2,732 matches
-
o să audă că învăț la Weequahic. Ei, și oricum, ce mai contează, pot să mint în legătură cu numele, în legătură cu școala, dar cum o să mă descurc cu nasulia asta de nas? „Pari o persoană drăguță, domnule Porte-Noir, dar de ce-ți acoperi întruna mijlocul feței?“ Fiindcă mijlocul feței mi-a luat-o subit în sus! Fiindcă năsturașul din primii ani ai copilăriei, chestioara aia drăgălașă pe care o admirau toți când eram în cărucior, la care nu se mai săturau să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
râs și-or să-ți dea cu tifla - și, ce-i mai rău, or să te mai și poreclească Goldberg, și-or să te trimită la plimbare roșu ca racu’ de furie și necaz. De cine crezi că râd ele întruna pe înfundate? De tine! De jidănașul cel sfrijit, cu ditai trompa, care se ține după ele pe gheață în fiecare după-amiază - și care nu e în stare să deschidă gura. — Te rog, Alex, lasă-ți nasul în pace, nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
parcă mi-aș fi petrecut copilăria în țâfnosul Boston. Cum se cheamă legătura asta dintre noi? Maimuțăreală!Nu-i nici o legătură! De pildă, telefoanele, eibine, nu suport telefoanele astea! Fusese adorabil de copilăroasă când mă avertizase c-o să mă sune întruna - dar, surpriză, vorbise serios! Sunt la birou, unde părinții nevoiași ai unui copil psihopat îmi explică de zor că odrasla lor e sistematic înfometată de personalul unui spital orășenesc. Au preferat să ne înainteze nouă reclamația, și nu celor de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
apărut orbitele alea afurisite care deja caută cu lumânarea un amănunt cât de mic care să nu fie în regulă la mine! De parcă n-aș fi și așa destul de nesigură pe mine, de parcă nesiguranța nu mi-ar da și-așa întruna dureri de cap, cum deschid și eu gura, imediat faci mutra aia - vreau să zic că n-apuc să-ți spun nici cât e ceasul că, deja, hop, privirea aia: căca-m-aș, iar scoate din ea vreun text tembel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
corecteze domnului Țopârlan greșelile de facto și de logică, ba îl mai și atenționa asupra subțirimii discursului său. Neîncurcată de sintaxa distorsionată a apocalipsei sau de vocabularul mojicesc al disperării, fără să-i transpire buza de sus, fără să dea întruna impresia că se sufocă, fără ca scârba să-i înroșească fruntea, s-ar putea chiar să fi convertit vreo cinci-șase persoane din ținut. Iisuse, da, era o șikse pe cinste. Aș fi avut ce învăța dacă mi-aș fi petrecut tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pentru ruj. Cutia cu margini de argint conținea două „platine“, cum le zice ea, două țigări Marlboro Ultra Lights. Își aprinse una, apoi o lăsă neatinsă pe marginea scrumierei. —Așa că iată-mă În ținuta mea de divorțată, și Milton zicea Întruna ceva de genul „Trebuie să mergem sus, toată lumea e la etaj“, când de fapt nu era nici naiba acolo, cu excepția lui Beyoncé sau Lindsay Lohan, sau o altă fată la modă de care toată lumea e atât de sătulă, că nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
multe proprietăți imobiliare decât lanțul McDonald’s și că seifurile cu bijuterii ale mamei lui Lauren sunt motivul pentru care rezervele de smaralde ale Columbiei sunt În scădere. Trecuseră doar trei săptămâni de la divorțul lui Lauren, dar, de atunci, ieșise Întruna În lume. O amuza să se gătească În rochia Chanel pe care o purtase la cina de după repetiția pentru nuntă, rochie care era de-a dreptul grea de atâta dantelă Lesage albă, și să-și pună unul dintre cele trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și s-a uitat fix. —In-cre-di-bil! articulă Marci. Părea furioasă. —E cu Sophie D’Arlan. Ia uitați-vă la ea! Cum Îi atinge brațul, șopti ea, În timp ce noi toți traversam Încăperea, Îndreptându-ne spre ei. E o mare cochetă, flirtează Întruna. Nu-mi place să bârfesc, chiar deloc, știți doar, căci consider că nu e bine, dar se pare că Sophie e mereu Încurcată cu mai mulți bărbați decât ar trebui. N-ar fi rău să te ferești de ea. —Marci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
