevede riscul unui cult al corporalității hedoniste, când societatea nu mai este nici socialistă, nici comunistă, ci consumistă, mărturisitorii temniței comuniste ne pot fi călăuze spre esențe. Agresiunea asupra persoanei umane nu se mai face prin teroare și crimă, ci prin
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485349195.html [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
luminii, bob cu bob, materia vie, pentru azima secundei împărtășaniei. grâul încolțește. gust parfumul crud, verde, al inimii cunoașterii. privesc în fiecare uitare cu uimirea mireanului, bucuria darului întrupat, pe suprafața nevăzută ochiului uman. chip din Chipul Lui mângâie Privirea întrevăd la rădăcina încolțirii chipul tău nevăzut Referință Bibliografică: chipul tău / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 769, Anul III, 07 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CHIPUL TĂU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Chipul_tau_anne_marie_bejliu_1360247162.html [Corola-blog/BlogPost/341360_a_342689]
-
PRIN TIMP Gândul meu e cotropit de tine, Pașii mi-i măsor mai mult, Dar tu nepăsătoare-n fine, Te pierzi în al vieții tumult. Totuși stăpânită de emoții, Atât de clare-n aparență, Te joci prin valurile sorții, Nu întrevezi nici o carență. Peste ani când vei schimba, Ceva din gândul de acum, Știu că dreptate îmi vei da, Că am mers pe acest drum. E drept că până atunci, Va trece ceva vreme, Contradicții foarte lungi, Ne vor fi încă
PRIVIND PRIN TIMP de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 by http://confluente.ro/Privind_prin_timp_mihai_leonte_1338820748.html [Corola-blog/BlogPost/340699_a_342028]
-
literatura pe o portiță de din dos [...] un fel de a pretinde a deveni celebru pe spinarea unor celebrități autentice” (v.Isabela Vasiliu-Scraba, „Contextualizări”. Elemente pentru o topografie a prezentului, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2002, p.56). Aceași părere se întrevede în spusele lui C. Noica (înregistrate pe ascuns de Securitate în 31 martie 1984) după care gestul lui Liiceanu de a publica în 1983 „Jurnalul de la Păltiniș” este discutabil, atât „din unghi psihologic” cât și „conjunctural” („C-tin Noica în
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_noica_printre_o_isabela_vasiliu_scraba_1331141806.html [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
în jurnalism), nu aduc niciun fel de ajutor sau beneficiu educativ sau cultural, nici măcar nu informează, ci pur și simplu sunt menite să arunce cu venin. Mai pe scurt, genul ăsta de critici aleg „Prostule!” în loc de „Nu am reușit să întrevăd manifestarea inteligenței emoționale, dar uite la ce m-am gândit eu...” Mai apoi am aflat că există orgolii și conflicte în lumea culturală despre care până și nenea Iancu s-a ferit să scrie și care sunt în mare parte
Suntem cu toții actori în filmul acestor dictatori care se hrănesc din frica noastră. Restul e Cannes-Cannes... by https://republica.ro/suntem-cu-totii-actori-in-filmul-acestor-dictatori-care-se-hranesc-din-frica-noastra-restul-e-cannes-cannes [Corola-blog/BlogPost/338468_a_339797]