asemenea farmec, Încât neseriozitatea ei nu numai că era larg acceptată, dar era considerată mai degrabă atrăgătoare. Totuși, ceea ce nu a fost deloc fermecător au fost următoarele două zile pe care le-am petrecut la atelier, unde Thackeray mă Întreba Întruna dacă dădusem de Alixe Carter. Primul semn de viață pe care l-am primit apoi de la Lauren a fost la câteva zile după ce Milton trecuse pe la mine și mi-a fost trimis prin curier. În joia aceea lucram de acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
era o chiuvetă nouă În baie, dar aceea avea să fie instalată chiar a doua zi. Într-un târziu, m-am ridicat și m-am Îndreptat spre dormitor. Am aprins lumina și deodată acolo era Hunter, stând pe pat, zâmbind Întruna și ținând În mână un buchețel de camelii albe. —Bună, iubito, spuse el, foarte calm. —Heiiiiiii! am țipat eu. Mi-am lăsat poșeta să cadă și m-am repezit spre el. După cum vă puteți imagina, m-am topit complet. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cu pains aux chocolats, Hunter băgă capul pe ușă și o salută pe Nina Înainte să iasă. — Ce bărbat frumos, spuse Nina, după ce ușa se Închise. Am zâmbit. — Da, e grozav, am spus. —Și atât de plin de succes. Citesc Întruna despre show-ul ăsta la care lucrează. Sună extraordinar, mai spuse. Am deschis pe masă una dintre cărțile de prezentare ale lui Thackeray, pentru ca Nina să se poată uita cu atenție. Erau optsprezece toalete În colecție, dintre care șase erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și să o duci din Bridgehampton În altă parte, dar nu poți să iei din inima unei fete campionatul de polo din Bridgehampton. Soțul tău este aici? Întrebă Valerie, uitându-se la mine. De-abia aștept să-l cunosc. Aud Întruna atâtea despre el. —E cu treburi În Germania, i-am răspuns, ridicând din umeri. Nu e niciodată prin preajmă, nu-i așa? Săracul de el, cu siguranță ajunge să se simtă foarte singur. — E cu un coleg, am spus, gândindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
nu suflase o vorbă despre ea. Nici măcar o aluzie. În timp ce tot mai multe luminițe Împodobeau orașul, scânteind albe de-a lungul bulevardului Park Avenue ori strălucind Într-un roz șic În vitrinele de la Bergdorf Goodman, Îmi spuneam În sinea mea, Întruna, că sigur bijuteria avea să fie cadoul meu de Crăciun. Chiar dacă era un pic prea devreme pentru brad, eu Îl cumpărasem pe al nostru la câteva zile după Ziua Recunoștinței, de la o familie din Vermont care vindea brazi În josul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
semn de viață de la Monterey, există o speranță reală pentru mine să-l pot uita de tot. La atac pentru nr. 5! — Cred că el ar trebui să facă repede o mutare, spuse Hunter. —E logodit, dragule, pari să uiți Întruna asta. — Da, așa e, zise Hunter, venind mai aproape de mine. Și acum, ce-ai zice să profităm cum se cuvine de dormitorul ăla incredibil pe care Îl avem la dispoziție aici? Mai târziu În acea seară, stăteam tolăniți plini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Își ucide prada. Douăzeci de minute mai târziu, plecau Împreună de acolo, ținându-se de braț, spre șocul invitaților adunați la petrecere. Singura persoana care nu părea să fie oripilată era Salome, care era cocoțată pe canapea, fericită, lipindu-se Întruna de Prince Angus. Când ușa se Închise după Sophia și Faisal, Salome pur și simplu căzu de pe canapea și rămase pe podea chicotind și râzând prostește, ca o păpușă mecanică a cărei cheiță a fost răsucită. —Sunt un geniu!!! Haahhheeeehhahhahaha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
zibelină faci moarte de om“. Și, iute ca un sughiț, în timp ce ascult cu o ureche radioul și cu un ochi citesc revista, descântecul mi se derulează în gând. Din radioul cu ceas nu se mai aude decât curva care plânge întruna. În loc de femeia în vârstă - tăcere. Tăcerea de aur, atât de dulce. Prea desăvârșită ca să mai fi rămas cineva în viață. Curva trage adânc aerul în piept și zice: — Doamnă doctor? Doamnă doctor, zice, mai sunteți acolo? Și se aude o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Indiana și Ohio, Helen zice: — Nu l-am omorât în nici un caz pe John intenționat. Pur și simplu eram curioasă, zice. Exact cum am procedat și eu cu Duncan. — N-am făcut decât să verific o teorie, zice. John spunea întruna că spiritul lui Patrick e cu noi. Și eu îi tot spuneam că Patrick trăiește, e în spital. După douăzeci de ani, Patrick tot în spital e, zice. Chiar dacă sună absurd, nu zic nimic. Nu pot să-mi închipui cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cursă te-ntorci încărcat cu programe și afișe. Tipografia mi-a spus că azi trage afișele. Programele sînt gata de ieri. A plecat, cu bani împrumutați de la contabilul-șef, a ajuns la timp, iar acum, grăbit să se întoarcă, bombăne întruna, mai ales că afișele, făcute sul, ies cam mult din geantă, incomodîndu-l. Drum bun, Lazăre, și să-mi spui că ai fetiță! rîde tipograful, ștergîndu-și îndelung palmele cu o cîrpă. Lazăr îi aruncă o privire tăioasă: Visez casa plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cîteva ghinde. Merg apoi în bucătărie, cer un cuțit și le curăță de coajă. Le prăjesc eu; dumneavoastră mergeți la copii spune femeia, făcînd un semn cu capul spre sală, unde băieții, de cum l-au zărit pe tatăl lor, țipă întruna. Pá-pa, pá-pa plîng într-un glas, cînd tatăl se așază pe un scaun, luîndu-l pe cel din brațele studentei. Mircea Emil, trezit de atîta zgomot, își saltă pălăriuța de pe ochi și părăsește scaunele, îndreptîndu-se spre bar, căutîndu-l cu privirea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Da, desigur, încuviințează ferm bătrîna cu ochelari devine tragică situația noastră aici. Bătrîna, cu cățelul în brațe, tace. Discret, încearcă să-și șteargă coada ochiului cu colțul năframei, din care iese capul mic al cățelușei. Alături, vecina cu ochelari, vorbește întruna despre cît de bine i-au ajuns ceilalți doi copii, aducînd uneori vorba și despre Coca, pe care o deplînge că, la frumusețea ei, putea să aibă mai mult noroc. "Nici Maria n-a avut noroc își zice cealaltă bătrîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mine, că după ce eu m-oi stinge, viața o merge înainte prin urmașii mei, prin urmașii urmașilor mei, care, la rândul lor, s-or înmulți și alți prunci s-or ivi. Așa că neamul meu s-o înlănțui și-o crește întruna. Iar munții ăștia tot s-or micșora. Și-om trudi să-i năruim, să ne facem viața mai ușoară. Zhisou nu mai avu ce să răspundă. Dar vorbele lui Yugong rostite cu atâta îndârjire au ajuns la urechile Zeului Munților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
parcuri industriale și construcții de drumuri. Însă cheia problemei cred că e în mintea muncitorilor brașoveni. Ei stau în fabricile lor ca în niște cetăți asediate, gata să lupte, în absența dușmanului, cu tot restul României, de la care cer însă întruna provizii și combustibil ca să... reziste. Câtă vreme această mentalitate de autosechestrați îi va stăpâni, câtă vreme se vor încăpățâna să supraviețuiască într-un univers artificial, nu e nimic de făcut. Trebuie ca fiecare să-și asume pasul dincolo, singurătatea căutării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Asta înseamnă pentru el Frumusețea și Fericirea. Ani de-a rândul am opus, în ce-am scris și ce-am spus, țoapelor ajunse pe săracii, tot mai mulți, ai acestei țări. Ticăloșia și mitocănia fără margini de care dau dovadă întruna potentații zilei te împing să-i consideri automat pe amărâți buni, frumoși, curați, dacă nu pe dinafară, cel puțin pe dinăuntru. Certezenii mi-au atras atenția că pot să greșesc. Românul sărac poate fi tot atât de urât pe dinăuntru cum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
pumnul din scara blocului, când s-a lăsat tot cu hemoragie nazală și cu smiorcăieli. Oricum, băiețelul din scară, asta rețin, nu s-a șters, n-o striga când plângea nici pe maică-sa, nici pe vreo soră Luminița, mârțâia întruna: Mamaieee! Mamaieee! Ah, și ar mai fi ceva care-mi trezește suspiciuni... Dac-ar fi găsit o singură bomboană cubaneză când se târa de la un pom la altul, roșie, galbenă, culoarea nu contează, aș crede totul cu ochii închiși, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
se formează abia după purtare), începe să arate cu degetul către vestimentația mea rupătoare, ciocați negri dați cu cremă și lustruiți, ciorapi portocalii, în sus uniforma de elev, mă rog, banală, râde prefăcut, hi-hi-hi, cu capul într-o parte, strigă-ntruna ce țăran! ce țăran! eu văd roșu în fața ochilor, asta e, sunt născut în zodia taurului, mă reped spre ea s-o potolesc, s-o oblig să tacă, țin între degete un creion chinezesc a-ntâia tocmai scos din ascuțitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]